NATO
Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”
Published
3 years agoon
Președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat luni acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice și au pledat ca aliații NATO să abordeze împreună ascensiunea globală a Chinei, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și la care a participat, în premieră, în format virtual, președintele Statelor Unite, Joe Biden.
Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, în prezența virtuală a secretarului general Jens Stoltenberg, liderii aliaților est-europeni și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.
“NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil”, au transmis președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.
“Vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare (…) Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral“, au punctat ei.
Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)
(Bucureşti, 10 mai 2021)
Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.
Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.
Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.
NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.
Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.
Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.
Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.
În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.
Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.
Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.
Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.
Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.
Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.
Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.
Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.
Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.
Președintele Klaus Iohannis a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxelles, la întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.
Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale
SUA condamnă declarațiile lui Medvedev despre România și tezaurul sechestrat: Este ca și cum spiritul eliberatorilor “Davai ceas” este viu și prezent
NATO
Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale
Published
13 hours agoon
March 18, 2024Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat duminică, 17 martie, necesitatea de a lupta împotriva încălzirii globale și a calificat schimbările climatice drept un „multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale, relatează AFP, preluat de Agerpres.
El a făcut aceste remarci în timpul unei conferințe de presă la Baku, împreună cu președintele azer Ilham Aliyev, a cărui țară bogată în energie va găzdui în noiembrie Conferința COP29 a ONU privind schimbările climatice.
Lăudând Azerbaidjanul pentru „rolul său important în furnizarea de gaze (naturale) către aliații cheie ai NATO”, Stoltenberg a declarat că „provocarea este că lumea are nevoie de energie, dar în același timp trebuie să luptăm împotriva încălzirii globale”.
„Trebuie să reconciliem nevoia de energie cu mediul înconjurător”, a spus el, adăugând că „schimbările climatice contează pentru securitate, contează pentru NATO (…) Schimbările climatice sunt un multiplicator al crizelor și vedem efectele schimbărilor climatice în întreaga lume.”
Stoltenberg a salutat, de asemenea, Azerbaidjanul pentru investițiile în energii alternative, subliniind „marele potențial” al țării ca furnizor de energie hidroelectrică și solară pentru piețele europene.
Decizia de a organiza un summit pe tema climei în Azerbaidjan, țară producătoare de petrol și gaze, a fost criticată de grupurile de mediu, însă națiunea caspică, controlată cu strictețe, încearcă să își schimbe reputația de stat autoritarist și poluant.
Aliyev a declarat că, deși țara sa este un „furnizor paneuropean de gaz”, are o agendă ambițioasă pentru o tranziție ecologică. El a declarat că selecția Azerbaidjanului ca gazdă a COP 29, care va avea loc în perioada 11-24 noiembrie, a fost un „semn de recunoaștere a eforturilor noastre în ceea ce privește tranziția ecologică”.
2024 va fi al doilea an consecutiv în care COP29 va fi găzduit de un gigant petrolier, conferința din 2023 fiind organizată în Emiratele Arabe Unite. La această controversă se adaugă faptul că președinția conferinței a fost încredințată lui Mukhtar Babayev, un fost director executiv al companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR.
INTERNAȚIONAL
Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la inițiativa Cehiei pentru a furniza Ucrainei muniție din afara UE. Primul lot ar ajunge pe câmpul de luptă în iunie
Published
3 days agoon
March 15, 2024Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la o inițiativă condusă de Cehia care urmărește să livreze muniție Ucrainei din țări terțe, a transmis vineri Ministerul Apărării din această țară, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Ministerul portughez al Apărării a precizat că această inițiativă vizează livrarea rapidă a cât mai multor muniții de diferite calibre, inclusiv de 155 de milimetri.
„Utilizarea acestor muniții pe câmpul de luptă a atins niveluri extrem de ridicate, ceea ce face vitală și urgentă obținerea de muniții suplimentare pentru Ucraina, pentru a răspunde atacurilor continue și mai intense ale Rusiei”, se arată într-un comunicat.
De altfel, un ajutor american critic pentru Ucraina, care se ridică la peste 60 miliarde de euro, este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump. Totuși, Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari pentru țara aflată în război, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.
În februarie, Republica Cehă a propus să cumpere muniție pentru Ucraina din țări terțe, ca răspuns la lipsa capacității de producție de muniție a UE. De atunci, a primit sprijin din partea mai multor țări europene dispuse să finanțeze achizițiile. Ulterior, președintele Petr Pavel a declarat că Cehia a identificat pe piețele terțe o cantitate de 800.000 de proiectile de artilerie de 155 și 122 de milimetri pentru Ucraina.
Până în prezent, peste 15 țări au promis finanțare pentru muniție. Printre acestea se numără Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Norvegia, precum și aliați non-europeni precum Canada. În timp ce Republica Cehă localizează muniția disponibilă la nivel mondial, alte țări asigură finanțarea necesară. Republica Cehă va coordona apoi livrarea către câmpurile de luptă ucrainene.
Premierul ceh Petr Fiala a confirmat la începutul lunii martie achiziționarea a 300.000 de cartușe, cu promisiunea de a fi cumpărate alte 200.000. Obiectivul este de a livra muniția în Ucraina în acest an, relatează Politico.
Potrivit lui Tomas Pojar, consilierul ceh pentru securitate națională și consilier al premierului, muniția cumpărată în țări din afara UE în cadrul inițiativei cehe ar putea ajunge pe câmpurile de luptă ucrainene încă din luna iunie.
NATO
Ministrul de externe al Letoniei consideră că NATO nu ar trebui să îl numească secretar general pe Mark Rutte fără o discuție directă între liderii Alianței
Published
4 days agoon
March 15, 2024NATO nu ar trebui să îl numească pe premierul olandez demisionar, Mark Rutte, în funcția de secretar general fără a purta mai întâi o discuție mai amplă despre viitoarele provocări ale Alianței, a declarat ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, el însuși un potențial candidat la această poziție.
“Particularitatea funcției de conducere a NATO este că nu există o procedură de numire foarte clară. Știm cu toții că trebuie să ajungem acum la un consens între 32 de state. Ceea ce a lipsit puțin este o discuție sinceră și deschisă despre ceea ce căutăm la un lider și, mai ales, care este sarcina acelui lider. Cum vedem noi, în mod colectiv, evoluția NATO pe parcursul unui mandat de patru ani?”, a transmis Kariņš, într-un interviu pentru The Guardian.
Comentariile lui Krišjānis Kariņš vin după ce președintele român Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta că va candida pentru acest post și încearcă să atragă sprijinul statelor din prima linie care se simt jignite de nivelul de consultare prealabilă înainte ca SUA, Regatul Unit, Franța și Germania să își anunțe sprijinul pentru Rutte, în ceea ce a fost conceput ca un fapt împlinit.
“Există un sentiment în rândul noilor state membre – și 20 de ani nu mai este atât de nou – și pare să fie destul de universal: este poate momentul potrivit pentru a deschide discuția și a privi și aceste țări ca o sursă potențială de lider? Argumentele și preocupările noastre sunt într-adevăr auzite sau nu?“, a adăugat șeful diplomației letone, ex-prim-ministru al țării sale.
Kariņš, care s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută la București cu ocazia Congresului PPE, a pledat pentru nevoia de consultare între aliați în stabilirea viitorului secretar general al NATO.
“Secretarul general este persoana care trebuie să lucreze la chestiunile consensuale și să îi aducă pe toți laolaltă. Această persoană trebuie să aibă sprijin în rândul capitalelor, dar pentru a avea acest sprijin, trebuie să vorbești cu toate capitalele“, a spus el.
Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis a prezentat și un decalog pentru viitorul Alianței. care cuprinde cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor.
Cei mai noi membri ai NATO, din statele baltice și din Europa de Est, consideră că au realizat o analiză mai bună a amenințării reprezentate de Rusia înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 și au un istoric superior în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare.
În linie pentru a fi cel de-al 14-lea secretar general, Rutte ar fi al patrulea olandez care ocupă această funcție.
Puțini se îndoiesc de experiența lui Rutte, inclusiv de capacitatea sa de a crea un consens în cadrul unui guvern de coaliție, dar detractorii săi spun că nu a fost un entuziast timpuriu al aderării Ucrainei la UE, iar recordul olandez de cheltuieli în domeniul apărării – doar 1,64% din PIB în 2022 – reprezintă un dezavantaj. În funcție de modul în care sunt punctate cifrele, Letonia este, în schimb, pe cale să se apropie de 3% din PIB pentru apărare în acest an. De altfel, ministrul de externe leton a spus și în trecut că funcția de secretar general al NATO ar trebui să revină unei țări care investește minim 2% din PIB pentru apărare.
Secretarul general al NATO este selectat printr-o metodă opacă cunoscută sub numele de “cafeaua decanului” – o referire la o întâlnire convocată de decanul ambasadorilor NATO la care se ajunge la un consens la o cafea.
“Ceea ce este ciudat este că această discuție are loc între ambasadori, dar factorii de decizie reali sunt șefii de stat sau de guvern. Ambasadorii, în calitate de diplomați, înțeleg limbajul discuțiilor opace. Șefii de guvern aleși, și eu am fost la masă, înțeleg arta limbajului direct și când este necesar, și cred că avem nevoie de un pic mai mult din acest limbaj direct, punând lucrurile pe masă. Sunt absolut convins că este eminamente rezolvabilă, dar undeva, de-a lungul liniei, lipsește această discuție“, a mai adăugat Krišjānis Kariņš.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene