Connect with us

NATO

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat luni acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice și au pledat ca aliații NATO să abordeze împreună ascensiunea globală a Chinei, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și la care a participat, în premieră, în format virtual, președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, în prezența virtuală a secretarului general Jens Stoltenberg, liderii aliaților est-europeni și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

“NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil”, au transmis președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.

Vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare (…) Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral“, au punctat ei.


Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)

(Bucureşti, 10 mai 2021)

Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.

Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.

Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.

Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.

Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la  migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.

Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.   

Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.

Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.

Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.

Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.

Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.

Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.

Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.


Președintele Klaus Iohannis a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxellesla întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Sprijinul acordat de China Moscovei este un factor crucial în războiul rus împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru ziarul german Welt am Sonntag, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„China susține că vrea să mențină relații bune cu Occidentul. În același timp, însă, Beijingul alimentează războiul din Europa. Nu poți avea ambele variante”, a declarat Stoltenberg pentru ziarul german.

A existat o creștere semnificativă a vânzărilor de piese de mașini, microelectronică și alte tehnologii pe care Moscova le folosește pentru a produce rachete, tancuri și avioane pentru a le folosi împotriva Ucrainei, a evidențiat oficialul NATO.

Desți nu există documente care să indice că China furnizează Rusiei arme sau muniții, de la începutul războiului și al aplicării de sanțciuni împotriva Moscovei de către țările occidentale, alte exporturi din China către Rusia au crescut semnificativ.

Potrivit experților occidentali, aceste exporturi includ așa-numitele bunuri „cu dublă utilizare”, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.

Comentând situația de pe teren din Ucraina, Stoltenberg a declarat pentru Welt am Sonntag: „Ucraina a suferit eșecuri în teatrul de război din cauza lipsei de muniții și arme. Dar nu este încă prea târziu pentru ca Ucraina să învingă”.

Statele NATO trebuie să trimită Kievului mai multe arme și muniții, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune, a insistat secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat vineri acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și și-a exprimat solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni, într-un mesaj transmis pe X.

„Federația Rusă folosește noi mijloace și tactici împotriva aliaților noștri din regiunea nordică și baltică. Acestea sunt acțiuni hibride care urmăresc destabilizarea #Flancului Estic. Condamnăm cu fermitate aceste acte și suntem alături de aliații noștri Finlanda, Estonia și Lituania”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, Uniunea Europeană și NATO au condamnat vineri Rusia pentru că a început să îndepărteze geamandurile care marchează frontiera cu Estonia pe râul Narva, relatează Agerpres.

„Acest incident de frontieră face parte dintr-un model mai larg de comportament provocator și acțiuni hibride ale Rusiei, inclusiv la frontierele sale maritime și terestre din regiunea Mării Baltice. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, într-o declarație.

„Am vorbit cu prim-ministrul Kaja Kallas. NATO este solidară cu aliatul nostru Estonia în faţa oricărei ameninţări la adresa suveranităţii sale”, a transmis secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg pe X.

Polițiștii de frontieră estonieni au declarat joi că omologii lor ruși au îndepărtat peste 20 de geamanduri care marchează frontiera în râul Narva, care separă cele două țări, în cursul nopții. Prim-ministrul Kaja Kallas a numit acest lucru un incident de frontieră.

Estonia a subliniat că abia după 2022 februarie, când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a contestat instalarea balizelor, care sunt folosite pentru a împiedica navele să se rătăcească accidental în ape străine.

Săptămâna aceasta, a fost de asemenea relatat faptul că Rusia plănuiește să își revizuiască frontierele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.

Potrivit unui document redactat de Ministerul rus al Apărării și citat de The Moscow Times, Kremlinul intenționează să declare o parte din Marea Baltică la est de Golful Finlandei, precum și în apropierea orașelor Baltiysk și Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad, ca fiind apele sale maritime interne.

Documentul sugerează că, la granița cu Lituania, ar urma să fie revizuite Cordonul litoral al Curlandei, Capul Taran, zona de la sud de Capul Taran și Cordonul litoral Baltic.

Radiodifuzorul finlandez YLE a raportat mai târziu miercuri că informațiile despre planurile de modificare a frontierelor maritime cu Finlanda și Lituania au dispărut de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

Documentul a fost eliminat de pe site după ce o sursă diplomatică militară a declarat agențiilor de presă rusești că Moscova nu are nicio intenție de a revizui frontierele din Marea Baltică.

Premierul lituanian, Ingrida Šimonytė, a declarat joi că Vilnius caută un răspuns unitar din partea Uniunii Europene și a NATO la intențiile Rusiei de a revizui frontierele maritime.

 

Continue Reading

NATO

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

Published

on

© Wikipedia

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele, a anunțat sâmbătă guvernul lituanian, transmite Agerpres.

Statele baltice, și anume Lituania, Letonia și Estonia, precum și Polonia, Finlanda și Norvegia, se vor alătura inițiativei, precizează sursa citată. 

„Acesta este un lucru complet nou – un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele”, a declarat pentru agenţia BNS ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte cinci țări.

În cadrul inițiativei, țările participante vor folosi vehicule aeriene fără pilot la bord pentru a-și monitoriza zonele de frontieră.

De asemenea, acestea vor desfășura sisteme antidronă pentru a-și proteja frontierele de drone, care ar putea fi folosite de „țări ostile” pentru contrabandă și acțiuni provocatoare, potrivit inițiativei.

Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO9 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO10 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending