NATO
Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”
Published
5 years agoon

Președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat luni acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice și au pledat ca aliații NATO să abordeze împreună ascensiunea globală a Chinei, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și la care a participat, în premieră, în format virtual, președintele Statelor Unite, Joe Biden.
Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, în prezența virtuală a secretarului general Jens Stoltenberg, liderii aliaților est-europeni și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.
“NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil”, au transmis președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.
“Vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare (…) Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral“, au punctat ei.
Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)
(Bucureşti, 10 mai 2021)
Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.
Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.
Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.
NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.
Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.
Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.
Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.
În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.
Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.
Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.
Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.
Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.
Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.
Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.
Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.
Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.
Președintele Klaus Iohannis a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxelles, la întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.
Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Nicușor Dan îl omagiază pe “marele om politic” Corneliu Coposu, la 30 de ani de la moarte: Rămâne una dintre cele mai luminoase și puternice figuri ale istoriei noastre recente

Ilie Bolojan, de Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații: Modelul lor de acțiune, demnitate și curaj ne inspiră și ne ghidează

Comisia Europeană ia în calcul să înființeze o unitate de spionaj sub președinția Ursulei von der Leyen (Financial Times)

Bolojan anunță pregătirea unei noi cereri de plată din PNRR: Atragem 2,5 miliarde de euro nerambursabili pentru România

Ursula von der Leyen, discuții „constructive” cu Roberta Metsola și Mette Frederiksen privind viitorul buget al UE: „Avem o înțelegere solidă a propunerilor și o direcție clară de urmat”

Siegfried Mureșan, după modificările propuse de Comisia Europeană la bugetul UE: Am salvat fondurile și interesele fermierilor și regiunilor din România
INTERNAȚIONAL
Mark Rutte: Exercițiul nuclear anual a demonstrat soliditatea forței de descurajare a NATO în fața amenințărilor Rusiei
Published
3 days agoon
November 8, 2025By
Andreea Radu
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că exercițiul nuclear anual desfășurat cu succes la începutul acestei luni a oferit Alianței „o încredere absolută în credibilitatea propriei descurajări nucleare” în fața amenințărilor Rusiei, relatează Reuters, citat de Agerpres.
„Atunci când Rusia face uz de o retorică nucleară periculoasă și iresponsabilă, populațiile noastre trebuie să știe că nu este cazul să intre în panică, întrucât NATO dispune de o puternică forță de descurajare nucleară”, a declarat Mark Rutte într-un interviu acordat săptămânalului german Welt am Sonntag.
„Și Putin trebuie să știe că războiul nuclear nu poate fi câștigat niciodată și nu trebuie purtat niciodată”, a subliniat secretarul general al NATO în același interviu.
De la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina de către Rusia în 2022, Putin și-a înmulțit amenințările la adresa Occidentului cu potențiale consecințe nucleare.
Liderul de la Kremlin a declarat luna trecută că Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenționale, iar Moscova ar considera orice atac asupra sa susținut de o putere nucleară drept un atac comun.
Ca răspuns, NATO și-a intensificat exercițiile de pregătire și și-a consolidat coordonarea strategică, în special pe flancul său estic.
Amintim că secretarul general al NATO Mark Rutte a efectuat miercuri și joi prima vizită în România de la numirea sa în funcție. Înaltul oficial aliat s-a întâlnit miercuri cu președintele Nicușor Dan, cu premierul Ilie Bolojan și cu liderii celor două camere ale legislativului, iar joi a deschis împreună cu șeful statului român Forumul NATO pentru industria de apărare, găzduit de România și desfășurat sub patronajul secretarului general al Alianțe
NATO
România are un nou vânător de mine intrat în dotarea Forțelor Navale Române de la Marina Regală Britanică, în baza unui acord guvernamental româno-britanic
Published
3 days agoon
November 8, 2025
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, recent intrat în dotarea Forțelor Navale Române din partea Marinei Regale Britanice, va contribui semnificativ la asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, într-un context de securitate maritimă tot mai complex, marcat de prezența minelor marine în derivă, a anunțat vineri Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Fost HMS PEMBROKE în Marina Regală Britanică, M 271 este cea de-a doua navă livrată României în baza acordului de tip Guvern la Guvern încheiat între România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.
Prezentarea navei și a echipajului a avut loc vineri, 7 noiembrie, în Portul militar Constanța. La activitate au participat și ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.
Ministrul apărării naționale a apreciat că nava crește semnificativ capacitatea de luptă a Forțelor Navale Române. El a amintit că, din cele peste 70 de programe de înzestrare derulate astăzi de Armata României, circa 20 sunt destinate marinei militare, printre acestea numărându-se sistemele mobile de lansare rachete anti-navă, remorcherele maritime, elicopterele echipate cu capabilități de luptă la suprafață și vehiculele de asalt amfibiu pentru infanteria marină.
Șeful Statului Major al Apărării a apreciat că „marșul de peste 4.000 de mile marine al vânătorului de mine Căpitan Constantin Dumitrescu nu a fost doar o deplasare pe mare, ci o demonstrație de profesionalism, reziliență și spirit de echipă din partea militarilor români. Acești oameni reprezintă forța reală a Armatei României. Sosirea navei în Portul Constanța întărește capacitatea noastră de acțiune în Marea Neagră și contribuie la consolidarea posturii defensive a NATO pe flancul estic”.
NATO
Erdogan, invitat de Nicușor Dan într-o vizită de stat în România anul viitor, la 15 ani de Parteneriat Strategic: Oana Țoiu și Hakan Fidan au discutat, la Ankara, consolidarea relațiilor economice și de securitate
Published
3 days agoon
November 8, 2025
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a efectuat vineri, 7 noiembrie 2025, o vizită oficială la Ankara, la invitația omologului său turc, Hakan Fidan, cu prilejul căreia au avut loc consultări politice privind consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Turcia, context în care Țoiu i-a înmânat lui Fidan, invitația oficială adresată de președintele României, Nicușor Dan, președintelui Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, pentru efectuarea unei vizite oficiale de stat la București în cursul anului 2026.
Invitația a fost transmisă în contextul pregătirilor pentru cea de-a doua ediție a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România–Turcia, care va fi găzduită de România anul viitor, marcând totodată aniversarea a 15 ani de la operaționalizarea Parteneriatului Strategic bilateral.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, întrevederea a oferit prilejul unei evaluări asupra relațiilor bilaterale „solide și apropiate” dintre cele două state. Ministrul român a subliniat interesul Bucureștiului pentru dezvoltarea, în continuare, a Parteneriatului Strategic pe toate palierele sale și a anunțat pregătirea celei de-a doua ediții a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, instituit în mai 2024, care va fi găzduită de România anul viitor.
„Vizita de astăzi, de aici, reprezintă o continuare firească a dialogului nostru bilateral activ și o reconfirmare a voinței comune de a consolida și de a dezvolta și mai departe relația dintre România și Turcia”, a declarat ministrul Oana Țoiu, în cadrul conferinței de presă comune cu omologul său turc.
Șefa diplomației române a evidențiat faptul că anul 2026 va marca 15 ani de la operaționalizarea Parteneriatului Strategic bilateral, subliniind „obiectivul comun de aprofundare și eficientizare a cooperării în plan politic, economic și sectorial”.
Totodată, Oana Țoiu a anunțat că a înmânat ministrului Hakan Fidan invitația oficială din partea președintelui României, Nicușor Dan, adresată președintelui Recep Tayyip Erdoğan, pentru o vizită oficială de stat la București în cursul anului viitor.
„Am agreat, împreună cu omologul meu, importanța implementării obiectivelor stabilite în cadrul primei ședințe comune a guvernelor României și Turciei, în special pregătirea celei de-a doua ediții a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, pe care îl vom găzdui, anul viitor, la București”, a precizat Oana Țoiu.
Cooperare economică și investiții bilaterale
În cadrul discuțiilor, cei doi miniștri au salutat nivelul remarcabil al comerțului bilateral, care plasează Turcia drept principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și prima destinație extracomunitară a exporturilor românești.
„Am salutat nivelul excepțional al comerțului bilateral, Turcia fiind în continuare principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene. Este prima destinație extracomunitară a exporturilor românești”, a declarat ministrul român.
Șefa diplomației române a subliniat importanța valorificării potențialului economic bilateral în domenii precum energia, transporturile, agricultura, industria de apărare, industria agroalimentară și cea prelucrătoare, inclusiv prin facilitarea accesului pe piață și echilibrarea balanței comerciale.
„Avem multiple domenii cu potențial de dezvoltare — energia, transporturile, agricultura, industria de apărare, industria agroalimentară, industria prelucrătoare — toate pot să aducă nu doar beneficii concrete din perspectiva creșterii economice, ci și locuri de muncă sigure și bine plătite”, a arătat Oana Țoiu.
Ministrul român a încurajat extinderea investițiilor turce în România și intensificarea dialogului între comunitățile de afaceri, anunțând relansarea Comisiei Mixte de Cooperare Economică și Comercială.
De asemenea, Oana Țoiu a apreciat sprijinul acordat de Turcia în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind obiectivul Guvernului de a finaliza procesul „la începutul anului 2026”.
Dimensiunea umană a relației româno-turce
Oana Țoiu a subliniat „puternica legătură umană” dintre cele două țări, evidențiind rolul comunităților turcă și tătară din România, precum și al comunității românești din Turcia, în consolidarea relației bilaterale.
„Apreciem foarte mult comunitățile turcă și tătară din România, modele remarcabile de integrare. Alături de comunitatea română din Turcia, au un rol-cheie în consolidarea legăturilor dintre țările noastre”, a declarat ministrul.
Cu ocazia vizitei, șefa diplomației române a avut o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești din Istanbul, în cadrul căreia a discutat despre „posibilitățile de a practica, exersa și învăța mai mult limba română”, precum și despre provocările și așteptările acestei comunități.
Securitate, Marea Neagră și NATO
O parte semnificativă a discuțiilor a fost dedicată cooperării în domeniul securității și apărării, în contextul deteriorării situației regionale.
„Am vorbit despre NATO și parteneriatul esențial pentru securitatea României și a Mării Negre. Am discutat despre potențiala intensificare a atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, despre incidentele de încălcare a integrității spațiului aerian al statelor NATO de pe Flancul Estic și despre riscurile de destabilizare care planează asupra altor state din regiune”, a afirmat ministrul Oana Țoiu.
Aceasta a evidențiat relevanța cooperării cu Turcia și Bulgaria „atât în cadrul NATO, cât și la nivel regional”, pentru consolidarea posturii Alianței pe Flancul Estic și pentru securitatea Mării Negre.
„Colaborarea în cadrul Grupării navale pentru contracararea minelor este deja un succes recunoscut internațional al cooperării noastre — un model care poate fi extins și la alte domenii”, a adăugat șefa diplomației române.
De asemenea, Oana Țoiu a reiterat interesul României de a găzdui Hub-ul european de securitate la Marea Neagră, subliniind dorința de a asigura complementaritatea între eforturile NATO și cele ale Uniunii Europene.
Relațiile UE – Turcia și dosarele regionale
În cadrul consultărilor, a fost abordată și relația Turciei cu Uniunea Europeană. Ministrul român a reafirmat sprijinul României pentru continuarea unei „traiectorii ascendente, constructive a relației UE-Turcia, bazată pe dialog și cooperare”.
„Pentru România este extrem de important să accelerăm integrarea economică. Am pledat pentru continuarea acestei traiectorii ascendente, bazată pe dialog și cooperare în domenii de interes comun”, a spus Oana Țoiu, subliniind că Turcia „rămâne un stat candidat și un partener cheie al Uniunii Europene în domenii esențiale de colaborare”.
Un alt punct major al discuțiilor a vizat situația din Orientul Mijlociu. Ministrul român a salutat acordul privind încetarea focului în Gaza și eliberarea ostaticilor, inclusiv a „unui cetățean israelian de origine română”.
„Am apreciat rolul esențial jucat de Turcia, alături de SUA, Qatar și Egipt, în obținerea acestui progres. Consider că, în această etapă, este necesară intensificarea eforturilor diplomatice și a asistenței umanitare pentru Gaza”, a declarat Oana Țoiu, menționând că România a organizat „cel de-al zecelea zbor umanitar pentru copii cu nevoi medicale din Gaza, la finalul lunii octombrie”.
„Rămânem ferm angajați în susținerea unei păci juste și durabile, bazate pe soluția celor două state, Israel și Palestina, care să conviețuiască în pace și securitate”, a subliniat ministrul român.
Dialog și cooperare regională
În marja vizitei, Oana Țoiu a participat la dezbaterea „Partners in Resilience: Advancing Cooperation between Romania and Türkiye”, organizată de Fundația TEPAV și German Marshall Fund, dedicată perspectivelor de dezvoltare a cooperării bilaterale și regionale la Marea Neagră.
Discuțiile au vizat teme precum conectivitatea, energia, sursele regenerabile, transporturile, producția comună și cooperarea industrială — inclusiv în domeniul apărării —, precum și eforturile comune de deminare și securitate maritimă.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Economiei, discuții la Riad cu omologul saudit privind investiții în grafit, turism montan și exporturi directe de animale

Nicușor Dan îl omagiază pe “marele om politic” Corneliu Coposu, la 30 de ani de la moarte: Rămâne una dintre cele mai luminoase și puternice figuri ale istoriei noastre recente

Elveția se alătură programului Orizont Europa și altor programe-cheie ale UE din domeniul cercetării și inovării

Ministerul Economiei vine în sprijinul antreprenorilor cu reguli simplificate pentru implementarea proiectelor din programele Microindustrializare și Comerț

Ilie Bolojan, de Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații: Modelul lor de acțiune, demnitate și curaj ne inspiră și ne ghidează

Comisia Europeană ia în calcul să înființeze o unitate de spionaj sub președinția Ursulei von der Leyen (Financial Times)

Securitatea euro-atlantică nu mai poate fi privită separat de securitatea cibernetică și de protecția infrastructurilor critice, subliniază directorul general al ICI București

Dragoș Pîslaru: România și-a asumat reforma pensiilor magistraților prin PNRR. Blocarea acestui proces ne costă 231 milioane de euro

Fondurile de coeziune și cele pentru agricultură nu pot fi comasate sau diminuate, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă: Reprezintă garanția investițiilor în comunitățile noastre

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind simplificarea Politicii Agricole Comune, cu obiectivul de a stimula competitivitatea agriculturii europene
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

România își asumă „rolul de integrator și lider regional” pentru cooperare energetică. Bogdan Ivan apreciază deschiderea Comisiei Europene pentru găsirea unor soluții de reglementare și investiții pentru reducerea prețurilor record la energie
Trending
COMUNICATE DE PRESĂ1 week agoeMAG Black Friday 2025: Pe 7 noiembrie vor fi peste 1,5 milioane de oferte la cel mai bun preț din an, buget în MyWallet de până la 10.000 de lei cu dobândă zero până la 12 rate și vouchere și premii la tombola pentru clienții eMAG
SĂNĂTATE4 days agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
NATO1 week agoMark Rutte vine miercuri și joi în România pentru prima dată ca secretar general NATO. Liderul Alianței și Nicușor Dan vor deschide Forumul NATO pentru industrie
POLITICĂ1 week agoLuminița Odobescu, fost ministru de externe și ex-consilier prezidențial, a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului Ilie Bolojan
REPUBLICA MOLDOVA1 week agoPremierul Ilie Bolojan îl felicită pe omologul din R. Moldova Alexandru Munteanu: Drumul european ales de frații noștri este cel corect. Vom continua să lucrăm împreună cu aceeași hotărâre









