Connect with us

INTERNAȚIONAL

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Sofia: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali salută decizia SUA de a lucra la o nouă structură de investiții în Europa Centrală și de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din celelalte 11 state participante la Inițiativa celor Trei Mări (I3M) au stabilit vineri, la Sofia, calea de urmat pentru această inițiativă, afirmând că își vor desfășura activitățile comune “în deplină sinergie cu agenda strategică a UE, cu Next Generation ЕU și cu parteneriatul transatlantic”.

Într-o declarație comună adoptată la finalul celui de-al șaselea summit al I3M, președinții și reprezentanții celor 12 state – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia – s-au angajat să continue eforturile pentru consolidarea coeziunii și convergenței în cadrul UE și au salutat decizia administrației americane de a continua să sprijine puternic Inițiativa celor Trei Mări.

Salutăm sprijinul puternic și continuu al partenerilor noștri – Statele Unite ale Americii, Republica Federală Germania și Comisia Europeană. Ne vom desfășura activitățile comune în deplină sinergie cu agenda strategică a UE, cu Next Generation ЕU și cu parteneriatul transatlantic“, se arată la paragraful al treilea al unei declarații comune în 26 de puncte, adoptată în urma unui summit în cadrul căruia și președintele SUA, Joe Biden, și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, au transmis mesaje de susținere pentru I3M.

Recunoscând faptul că eliminarea a doar 50 % din decalajul de infrastructură de pe axa nord-sud a Uniunii Europene în ceea ce privește conectivitatea infrastructurii regionale până în 2030 ar costa între 3 și 8 % din PIB pe an, liderii celor 12 state participante au subliniat importanța Fondului de Investiții creat prin deciziile summitului din 2018 de la București. și implicarea SUA în regiune.

“Suntem încântați să constatăm că nouă state participante s-au angajat să participe la 3SIIF. Salutăm decizia administrației americane de a continua să sprijine puternic Inițiativa celor Trei Mări, oferind în același timp o perspectivă ambițioasă atât pentru conectivitatea infrastructurii în Europa Centrală și de Est (ECE), cât și pentru parteneriatul transatlantic și salutăm decizia Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării din SUA de a lucra la o structură de investiții ideală pentru un angajament în cadrul fondului“, au mai consemnat Klaus Iohannis și ceilalți lideri ai statelor central și est-europene cuprinse între Mările Adriatică, Baltică și Neagră.

Următorul summit al Inițiativei va avea loc anul viitor, în Letonia.

Citiți și Klaus Iohannis, la finalul Summitului celor Trei Mări: România rămâne ferm angajată în cadrul Inițiativei. Dezvoltarea unui nivel parlamentar și a unui nivel local și regional al Inițiativei este salutară

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Declarația Comună a celui de-al șaselea summit al Inițiativei celor Trei Mări

1. Noi, președinții și reprezentanții la nivel înalt ai celor 12 state participante – Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croația, Republica Cehă, Republica Estonia, Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, România, Republica Slovacă, Republica Slovenia – la Inițiativa celor Trei Mări (3SI), ne-am reunit la Sofia, în zilele de 8 și 9 iulie 2021, cu ocazia Summitului și a Forumului de afaceri 3SI de la Sofia, cu intenția de a face bilanțul progreselor înregistrate și de a stabili calea de urmat pentru această inițiativă.

2. Reconfirmăm angajamentul nostru ferm și continuu față de Inițiativa celor trei mări și salutăm evoluțiile înregistrate până în prezent de la reuniunile la nivel înalt de la Dubrovnik (2016), Varșovia (2017), București (2018), Ljubljana (2019) și Tallinn (2020), care au pus bazele unei cooperări regionale strânse și ale consolidării Inițiativei.

3. Salutăm sprijinul puternic și continuu al partenerilor noștri – Statele Unite ale Americii, Republica Federală Germania și Comisia Europeană. Ne vom desfășura activitățile comune în deplină sinergie cu agenda strategică a UE, cu Next Generation ЕU și cu parteneriatul transatlantic.

4. Ne bucurăm să salutăm participarea la nivel înalt a Statelor Unite ale Americii, a Republicii Federale Germania și a Comisiei Europene, precum și a oaspetelui nostru – președintele Republicii Elene, la Summitul și Forumul de afaceri 3SI de la Sofia.

5. Reiterăm principiile de bază convenite pentru funcționarea Inițiativei celor Trei Mări – apartenența la UE, caracterul pe termen lung al planurilor comune, deschiderea către comunitatea de afaceri, precum și o mai bună definire și promovare a motoarelor de modernizare în regiune.

6. Vom continua eforturile noastre comune pentru a reafirma Inițiativa celor Trei Mări ca platformă de cooperare care vizează creșterea conectivității, în special de-a lungul axei nord-sud în regiunea Europei Centrale și de Est în domeniile transportului, energiei și digitalizării, consolidând coeziunea și convergența în cadrul UE.

7. În actualul context european afectat de pandemie, credem cu tărie că activitatea coerentă a Inițiativei celor Trei Mări va oferi un cadru mai larg pentru o cooperare mai profundă care vizează reîncărcarea economiilor noastre și dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere.

8. Inițiativa se aliniază pe deplin cu obiectivele Acordului de la Paris, ale Acordului european pentru o Europă verde și ale instrumentului privind rețelele transeuropene (TEN). De asemenea, aceasta vizează promovarea bunei guvernanțe, a economiei ecologice, precum și a dezvoltării inteligente și durabile, contribuind astfel la piața unică europeană.

9. Subliniem faptul că întărirea securității energetice și diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare în întreaga regiune, împreună cu tranziția justă către un sector energetic neutru din punct de vedere climatic, reprezintă prioritățile noastre primordiale. În acest context, sprijinim dezvoltarea hidrogenului, în special din surse regenerabile în regiunea celor Trei Mări.

10. Suntem încrezători că o colaborare pentru conectivitate în domeniul științei, al educației, al tehnologiei și al inovării va oferi o dezvoltare viitoare mai durabilă pentru regiunea Inițiativei celor Trei Mări. Prin urmare, recunoaștem necesitatea de a integra în continuare dezvoltarea durabilă la toate nivelurile prin intermediul unei rețele coordonate bine elaborate, cu principii și priorități comune care vizează creșterea generală a capacității de cercetare și inovare a fiecărei țări participante și a regiunii Inițiativei celor Trei Mări în ansamblu.

11. Ne angajăm să îmbunătățim infrastructura regională de transport prin dezvoltarea de proiecte transfrontaliere și transregionale relevante și să facem acest lucru în conformitate cu principiile economiei de piață, valorilor democratice și transparenței, precum și cu sustenabilitatea financiară, de mediu și socială, în conformitate cu legislația, standardele și reglementările internaționale.

12. Vom continua punerea în aplicare a viziunii privind conectivitatea inteligentă prin introducerea unor platforme digitale inovatoare și sigure pentru a sprijini rețelele regionale.

13. Recunoaștem faptul că eliminarea a doar 50 % din decalajul de infrastructură de pe axa nord-sud a Uniunii Europene în ceea ce privește conectivitatea infrastructurii regionale până în 2030 ar costa între 3 și 8 % din PIB pe an. Lista 3SI de proiecte strategice prioritare de interconectivitate evidențiază nevoile și potențialul de investiții în infrastructură în regiunea celor Trei Mări.

14. Recunoaștem potențialul semnificativ al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) ca mecanism important de cofinanțare pentru eliminarea decalajelor de infrastructură din regiune și, prin urmare, vom continua să încurajăm consolidarea fondului prin creșterea investițiilor și stimularea parteneriatelor public-privat. Salutăm primele trei proiecte selectate în cadrul 3SIIF și așteptăm cu interes următoarele decizii de investiții.

15. Suntem conștienți de faptul că proiectele de infrastructură reprezintă piatra de temelie a Inițiativei celor Trei Mări și recunoaștem importanța semnificativă a acestora pentru realizarea obiectivelor noastre comune. Prin urmare, cooperarea trebuie să fie orientată spre proiecte și să se concentreze pe dezvoltarea legăturilor de infrastructură între țările noastre, reflectând eficiența economică și echilibrul la nivelul întregii regiuni.

16. Suntem încântați să constatăm că nouă state participante s-au angajat să participe la 3SIIF.

17. Salutăm decizia administrației americane de a continua să sprijine puternic Inițiativa celor Trei Mări, oferind în același timp o perspectivă ambițioasă atât pentru conectivitatea infrastructurii în Europa Centrală și de Est (ECE), cât și pentru parteneriatul transatlantic și salutăm decizia Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării din SUA de a lucra la o structură de investiții ideală pentru un angajament în cadrul fondului.

18. Salutăm interesul și angajamentul instituțiilor financiare europene și internaționale în Inițiativa celor trei mări și le încurajăm să se alăture ca investitori la Fond.

19. Rămânem deschiși să colaborăm cu alți actori regionali și globali cu care împărtășim aceleași valori democratice, obiectivele de orientare europeană și transatlantică și interesele comune. În același timp, ne menținem disponibilitatea de a implica, pe bază de consens, țările care nu sunt membre ale Inițiativei celor Trei Mări în punerea în aplicare a proiectelor regionale prioritare, dezvoltate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

20. Salutăm actualizarea periodică a raportului interactiv privind progresele înregistrate de proiectele celor trei mări, lansat după cel de-al patrulea summit al Inițiativei celor Trei Mări din Slovenia. Raportul oferă o platformă transparentă pentru evaluarea periodică a punerii în aplicare a proiectelor din cadrul 3SI și evidențiază creșterea consistentă a numărului de proiecte prioritare ale 3SI, ajungând la numărul de 90 în 2021, precum și progresele înregistrate în dezvoltarea proiectelor existente.

21. Acordăm o atenție deosebită organizării la Sofia a celei de-a treia ediții a Forumului de afaceri 3SI, care a devenit o platformă importantă de interacțiune și networking între agențiile de stat, băncile de dezvoltare și asociațiile de afaceri, promovând noi oportunități de investiții.

22. Recunoaștem necesitatea și încurajăm cooperarea interguvernamentală consolidată în cadrul 3SI pentru implementarea operațională a proiectelor de interconectare prioritare și, prin urmare, salutăm reuniunile ministeriale 3SI organizate de Polonia (2019), Estonia (2020) și Bulgaria (2021).

23. Suntem de acord că eforturile noastre vor continua să încurajeze rețelele și conectivitatea între instituțiile parlamentare, autoritățile locale, camerele de comerț și alte asociații de afaceri, întreprinderile mici și mijlocii, parcurile tehnologice, întreprinderile nou-înființate și fin-tech, hub-urile de date digitale și zonele industriale verzi, care aduc valoare adăugată obiectivelor Inițiativei celor Trei Mări.

24. Recunoaștem necesitatea de a consolida, stimula și inspira în continuare dezbaterea strategică privind implicarea Inițiativei celor Trei Mări în executarea coordonată a politicilor UE și transatlantice cu privire la facilitarea punerii în aplicare a proiectelor de conectivitate convenite în cadrul 3SI. Convenim să organizăm o discuție în cadrul formatului Sherpa, în colaborare cu țara gazdă a inițiativei respective, salutând, de asemenea, implicarea coordonatorilor naționali. Ne așteptăm ca rezultatele acestei dezbateri să fie raportate la următoarea reuniune la nivel înalt 3SI.

25. Salutăm dezvoltarea formatului de duo de susținere 3SI pe baza programelor celor două țări gazdă consecutive. În conformitate cu progresul cooperării noastre, vom stimula dialogul privind profilarea ulterioară a acestui format, care va sprijini țara gazdă în activitatea sa. Suntem de acord că punctul de plecare al modelului de punere în aplicare include o foaie de parcurs, care să conțină informații relevante cu privire la progresele înregistrate până în prezent în activitatea inițiativei, la aspectele rămase de pus în aplicare și la experiența specifică acumulată; un plan de acțiune și un calendar de evenimente.

26. Salutăm disponibilitatea Letoniei de a găzdui următorul Summit și Forum de afaceri al celor trei mări în 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO13 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO15 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA16 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu21 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA2 days ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA16 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA5 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending