Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Declarația unității transatlantice adoptată de liderii SUA și UE: Vom acționa pentru consolidarea democrației în Ucraina și R. Moldova. Întărirea apărării și securității – și prin intermediul cooperării NATO-UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden și liderii europeni, în frunte cu Emmanuel Macron, Olaf Scholz sau Klaus Iohannis, au adoptat joi seară o declarație comună la finalul participării liderului de la Casa Albă la summit-ul Consiliului European ce a urmat summit-urilor NATO și G7, în care au dat asigurări de răspunsul coordonat și unitar al Uniunii Europene și al Statelor Unite în ceea ce privește condamnarea și contracararea acțiunilor “nejustificate și neprovocate” ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Declarația, publicată deopotrivă de Casa Albă și de Consiliul European, a fost andosată după discuții între Biden și omologii lor, care au avut loc la exact un an distanță de când liderul american a participat în premieră, prin videoconferință, la o reuniune a șefilor de stat sau de guvern din UE. Potrivit Politico Europe, liderii europeni care au luat cuvântul după intervenția lui Biden au fost președinții României și Ciprului, cancelarul Austriei și prim-miniștrii Letoniei, Luxemburgului, Poloniei, Suediei și Spaniei.

De altfel, în timp ce a sosit la reuniunea UE, Joe Biden a pledat pentru unitatea completă și totală a democrațiilor, și președintele Klaus Iohannis a declarat la finalul acestei runde de discuții că “suntem uniți şi vom merge uniți mai departe”.

Biden și liderii europeni au discutat despre cooperarea dintre UE și SUA pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, dar și pentru a accelera tranziția către energia curată, un aspect important notat și într-o declarație semnată de liderul american la Bruxelles, un comunicat comun cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, ei au stabilit că este importantă consolidarea securității și apărării transatlantice, inclusiv prin intermediul unei cooperări solide între NATO și UE, mai ales că la summitul de la Bruxelles, liderii UE vor adopta formal Busola Strategică a apărării europene.

Joe Biden și liderii europeni au căzut de acord să acționeze împreună pentru “consolidarea rezilienței democratice în Ucraina, Moldova și în regiunea mai largă a Parteneriatului estic“.

Declarația integrală adoptată de Joe Biden și cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE

“Astăzi, Consiliului European i s-a alăturat președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, Jr. Liderii au discutat despre răspunsul coordonat și unitar al Uniunii Europene și al Statelor Unite la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina.

Aceștia au trecut în revistă eforturile lor actuale de a impune costuri economice Rusiei și Belarusului, precum și disponibilitatea lor de a adopta măsuri suplimentare și de a opri orice încercare de a eluda sancțiunile.

Liderii au discutat despre nevoile urgente cauzate de agresiunea Rusiei, s-au angajat să continue să ofere asistență umanitară, inclusiv țărilor vecine care găzduiesc refugiați, și au subliniat necesitatea ca Rusia să garanteze accesul umanitar pentru cei afectați de violențe sau care fug de acestea.

Liderii au salutat deschiderea unor anchete internaționale, inclusiv de către procurorul Curții Penale Internaționale, și eforturile în curs de desfășurare pentru a aduna dovezi ale atrocităților.

În plus, liderii au discutat despre cooperarea dintre UE și SUA pentru a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia, pentru a accelera tranziția către energia curată, precum și despre necesitatea de a răspunde la nevoile de securitate alimentară la nivel mondial.

De asemenea, liderii au fost de acord cu privire la importanța consolidării rezilienței democratice în Ucraina, Moldova și în regiunea mai largă a Parteneriatului estic.

În cele din urmă, liderii au subliniat importanța consolidării securității și apărării transatlantice, inclusiv prin intermediul unei cooperări solide între NATO și UE, astfel cum este descrisă în Busola strategică a UE”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Turcia și Marea Britanie ar urma să fie invitate la prima reuniune a Comunității politice europene care va avea loc la Praga pe 6 octombrie

Published

on

© European Union, 2022

Turcia şi Regatul Unit “ar urma să fie invitate” la prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, relatează miercuri AFP, citând surse europene.

Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.

“Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că “vor continua consultările”, relatează Agerpres.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Prima reuniune va avea loc la nivelul şefilor de stat şi de guvern pe 6 octombrie în Republica Cehă, ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în ajunul unui summit al Celor 27.

Aceasta ar urma să permită “o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (…), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică”, susţine o sursă sursă europeană.

Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această “Comunitate politică europeană” nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, insistă aceeaşi sursă.

În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei – care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru – “este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto”, a spus el.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss, cea care în perioada în care era ministru de externe a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Consiliului European îi cere Comisiei Europene să vină cu soluții pentru a combate criza prețurilor la energie: Nu avem nicio zi de pierdut

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că executivul european nu poate aștepta până la discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie, pentru a propune soluții  care să combată criza prețurilor la energie.

”Nu avem nicio zi de pierdut”, a punctat Michel într-un interviu pentru mai multe publicații europene, dat publicității sâmbătă, informează Politico Europe.

Președintele Consiliului European a mai spus că este important ca Uniunea Europeană să abordeze problema plafonării prețurilor.

”Nu este un lucru nou. Nu am demarat astăzi această dezbatere”, a fost citat Michel. ”Acesta este motivul pentru care, în trecut, am invitat de mai multe ori Comisia să vină cu măsuri concrete pentru a sprijini statele membre să ia o decizie”, a completat oficialul european.

Conaționalul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene ” să ”oprească hemoragia” prețurilor ridicate la energie, considerând că ”Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să își protejeze cetățenii, să își protejeze companiile”.

Germania, cea mai mare economie europeană, este deschisă la discutarea unui sistem de plafonare a prețurilor la livrările de gaze la nivel european.

În egală măsură, premierul italian, Mario Draghi, cel polonez, Mateusz Morawiecki, dar și cancelarul austriac, Karl Nehammer, au propus decuplarea prețului energiei electrice de cel la gazelor, o idee care pare să fie primită cu deschidere de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice”, a fost explicația înaltului oficial european oferită în intervenția sa la Summitul privind securitatea energetică de la Marea Baltică.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

Este de așteptat ca aceasta să propună o plafonare a prețului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, dar și ”taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”.

Miniștrii energiei din UE vor avea o reuniune de urgență pe 9 septembrie pentru a discuta despre această criză.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE5 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA7 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA21 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA19 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda19 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending