Connect with us

NEWS

Declarația Universală a Drepturilor Omului împlinește astăzi 70 de ani

Published

on

Declarația Universală a Drepturilor Omului împlinește astăzi 70 de ani. Este un document de referință în istoria drepturilor omului. A fost proiectată de reprezentanți prin diferite medii juridice și culturale din toate regiunile lumii. Declarația a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la Paris la 10 decembrie 1948 ca un standard comun al realizărilor pentru toate popoarele și toate națiunile. Ea stabilește, pentru prima dată, că drepturile fundamentale ale omului trebuie să fie protejate universal. Declarația Universală a Drepturilor Omului  a fost tradusă în peste 500 de limbi, potrivit site-ului oficial United Nations.

Foto: United Nations

O scurtă istorie a documentului: Odată cu sfârșitul celui de-al doilea război mondial și crearea Națiunilor Unite, comunitatea internațională a promis că nu va mai face niciodată din nou atrocități ca cele ale acelui conflict. Liderii mondiali au decis să completeze Carta ONU cu o foaie de parcurs pentru a garanta drepturile fiecărui individ de pretutindeni. Documentul pe care l-au considerat și care ulterior va deveni Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost preluat la prima sesiune a Adunării Generale din 1946, potrivit site-ului oficial United Nations.

UE lansează o campanie de sărbătorire a 70-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului

,,Promovarea și protecția drepturilor omului se află în centrul multilateralismului, al pilonului central al sistemului ONU și al unei valori a UE. Anul acesta marcăm cea de-a 70-a aniversare a adoptării Declarației Universale a Drepturilor Omului și ne alăturăm drepturilor omului și vrem să îi invităm pe toți să facă acest lucru.”

Întreaga campanie poate fi urmărită aici.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, inițiative care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul și funcționarea Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2019. Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști, ura față de aceștia degenerând în violență | România, criticată: O cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii

Published

on

Libertatea presei este în declin în mai multe regiuni și țări, inclusiv în Europa, potrivit Indexului Global al Libertății Presei 2019, dat joi publicității de organizația non-guvernamentală ”Reporteri fără Frontiere”.

”Ura faţă de jurnalişti a degenerat în violenţă, contribuind la creşterea fricii. Declinul libertăţii presei în Europa a mers mână în mână cu eroziunea instituţiilor din regiune prin guvernele tot mai autoritare”, se arată în raport.

Asasinarea a trei jurnalişti – în Malta, Slovacia şi Bugaria – în decurs de câteva luni ”a făcut lumea să realizeze că Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnalişti”.

RSF a amintit şi de problema crimei organizate din Italia, citând un membru al mafiei aflat în detenţie pentru că a încercat să ucidă un jurnalist: ”O moarte insignifiantă este o lecţie bună pentru toţi ceilalţi”.

Tot în Italia, sugestia ministrului de Interne, Matteo Salvini, de a retrage protecţia jurnalistului Roberto Saviano, care se află pe lista neagră a mafiei, a fost văzută ca alarmantă.

Chiar şi în Olanda, în trecut fiind prima ţară ca nivel de libertate a presei, a ajuns pe locul al patrulea, după ce doi jurnalişti care au scris despre bande criminale au acum nevoie de protecţie neîntreruptă din partea poliţiei.

Statele Unite, țară ”problematică”

Statele Unite au înregistrat un declin la acest capitol, fiind clasificate drept ”țară problematică” pentru jurnaliști, clasându-se pe locul 48, după țări precum Chile sau Botswana.

O consecință directă o reprezintă comentariile acide ale președintelui american la adresa presei, calificând anul trecut mai multe publicații americane mainstream drept ”inamic al poporului american”, în vreme ce reporterii politici acreditați la Casa Albă au fost nevoiți să-și ia măsuri de securitate suplimentare, redacțiile fiind vizate în repetate rânduri cu amenințări cu bomba.

Europa nu mai este un sanctuar pentru jurnaliști

Organizația ”Reporteri fără Frontiere” atrage atenția că, în pofida faptului că bătrândul continent contină să asigure cele mai solide garanții pentru libertatea presei, jurnaliștii ” trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, dând drept exemplu asasinarea jurnaliștilor din Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor ”vestelor galbene” în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

”Uniunea Europeană devine din ce în ce mai eterogenă. Confruntându-se cu ”democrațiile iliberale, ”lupta împotriva terorismului” și criza economică, aceasta și-a pierdut capacitatea de lider. Cu mici excepții, tabloul în zonele de sud și est ale continentului este dezolant”, este specificat în raport.

”Bine ați venit în anii 90” – Capitol detaliat referitor la România în raportul Reporteri fără Frontiere

România a coborât trei locuri, până pe poziția 47, în clasamentul organizației Reporteri fără Frontiere, care descrie starea presei din România în termeni extrem de duri, vorbind despre efectele pe care le au asupra media încercările politicienilor de a scăpa de dosarele de corupție.

”Lipsa interesului guvernului pentru jurnalism și media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România”, este menționat în raport.

”Principala preocupare a politicienilor guvernului, între timp, pare să fie evitarea condamnărilor cu închisoarea, prin amendarea legilor anticorupție și prin a se asigura că ei controlează sistemele judiciare și instanțele. Coaliția de guvernământ a înlocuit o parte din managementul televiziunii publice și a făcut-o dependentă de finanțarea de la bugetul de stat. CNA nu își îndeplinește cu adevărat rolul de reglementare și nu condamnă abuzurile. Circa 10 proprietari media sunt în prezent ținta unor proceduri penale de către DNA sau Parchet”, menționează RSF.

”Autoritățile presează constant jurnaliștii să-și dezvăluie sursele și să încerce să oprească orice critică la adresa sistemului. Agenți ai guvernului, pozând ca jurnaliști, au început să se infiltreze în organizații de știri. Câteva instituții media independente reușesc să supraviețuiască alături de marile grupuri media, dar sunt ținta unor inspecții fiscale arbitrare de câte ori critică politicieni cu influență. Autoritățile, companiile din sectorul privat și persoane fizice au început recent să invoce GDPR ca pretext pentru a refuza accesul la informații sau să amenințe și să ancheteze jurnaliști în legătură cu investigațiile lor de presă”, mai este precizat în raport.

Turkmenistan, pe ultimul loc. Norvegia conduce

Coreea de Nord nu mai deține lanterna roșie în clasamentul Reporteri fără frontiere, ultimul loc fiind ocupat acum de Turkmenistan.

În fruntea clasamentului se află, ca și anul trecut, Norvegia, urmată de Finlanda și Suedia. Olanda a căzut din top trei, ceea ce ar dovedi, în opinia Sylviei Ahrens-Urbanek, de la Reporteri fără frontiere, că până și în cazul elevilor-model ar exista deficite. “Jurnaliștii olandezi au avut nevoie de protecția poliției, după ce au relatat despre crima organizată.”

”În principiu, climatul la nivel mondial pentru jurnaliști s-a înrăutățit”, conchide Sylvie Ahrens-Urbanek, șefa echipei de comunicare de la RFR. ”Vorbim acum de un climat al fricii”. În special s-a făcut remarcată incitarea la ură împotriva jurnaliștilor – un fenomen global, care însă a luat amploare mai ales în Europa și SUA.

În Germania, de exemplu, RFR a numărat 22 de atacuri fizice împotriva jurnaliștilor în 2018. ”Ne amintim de demonstrațiile de la Chemnitz, unde jurnaliștii nu au fost atacați doar verbal, ci și fizic, de exemplu prin luarea camerei de filmat din mâinile lor”, spune Ahrens-Urbanek.

Germania a urcat două poziții față de anul trecut, până pe locul 13, dar doar pentru că alte țări au căzut în clasament. Austria a căzut cinci locuri, până pe 16, după accederea la guvernare a populiștilor de dreapta de la FPO, care a tratat deseori necorespunzător reprezentanții presei. De exemplu, Ministerul de Interne, condus de membrul FPO Herbert Kickl, a recomandat în septembrie reducerea la minimum a comunicării cu anumite instituții de presă critice la adresa guvernului de la Viena. Ungaria a căzut 14 locuri, până pe 87. Doar Bulgaria, locul 111, se află pe o poziție mai proastă decât Ungaria din cadrul statelor membre ale UE.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Kremlinul anunță că primul summit dintre liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele Vladimir Putin va avea loc la finalul lunii aprilie, în Rusia

Published

on

Liderul nord-coreean Kim Jong Un se va deplasa în Rusia la sfârșitul lunii aprilie pentru un summit bilateral cu președintele Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, anunță AFP și The Guardian, informează Agerpres.

”La invitaţia lui Vladimir Putin (…) Kim Jong Un se va deplasa în Rusia pentru o vizită în a doua jumătate a lunii aprilie”, se menţionează în comunicat, fără alte detalii.

Cotidianul rus Izvestia a relatat miercuri, citând surse diplomatice, că întâlnirea va avea loc la Vladivostok, lângă graniţa cu Coreea de Nord, înainte de deplasarea lui Putin în China la 26-27 aprilie, la un summit economic.

Potrivit agenţiei sud-coreene Yonhap, compania aviatică nord-coreeană Air Koryo a prevăzut un zbor special spre Vladivostok pentru marţea viitoare.

Kremlinul indicase anterior că summitul era ”în pregătire”, dar a refuzat să precizeze data şi locul întâlnirii.

La fel ca Beijingul, Rusia preconizează un dialog cu Phenianul pe baza unei foi de parcurs definite de cele două puteri.

Întâlnirea va fi prima între Kim Jong Un şi preşedintele rus, ale căror ţări întreţin relaţii prieteneşti. În ultimii ani, responsabili ruşi s-au deplasat în mai multe rânduri în Coreea de Nord, iar oficiali de la Phenian în Rusia.

Aceasta întrevedere survine după ce Coreea de Nord a testat o nouă armă tactice teleghidată.

În timpul testării a fost verificată funcţionarea ”sistemului special de ghidare în zbor şi încărcarea unei ogive puternice”, a precizat KCNA .

Kim Jong Un a calificat acest test drept un ”eveniment de o foarte mare importanţă pentru creşterea puterii de luptă a armatei populare” nord-coreene.

Este prima dată când Coreea de Nord anunță testarea unei rachete, după summitul eșuat al liderului nord-coreean cu președintele american Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie, la Hanoi.

Anunţul Phenianului survine după ce miercuri, 17 aprilie, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un institut american, a menţionat reluarea activităţii la principalul sit nuclear nord-coreean, un semnal care ar putea indica o posibilă reluare de către Phenian a programului său de înarmare atomică.

Ultimul summit Coreea de Nord-Rusia a avut loc în 211, când tatăl lui Kim Jong Un, Kim Jong-il, s-a întâlnit în Siberia cu președintele rus de la acea vreme, actualul premier, Dmitri Medvedev.

Kim Jong-il, care a decedat la scurt timp după vizita de stat în Rusia, i-a spus atunci lui Medvedev că țara sa este pregătită să relanseze testele nucleare.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending