Corespondență din Londra

Președintele Klaus Iohannis reprezintă România, marți și miercuri, la reuniunea la nivel înalt a liderilor țărilor NATO, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. Aceasta va fi prima vizită externă a șefului statului după realegerea sa pentru încă un mandat.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, alături de momentele cu caracter ceremonial, programul reuniunii va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Marţi, preşedintele Iohannis va lua parte la recepţiile oferite de către regina Elisabeta a II-a şi de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, în onoarea şefilor de stat şi de guvern care vin la reuniunea NATO. Recepția oferită de regina Elisabeta a II-a nu va fi prima manifestare regală britanică la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Miercuri, şeful statului va participa la reuniunea NATO la nivel înalt, unde va fi adoptată o declaraţie publică succintă, cu caracter strategic, care va acoperi principale progrese şi preocupări la nivel aliat. De asemenea, liderii aliaţi vor aproba un pachet de documente pe teme relevante pentru rolul NATO în actualul context internaţional.

Din delegaţia României la reuniunea NATO fac parte şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu.

Citiți și

Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump

NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Surse diplomatice: Klaus Iohannis va avea un dejun de lucru cu Donald Trump și liderii din Europa de Est la summitul NATO de la Londra

Cu ocazia reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.

“În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României la NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global, subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre”, arată Administraţia Prezidenţială.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre

Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO

Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat duminică, cu prilejul discursului tradițional susținut la recepția organizată la Palatul Cotroceni, că Ziua Naţională a României este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii române şi un simbol al libertăţii. Șeful statului a făcut un recurs la istorie, având în vedere atât importanța Zilei Naționale, cât și apropiata aniversare a celor trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989. Mai mult, Iohannis a făcut un apel intens la responsabilitate și a făcut trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat.

“Astăzi este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii noastre. Este ziua în care celebrăm sentimentele profunde care, generaţie după generaţie, ne unesc în jurul unor idealuri şi proiecte majore. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor ţării sau în afara lor, ne leagă aceeaşi dragoste pentru România, şi aceasta este forţa de neclintit care ne face să luptăm pentru a păstra libertatea, democraţia şi pentru a avea un viitor prosper”, a spus Iohannis, la recepţia organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În discursul său de la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a evocat că România a sărbătorit Ziua Națională ”ca stat membru al NATO, cea mai importantă alianță politico-militară din istorie, și ca o voce puternică în cadrul marii familii europene”.

”În acești ani, evoluțiile politice interne și internaționale ne-au arătat, o dată în plus, cât de important este să fim parte a spațiului euro-atlantic și a Uniunii Europene”, a spus șeful statului.

El a amintit că anul acesta se aniversează trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989.

“Este un moment simbolic pentru a marca încheierea, după 30 de ani, a unei etape dificile din istoria noastră postdecembristă şi de a începe un nou parcurs, mai bun, în care să ducem România acolo unde merită în rândul ţărilor lumii. Doar împreună, cu speranţă şi încredere, implicaţi, uniţi şi solidari avem puterea să construim România europeană, modernă şi puternică!”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a arătat că secolul parcurs de la Marea Unire a adus “bucuria îndeplinirii unor idealuri de veacuri, dar şi tragedii şi suferinţe cumplite”.

“Timp de decenii, naţiunea noastră, victimă a totalitarismelor de stânga şi de dreapta, a fost deturnată de la destinul ei european. În toată această neagră perioadă, ziua în care, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, românii şi-au croit o altă soartă a rămas reperul puternic şi luminos al aspiraţiei noastre pentru o Românie a libertăţii şi democraţiei. Nu întâmplător, data de 1 Decembrie a devenit sărbătoarea naţională a României după Revoluţie. De atunci şi până astăzi ea este, în conştiinţa noastră, un simbol al libertăţii obţinute prin jertfă, în 1918, ca şi în 1989. (…) Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a conferit României o nouă poziție geostrategică în partea noastră de lume. Totodată, momentul Unirii continuă să ne transmită peste timp un mesaj fundamental: suntem responsabili fiecare dintre noi pentru soarta țării! O țară care s-a definit la Alba Iulia ca un actor loial al lumii democratice și care s-a proclamat drept o națiune de cetățeni liberi, cu drepturi și aspirații europene“, a spus el.

Preşedintele a adăugat că România este acum “o ţară care îşi afirmă locul în Europa şi în lume, şi mai ales ştie ce vrea pentru sine, cine-i sunt prietenii şi care trebuie să-i fie destinul“.

“Astăzi, la un secol de la momentul definitoriu pentru devenirea naţiunii române şi la trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989, trebuie să recunoaştem cu sinceritate că încă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim să fim. Dar nici nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintaşii noştri, în pofida încercărilor unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic (…) România este deopotrivă contribuitor și beneficiar al construcției europene. Participarea românească la proiectarea destinului Uniunii Europene reprezintă un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire, față de noi înșine și față de națiunile care ne sunt alături în efortul de modernizare națională”, a completat Iohannis.

Șeful statului a făcut apoi trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat

”Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aș dori ca românii care trăiesc astăzi în diferite zone ale globului să se reîntoarcă acasă. Să găsească aici o Românie funcțională, o țară normală, care să le ofere șansa unui viitor mai bun și care să le asigure un nivel de trai decent. Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate și ține în primul rând de noi să o facem posibilă. (…) Avem cu toții o responsabilitate față de memoria celor care au făcut posibil idealul Marii Uniri, dar avem, în plus, o mare responsabilitate față de generațiile care vor veni, al căror destin va fi influențat în bună măsură și de deciziile noastre. (…) În Decembrie 1989, am crezut cu toții în cel mai frumos și vibrant vis, acela de a trăi într-o țară liberă, modernă, europeană, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, să fie protejat și să-și crească copiii fără grija zilei de mâine. Ca Președinte, voi fi total implicat și voi contribui, avându-i alături pe toți românii, din țară sau din străinătate, pentru ca acest vis să devină, în sfârșit, realitate!”, a a conchis Klaus Iohannis.

Unirea celor trei provincii româneşti prin autostrăzi reprezintă o prioritate pentru Guvern, a declarat, duminică, la Alba Iulia, întrebat despre acest obiectiv, premierul Ludovic Orban.

“Este unul din obiectivele noastre prioritare. Autostrada de pe coridorul IV Pan-european, cele cinci tronsoane de la Piteşti la Sibiu sunt ‘prioritate zero’. De asemenea, Autostrada Unirii, cum îi spunem noi, Autostrada Tîrgu Mureş – Iaşi – Ungheni, şi nu numai Tîrgu Mureş – Iaşi – Ungheni, ci şi legătura cu graniţa de vest, de asemenea, reprezintă o prioritate. Tot printre priorităţi, reprezintă o prioritate tot zero realizarea tronsonului de autostradă Comarnic – Braşov”, a declarat şeful Guvernului, citat de Agerpres.

În altă ordine de idei, Ludovic Orban a spus că 1 Decembrie este “simbolul unităţii românilor, simbolul unor realizări spectaculoase, ce ar trebui să reprezinte imboldul gândirii, simţirii şi acţiunii fiecărui român, acum şi pe viitor”.

Orban a apreciat că România “poate avea un destin măreţ, România are şansă să obţină respectul, aprecierea partenerilor noştri şi fiecare român are şansa să reuşească, în viaţă, în ţara lui”.

Şeful Guvernului a participat duminică la manifestările organizate în Alba Iulia de Ziua Naţională, la împlinirea a 101 ani de la Marea Unire.