INTERNAȚIONAL
Declarația zilei la Conferința de Securitate de la München: Cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin
Published
4 months agoon

Cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin, a afirmat duminică, pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o declarație aproape indigo cu pledoariile rostite cu o zi în urmă de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, de vicepreședinta SUA Kamala Harris și de șeful diplomației americane Antony Blinken.
În discursul pe care l-a susținut la München, Charles Michel a invocat trei teme – agilitate, unitate și coerență – pe care reprezentanții democrației liberale trebuie să le abordeze pentru a face față “metodelor regimurilor autoritare care nu respectă normele dreptului internațional, care decid să folosească nu numai forța militară, ci și forța hibridă prin atacuri cibernetice și care ne atacă pe noi sau pe prietenii și partenerii noștri”.
“Pe de o parte, trebuie să fim mai agili, ceea ce este dificil, pentru că democrația presupune consultarea, dezbaterea, pentru a forma decizii, în timp ce regimurile autoritare se pot juca rapid și ușor cu viața cetățenilor și pot manipula opiniile. Prin urmare, aceasta este o provocare față de care trebuie să fim extrem de dedicați, mai rapid, respectând în același timp procedurile noastre de deliberare democratică, care se află în centrul încrederii și al transparenței. În al doilea rând, avem nevoie de mai multă unitate. Și aici sunt optimist pentru că ultimele săptămâni au arătat că cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin. El este cel care, în câteva săptămâni, ne-a condus, într-o explozie de forță și unitate, să acționăm împreună într-o manieră extrem de apropiată, cu o calitate a cooperării pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Și apoi, al treilea element, repet, avem nevoie de coerență, trebuie să facem ca acțiunea noastră să fie coerentă cu discursul nostru”, a spus șeful Consiliului European.
Viziuni similare au fost exprimate la Conferința de Securitate de la München și de Ursula von der Leyen, Jens Stoltenberg, Kamala Harris și Antony Blinken.
“De la începutul acestei crize provocate de Kremlin, Uniunea Europeană și comunitatea transatlantică sunt pe deplin aliniate și unite”, a spus șefa Comisiei Europene, în vreme ce secretarul general al NATO a afirmat că “dacă scopul Kremlinului este de a avea mai puțin NATO la granițele Rusiei, nu va obține decât mai mult NATO”, iar “dacă vrea să divizeze NATO, nu va obține decât o Alianță și mai unită“.
“Statele Unite, aliații noștri și partenerii noștri, împreună, am realizat o unitate remarcabilă. (…) În fața agresiunii rusești, am fost liniștită și încurajată de acordul larg răspândit în cadrul comunității transatlantice că regulile și normele internaționale vor fi apărate”, a spus și vicepreședinta SUA, iar Antony Blinken a dezvăluit opinia sa că președintele rus Vladimir Putin “a fost surprins” de modul în care NATO și Uniunea Europeană s-au unit în fața provocării reprezentate de Rusia.
Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale s-a desfășurat de vineri până duminică la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Într-o mostră a situației incerte și tensionate, Rusia a boicotat evenimentul, refuzând să participe.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența
-
Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă
-
Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct
-
Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă
-
Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic
-
Declarația finală a summitului NATO de la Madrid consfințește extinderea Alianței: Liderii euro-atlantici invită Finlanda și Suedia să devină state membre NATO
NATO
La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența
Published
8 hours agoon
June 29, 2022
Cele 30 de state membre ale NATO au adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, la solicitarea “majoră” a României, pachete de sprijin și asistență pentru țările partenere Georgia și Republica Moldova, măsurile decise fiind gândite pentru a consolida reziliența acestor țări și a le menține independența.
“Aici, la Madrid, am decis intensificarea sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din vecinătatea estică, deci inclusiv pentru Republica Moldova şi Georgia – cei mai expuşi efectelor evoluţiilor de securitate. Toate aceste decizii răspund unei solicitări majore făcute de noi, de România”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la finalul reuniunii la care aliații au adoptat noul Concept Strategic și declarația finală a summitului.
El a precizat că la summitul de la Madrid s-a decis adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi pentru alţi parteneri, în funcţie de nevoile şi specificul fiecărei ţări.
“România este decisă să se implice activ în implementarea pachetelor de asistenţă”, a subliniat Iohannis.
“Având în vedere schimbările din mediul de securitate din Europa, am decis să luăm noi măsuri pentru a intensifica sprijinul politic și practic personalizat pentru parteneri, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova. Vom colabora cu aceștia pentru a le consolida integritatea și rezistența, pentru a le dezvolta capacitățile și pentru a le menține independența politică“, este consemnat în declarația finală a summitului NATO de la Madrid.
NATO
Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing
Published
8 hours agoon
June 29, 2022
NATO trebuie să fie alături de partenerii săi din întreaga lume pentru a păstra ordinea internațională bazată pe reguli în era competiției strategice, a declarat miercuri secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după o sesiune de lucru a Consiliului Nord-Atlantic cu liderii țărilor democratice din Asia-Pacific, o premieră pentru un summit NATO, cu liderii instituțiilor UE și cu cei ai Finlandei și Suediei.
“Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic între Moscova și Beijing. Iar asertivitatea crescândă a Chinei și politicile sale coercitive au consecințe pentru securitatea aliaților și a partenerilor noștri“, a declarat Stoltenberg, aceleași mențiuni fiind cuprinse și în Conceptul Strategic proaspăt adoptat.
Deși a subliniat că Beijingul nu este un adversar al NATO, înaltul oficial aliat a subliniat că “China își consolidează substanțial forțele militare, inclusiv armele nucleare, își intimidează vecinii și amenință Taiwanul, investește masiv în infrastructura critică, inclusiv în țările aliate, își monitorizează și își controlează proprii cetățeni prin intermediul tehnologiei avansate și răspândește minciuni și dezinformări rusești”.
“Trebuie să continuăm să fim alături de partenerii noștri pentru a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Un sistem global bazat pe norme și valori în loc de violență brută. Așadar, NATO va intensifica cooperarea cu partenerii noștri din Indo-Pacific. Inclusiv în domeniul apărării cibernetice, al noilor tehnologii, al securității maritime, al schimbărilor climatice și al combaterii dezinformării. Pentru că aceste provocări globale necesită soluții globale”, a spus el.
Cei mai apropiați parteneri ai NATO care au participat la reuniune au fost Uniunea Europeană, Georgia, Finlanda, Suedia și, pentru prima dată la un summit NATO, partenerii din Indo-Pacific: Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Republica Coreea.
Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”.
Este pentru prima dată când China este menționată în Conceptul Strategic al NATO, după ce provocările reprezentate de Beijing au fost abordate în premieră într-o declarație finală a unui summit aliat la Londra în 2019 și reconfirmată în comunicatul final al summitului de la Bruxelles din 2021. Mai mult, documentul subliniază îngrijorarea cu privire la aprofundarea parteneriatului strategic dintre China și Rusia.
“Ambițiile declarate și politicile coercitive ale Republicii Populare Chineze (RPC) ne sfidează interesele, securitatea și valorile noastre. Republica Populară Chineză folosește o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și spori amprenta globală și pentru a proiecta putere, rămânând în același timp opacă în ceea ce privește strategia, intențiile și consolidarea militară. Operațiunile hibride și cibernetice malițioase ale RPC, precum și retorica sa de confruntare și dezinformare vizează aliații și dăunează securității Alianței. RPC încearcă să controleze principalele sectoare tehnologice și industriale cheie, infrastructura critică și materialele strategice. și lanțurile de aprovizionare. Aceasta își folosește pârghiile economice pentru a crea dependențe strategice și pentru a-și spori influența. Se străduiește să submineze ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv în domeniile spațial, cibernetic și maritim. Aprofundarea parteneriatului strategic dintre Republica Populară Chineză și Federația Rusă și încercările lor de subminare a ordinii internaționale bazate pe norme, care se consolidează reciproc sunt contrare valorilor și intereselor noastre“, se arată în document.
NATO
Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă
Published
10 hours agoon
June 29, 2022
Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia și România în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră. La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când Polonia a primit invitația de a adera la Alianță, iar România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala iberică echilibrează nordul și sudului flancului estic al NATO și sporește rolul și influența regionale ale Varșoviei și Bucureștiului, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic. În cadrul summitului, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic.
Liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a subliniat că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni, precizând că este vorba despre dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră.
Polonia va găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic. România, o brigadă capabilă să disloce forțe pe flancul estic
Într-un document publicat de Casa Albă, deciziile anunțate de Biden cu privire la Polonia și România stipulează următoarele:
Polonia: “Înființarea unei structuri de comandă al Comandamentului Corpului V de Armată în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic”.
România: “angajamentul de a menține o brigadă de luptă rotativă suplimentară în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenamente și exerciții pe flancul estic”.
Într-un material separat, Pentagonul a furnizat detalii suplimentare, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă capabilă să disloce elemente subordonate pe flancul estic.
“În Polonia, SUA vor staționa permanent comandamentul Corpului V de armată, un comandament de garnizoană al armatei și un batalion de sprijin în teren. Aceste forțe – primele forțe americane permanente pe flancul estic al NATO – vor îmbunătăți capacitățile noastre de comandă și control, interoperabilitatea cu NATO și gestionarea echipamentelor pre-poziționate. Această acțiune se bazează pe rolul central pe care Polonia l-a jucat în susținerea posturii de descurajare și apărare credibilă în luptă a NATO. Statele Unite vor continua, de asemenea, să mențină și să încerce să consolideze prezența substanțială a forțelor de rotație în Polonia, inclusiv o echipă de luptă a brigăzii blindate, un element al brigăzii de aviație de luptă și un element al cartierului general al diviziei, ceea ce permite Ministerului Apărării să desfășoare forțe de luptă în sus și în josul flancului estic”, arată Departamentul american al apărării,
“În România, Statele Unite vor poziționa o echipă de luptă a brigăzii de rotație, menținând astfel o brigadă suplimentară pe flancul estic în comparație cu postura militară americană din ianuarie 2022. Această brigadă suplimentară cu sediul în România va menține capacitatea de a desfășura elemente subordonate pe flancul estic. Această brigadă va completa celelalte Brigade Combat Teams staționate și care operează în Europa”, precizează Pentagonul.
Prin brigăzile din Polonia și România, americanii vor putea menține un nivel foarte ridicat de pregătire
Ulterior, într-o discuție on the record cu presa, oficialii americani au explicat implicațiile strategice ale deciziei de a poziționa o brigadă de luptă în România, subliniază Casa Albă.
Potrivit oficialilor SUA – John Kirby, coordonator de comunicare strategică la Consiliul Național de Securitate, și Celeste A. Wallander, secretarul adjunct al Departamentului Apărării pentru afaceri de securitate internațională -, decizia de a menține o echipă a brigăzii de luptă a armatei în Polonia și de a găzdui o echipă a brigăzii de luptă a armatei în România creează capacitatea Statelor Unite de a susține prezența rotativă în țările de pe flancul estic și, în special, dar nu exclusiv, în cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
Prin faptul că aceste două echipe ale brigăzilor de luptă (BCT-uri) sunt amplasate în Polonia și România, Statele Unite vor putea să susțină tipul de contribuții de urgență pe care le-au făcut în ultimele două luni.
În al doilea rând, având aceste BCT-uri în Polonia și România, Statele Unite vor putea să mențină pentru ele însele și pentru aliați un program foarte riguros de antrenament, în poligoane de antrenament, în special în România, dar și în Polonia.
O brigadă militară americană în România și un grup de luptă NATO condus de Franța. Ce înseamnă?
Printre deciziile luate de liderii NATO la summitul de la Madrid se numără și posibilitatea ridicării grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, dacă situația de securitate o impune.
NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.
Celeste A. Wallander a precizat că “echipa de luptă a brigăzii cu cartierul general în România” va fi “o prezență prin rotație” și că ea reprezintă o contribuție bilaterală a Statelor Unite care nu înlocuiește națiunea cadru a grupului de luptă NATO din România condus de Franța.
“Acel BCT ar putea, în principiu, să fie disponibil pentru a oferi sprijin în materie de resurse pentru acel grup tactic, știți, în viitor. Nu am luat nicio decizie în acest sens. Ar trebui să discutăm cu Franța despre acest lucru. Dar este separat de grupul tactic NATO condus de Franța”, a conchis oficialul american.
Prezența militară americană și aliată în România ar putea depăși 8.000 de militari
Statele Unite și-au dublat deja prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.
Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care a ajuns la 2.000 de soldați.
În ceea ce privește grupul de luptă decis la summitul din luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.
Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
CONSILIUL EUROPEAN6 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Maia Sandu, după decizia istorică a UE de a oferi statutul de candidat: “Moldova are viitor, în Uniunea Europeană!”