Connect with us

INTERNAȚIONAL

Declarația zilei la Conferința de Securitate de la München: Cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin

Published

on

© Munich Security Conference

Cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin, a afirmat duminică, pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o declarație aproape indigo cu pledoariile rostite cu o zi în urmă de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, de vicepreședinta SUA Kamala Harris și de șeful diplomației americane Antony Blinken.

În discursul pe care l-a susținut la München, Charles Michel a invocat trei teme – agilitate, unitate și coerență – pe care reprezentanții democrației liberale trebuie să le abordeze pentru a face față “metodelor regimurilor autoritare care nu respectă normele dreptului internațional, care decid să folosească nu numai forța militară, ci și forța hibridă prin atacuri cibernetice și care ne atacă pe noi sau pe prietenii și partenerii noștri”.

“Pe de o parte, trebuie să fim mai agili, ceea ce este dificil, pentru că democrația presupune consultarea, dezbaterea, pentru a forma decizii, în timp ce regimurile autoritare se pot juca rapid și ușor cu viața cetățenilor și pot manipula opiniile. Prin urmare, aceasta este o provocare față de care trebuie să fim extrem de dedicați, mai rapid, respectând în același timp procedurile noastre de deliberare democratică, care se află în centrul încrederii și al transparenței. În al doilea rând, avem nevoie de mai multă unitate. Și aici sunt optimist pentru că ultimele săptămâni au arătat că cel mai bun agent unificator al legăturii transatlantice este Vladimir Putin. El este cel care, în câteva săptămâni, ne-a condus, într-o explozie de forță și unitate, să acționăm împreună într-o manieră extrem de apropiată, cu o calitate a cooperării pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Și apoi, al treilea element, repet, avem nevoie de coerență, trebuie să facem ca acțiunea noastră să fie coerentă cu discursul nostru”, a spus șeful Consiliului European.

Viziuni similare au fost exprimate la Conferința de Securitate de la München și de Ursula von der Leyen, Jens Stoltenberg, Kamala Harris și Antony Blinken.

“De la începutul acestei crize provocate de Kremlin, Uniunea Europeană și comunitatea transatlantică sunt pe deplin aliniate și unite”, a spus șefa Comisiei Europene, în vreme ce secretarul general al NATO a afirmat că “dacă scopul Kremlinului este de a avea mai puțin NATO la granițele Rusiei, nu va obține decât mai mult NATO”, iar “dacă vrea să divizeze NATO, nu va obține decât o Alianță și mai unită“.

“Statele Unite, aliații noștri și partenerii noștri, împreună, am realizat o unitate remarcabilă. (…) În fața agresiunii rusești, am fost liniștită și încurajată de acordul larg răspândit în cadrul comunității transatlantice că regulile și normele internaționale vor fi apărate”, a spus și vicepreședinta SUA, iar Antony Blinken a dezvăluit opinia sa că președintele rus Vladimir Putin “a fost surprins” de modul în care NATO și Uniunea Europeană s-au unit în fața provocării reprezentate de Rusia.

Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (MSC), cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale s-a desfășurat de vineri până duminică la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Într-o mostră a situației incerte și tensionate, Rusia a boicotat evenimentul, refuzând să participe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc la Londra pentru a consolida sprijinul internațional privind investigarea crimelor de război din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii justiției din peste 40 de țări se vor întâlni luni, 20 martie, la Londra pentru a discuta despre creșterea sprijinului internațional pentru Curtea Penală Internațională (CPI), în timp ce aceasta investighează posibile crime de război în conflictul din Ucraina, informează DPA, preluat de Agerpres.

Întâlnirea are loc după ce CPI, cu sediul la Haga, a emis vinerea trecută un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru crima de război legată de „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

„Ne-am adunat astăzi la Londra uniți de o singură cauză, aceea de a-i trage la răspundere pe criminalii de război pentru atrocitățile comise în Ucraina în timpul acestei invazii nedrepte, neprovocate și ilegale”, a declarat vicepremierul britanic Dominic Raab într-un comunicat. „Marea Britanie, alături de comunitatea internațională, va continua să ofere Curții Penale Internaționale finanțarea, oamenii și expertiza necesare pentru a se asigura că se face dreptate”, a adăugat acesta.

În decembrie, procurorul CPI, Karim Khan, care va fi prezent la conferința de la Londra, a făcut apel la comunitatea internațională să își sporească sprijinul pentru instanță, care are nevoie de resurse financiare și tehnice pentru a-și desfășura investigațiile.

Londra a anunțat deja o finanțare suplimentară de aproape 400.000 de lire sterline pentru a finanța sprijinul psihologic pentru martorii și victimele crimelor sau pentru a susține experții britanici la CPI.

Ministrul olandez al Justiției și Securității, Dilan Yesilgoz-Zegerius, a cărui țară co-sponsorizează reuniunea de la Londra, alături de Regatul Unit, a declarat că comunitatea internațională trebuie să își asume responsabilitatea de a se asigura că autorii crimelor comise în timpul războiului din Ucraina sunt urmăriți penal.

„Împreună trebuie să stabilim care este adevărul, să înfăptuim justiția și să asigurăm securitatea”, a spus aceasta în declarație. „Poporul ucrainean a arătat de mai multe ori că va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește viitorul său. Ei pot fi furioși și cuprinși de amărăciune, dar niciodată învinși. Ei merită sprijinul nostru în căutarea dreptății”, a adăugat ministrul olandez al justiției.

În 2022, Olanda a trimis două echipe de investigare criminalistică sub egida CPI pentru a colecta probe care să fie folosite în anchetele privind crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei rusești.

CPI are peste 900 de angajați și un buget de 169 milioane de euro pentru 2023. În iulie 2022, Curtea a solicitat 175 milioane de euro pentru 2023. Cele 123 de state membre ale sale împart responsabilitatea de a asigura finanțele Curții. Aceasta primește, de asemenea, contribuții voluntare de la organizații internaționale, persoane fizice și juridice.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Finlanda își menține statutul de ”cea mai fericită țară din lume”. România ocupă locul 24 în clasament

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Finlanda și-a menținut poziția de ”cea mai fericită țară din lume” pentru al șaselea an consecutiv, conform clasamentului World Happiness Report, dat publicității luni, informează Deutsche Welle.

Raportul, care este întocmit de oameni de știință din Statele Unite și se bazează pe sondaje realizate de Institutul Gallup, întreabă un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane cât de mulțumite sunt de viața lor.

Podiumul este completat de Danemarca și Islanda, urmate de Israel și Olanda, aflate pe locurile patru și cinci. Printre celelalte țări din top zece se numără Suedia, Norvegia, Elveția, Luxemburg și Noua Zeelandă.

Germania a coborât două poziții față de anul trecut, ajungând pe locul 16, în vreme ce Statele Unite, Regatul Unit și Franța s-au clasat pe locurile 15, 19 și, respectiv, 21. România se clasează pe locul al 24-lea, cu un scor de 6,589.

© World Happiness Report

Între timp, Afganistanul și Libanul au rămas cele mai nefericite două țări.

Raportul a identificat factorii care contribuie la evaluarea vieții, printre care ”venitul, sănătatea, faptul de a avea pe cine să te bazezi, sentimentul de libertate de a lua decizii importante în viață, generozitatea și absența corupției”.

Sănătatea mintală a fost evidențiată ca fiind o componentă cheie a bunăstării subiective și ”un factor de risc pentru sănătatea fizică și longevitatea viitoare”.

Raportul a subliniat faptul că orice persoană are dreptul la drepturile fundamentale ale omului fără discriminare, inclusiv dreptul la viață și libertate, dreptul de a nu fi supus sclaviei și torturii, libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la muncă și educație.

În iulie 2012, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii, care promovează ideea că ”urmărirea fericirii este un obiectiv uman fundamental”.

                            

Continue Reading

G7

G7: Este regretabilă lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU în privința testelor cu rachete ale Coreei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Miniștrii de externe din G7 au condamnat duminică cu fermitate recenta lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) de către Coreea de Nord și au remarcat efectul destabilizator al acesteia asupra păcii și securității regionale, potrivit declarației lor comune. De asemenea, aceștia au deplâns lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) cu privire la aceste incidente repetate.

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnăm în termenii cei mai fermi lansarea de către Coreea de Nord, la 16 martie, a încă unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), care subminează pacea și securitatea regională și internațională”, se arată în declarație.

Începând de anul trecut, Pyongyang „și-a intensificat acțiunile de escaladare prin intermediul unui număr record de lansări de rachete balistice și prin retorica sa continuă iresponsabilă și destabilizatoare privind utilizarea armelor nucleare”, se arată în document.

Miniștrii de externe din G7 au deplâns, totodată,  pasivitatea Consiliului de Securitate al ONU față de testele cu rachete ale Coreei de Nord.

„Regretăm profund să vedem contrastul puternic dintre frecvența încălcărilor flagrante și repetate ale rezoluțiilor CSONU de către Coreea de Nord și lipsa de reacție corespunzătoare a CSONU din cauza obstrucției unor membri. Comportamentul nechibzuit al Coreei de Nord necesită un răspuns rapid și unitar din partea comunității internaționale, inclusiv măsuri semnificative suplimentare din partea CSONU. Facem apel la toate statele membre ale ONU să pună în aplicare integral și efectiv toate rezoluțiile CSONU, iar membrii CSONU să își respecte angajamentele.

Deși nu i-au numit direct pe respectivii membri, demnitarii au făcut trimitere la China și Rusia, care au blocat încercările recente de a reacționa într-un mod mai ferm față de Coreea de Nord.

În cele din urmă, șefii diplomațiilor din G7 și-au reiterat apelul către Coreea de Nord de a renunța „la armele nucleare, la programele nucleare existente și la orice alte arme de distrugere în masă și la programele de rachete balistice într-un mod complet, verificabil și ireversibil și să respecte pe deplin toate obligațiile care decurg din rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU (UNSCR).”

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL36 mins ago

Miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc la Londra pentru a consolida sprijinul internațional privind investigarea crimelor de război din Ucraina

INTERNAȚIONAL45 mins ago

Finlanda își menține statutul de ”cea mai fericită țară din lume”. România ocupă locul 24 în clasament

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va susține, la Bruxelles, furnizarea cât mai rapidă de echipament militar și instruire Ucrainei și înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei

U.E.3 hours ago

UE salută decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare împotriva lui Putin: Este un început de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crime și atrocități

G717 hours ago

G7: Este regretabilă lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU în privința testelor cu rachete ale Coreei de Nord

U.E.20 hours ago

Germania își închide ultimele trei centrale nucleare la 15 aprilie

U.E.21 hours ago

Liderii țărilor din UE ar urma să solicite companiilor „să utilizeze pe deplin” mecanismul de achiziție în comun a gazelor naturale

U.E.1 day ago

Serbia și Kosovo au convenit asupra pașilor pentru normalizarea relațiilor în cadrul procesului mediat de UE

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, în vizită la Masdar City. România și Emiratele Arabe Unite vor continua să facă pași în a se susține reciproc în tranziția verde și digitală

INTERNAȚIONAL2 days ago

Acordul care permite exportul în siguranță al cerealelor din porturile ucrainene a fost prelungit, anunță Turcia și ONU

NATO3 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE4 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA4 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL6 days ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.1 week ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending