ROMÂNIA
Declarație comună Iohannis – Zelenski adoptată în R. Moldova: România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO
Published
2 years agoon

Preşedintele Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au adoptat, joi, o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei, documentul fiind andosat de cei doi lideri politici în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc în marja participării la summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, organizat la Castelul Mimi din Bulboaca.
“Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.
Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.
De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.
Today I signed with President @ZelenskyyUa the Presidential Joint Declaration on the Euro-Atlantic integration of Ukraine. Romania🇷🇴 will continue its strong multidimensional support for 🇺🇦, ensuring the ability of Ukraine to defend its sovereignty and territorial integrity. pic.twitter.com/aUb5COVWWi
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) June 1, 2023
Textul declarației comune adoptate de cei doi președinți
Recunoscând necesitatea de a continua întărirea capacității consolidate a comunității euroatlantice de a contracara provocările și amenințările existente și potențiale la adresa securității globale,
Subliniind faptul că Federația Rusă reprezintă amenințarea cea mai semnificativă și directă la adresa securității Aliaților și a păcii și stabilității în regiunea euroatlantică, așa cum este stipulat în Conceptul Strategic al NATO din 2022, adoptat de șefii de stat și de guvern la Summitul NATO de la Madrid din 29 iunie 2022,
Respingând ferm pretențiile Rusiei cu privire la o zonă de influență și recunoscând dreptul Ucrainei de a-și alege propriile aranjamente de securitate, inclusiv o viitoare aderare la NATO,
Reafirmâmd deciziile Summitului de la Madrid cu privire la importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică,
Reafirmând că NATO nu caută confruntare, nu reprezintă o amenințare la adresa Federației Ruse și va continua să răspundă la amenințările și acțiunile ostile ale Rusiei într-un mod unitar și responsabil, inclusiv prin consolidarea descurajării și a apărării pentru toți aliații, prin sporirea rezilienței și prin sprijinirea partenerilor săi în procesul de a contracara ingerințele și agresiunile maligne,
Luând notă de Paragraful 4 din Declarația Summitului de la Madrid a șefilor de stat și de guvern din cadrul NATO care au participat la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Madrid din 29 iunie 2022, care prevede că Alianța își reiterează sprijinul ferm pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv în ceea ce privește apele sale teritoriale, precum și că sprijină pe deplin dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare și la alegerea propriilor sale angajamente de securitate,
Făcând referire la Articolul 10 din Tratatul NATO de la Washington, care prevede clar că orice alt stat european aflat în poziția de a promova principiile acestui Tratat și de a contribui la securitatea zonei nord-atlantice poate fi invitat să adere la acest tratat,
Reafirmând Declarația Summitul NATO de la București din 2008, în care Aliații au convenit că Ucraina va deveni stat membru al NATO, atunci când condițiile vor fi îndeplinite,
Luând în considerare Paragraful 18 din Declarația Summitului de la Madrid, adoptată de șefii de stat și de guvern NATO care au participat la reuniunea Consiliului Nord Atlantic de la Madrid din 29 iunie 2022, în care Aliații își reafirmă angajamentul față de politica NATO a Ușilor Deschise,
Reamintind Paragraful 40 din Conceptul Strategic al NATO din 2022, care afirmă că ușa NATO va rămâne deschisă tuturor democrațiilor europene care împărtășesc valorile Alianței, care sunt dispuse și capabile să își asume responsabilitățile și obligațiile aderării la NATO și a căror calitate de membru contribuie la securitate comună,
Recunoscând că extinderea NATO a fost un succes istoric, care a contribuit la pacea și stabilitatea regiunii euroatlantice,
Având în vedere Constituția Ucrainei, care definește obținerea dreptului de membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord ca un obiectiv strategic al statului,
Luând în considerare sprijinul majorității covârșitoare a populației ucrainene pentru integrarea Ucrainei în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord,
Constatând contribuția semnificativă a Ucrainei la securitatea regiunii nord-atlantice, în special eforturile sale de a combate agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei,
Având în vedere Apelul comun al Președintelui Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, Președintelui Radei Supreme a Ucrainei Ruslan Stefanchuk, Prim-ministrului Ucrainei Denys Shmyhal către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord din 30 septembrie 2022 cu privire la cererea Ucrainei de aderare la NATO,
Salutând Declarația comună a Președinților a nouă state membre NATO din Europa Centrală și de Est din 2 octombrie 2022, semnată de Președintele României, care evidențiază sprijinul pentru aderarea Ucrainei la Alianță și încurajează Aliații să crească în mod substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei,
Reamintind că relația noastră bilaterală se bazează pe valori comune, relații de bună vecinătate, principii democratice, respect pentru drepturile omului și valorile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, așa cum sunt consacrate în Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina, semnat la 2 iunie 1997, în Constanța,

© Administrația Prezidențială
Președintele României și Președintele Ucrainei
Salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce privește avansarea pe calea integrării euroatlantice;
Confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susținere a integrării Ucrainei în cadrul Alianței și pentru implementarea standardelor NATO;
Exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanțiile internaționale de securitate pentru Ucraina înaintea obținerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022;
Declară următoarele:
România va continua sa promoveze sprijinul politic și practic al Alianței pentru Ucraina în vederea asigurării abilității Ucrainei de a-și apăra în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială;
Ucraina va continua să își aprofundeze interoperabilitatea cu NATO, și să își modernizeze forțele de securitate și militare. Ucraina apreciază în mod deosebit susținerea politică și practică oferită de România și de poporul român în aceste momente critice, inclusiv, dar fără a se limita la, primirea de refugiați, tranzit pe teritoriul național al asistenței internaționale, facilitarea exporturilor de cereale, susținere pentru eforturile Ucrainei de apărare națională și creștere a rezilienței, inclusiv creșterea capacităților de apărare;
Ucraina salută eforturile și inițiativele propuse de România cu privire la reconstrucția post-conflict;
România va susține Ucraina atât timp cât va fi necesar. Va continua să ofere susținere multidimensională pentru Ucraina și să solicite consolidarea susținerii și asistenței internaționale pentru Ucraina. România va susține Ucraina în reconstrucția și redresarea post-conflict în vederea asigurării unui stat stabil, sigur și rezilient;
Iau act că România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite;
Continuă să lucreze împreună pentru a:
susține stabilitatea și reziliența statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Federației Ruse;
asigura libertatea și siguranța navigației în Marea Neagră, în concordanță cu normele și principiile internaționale;
obține securitate, stabilitate, democrație și prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.
Semnat în dublu exemplar la 1 iunie 2023 în limba engleză.
Pentru România
Președintele
Klaus Werner Iohannis
Pentru Ukraine
Președintele
Volodimir Zelenski
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like

Liderii UE au căzut de acord să pregătească apărarea Europei până în 2030, pe fondul intensificării amenințării “imediate de pe flancul estic” din partea Rusiei

Spania se alătură programului NATO de achiziționare de arme americane pentru Ucraina. Sanchez: Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Kievul

Propunerea UE privind utilizarea activelor rusești înghețate este „pe deplin legală și echitabilă”, consideră Zelenski

România lucrează cu Egiptul pentru implementarea planului de pace al lui Trump în Orientul Mijlociu, transmite Nicușor Dan după primul summit UE-Egipt

Summitul UE: România susține ca activele înghețate ale Rusiei să garanteze un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, declară Nicușor Dan, anticipând discuții intense între lideri

Consiliul European va discuta integrarea R. Moldova în UE, anunță Nicușor Dan: Ambiția este să începem procesul de aderare, cu negocieri pe capitole
ROMÂNIA
Eurostat: Fiecare locuitor al UE a generat în 2023 peste 35 kg de deșeuri din ambalaje de plastic. România, sub media europeană la reciclare
Published
6 hours agoon
October 23, 2025
În 2023, în Uniunea Europeană au fost generate 79,7 milioane de tone de deșeuri de ambalaje, echivalentul a 177,8 kilograme pe locuitor, potrivit datelor publicate joi de Eurostat. Deși această valoare reprezintă o scădere de 8,7 kg per capita față de 2022, nivelul rămâne cu 21,2 kg mai ridicat decât în 2013, ceea ce confirmă tendința de creștere pe termen lung a cantității de ambalaje folosite.
Din totalul deșeurilor de ambalaje generate anul trecut în UE, 40,4% au fost hârtie și carton, 19,8% plastic, 18,8% sticlă, 15,8% lemn, 4,9% metal și 0,2% alte materiale.
Fiecare locuitor al Uniunii a generat în medie 35,3 kg de deșeuri de ambalaje din plastic, dintre care 14,8 kg au fost reciclate. Comparativ cu 2022, cantitatea de plastic aruncată a scăzut cu 1 kg per capita, în timp ce cea reciclată a crescut ușor, cu 0,1 kg.
Pe termen mai lung, între 2013 și 2023, cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic a crescut cu 6,4 kg pe locuitor, în timp ce volumul reciclat a crescut cu 3,8 kg.
La nivelul Uniunii Europene, rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic a ajuns în 2023 la 42,1%, în creștere față de 38,2% în 2013.
Cele mai mari rate de reciclare a ambalajelor din plastic au fost înregistrate în Belgia (59,5%), Letonia (59,2%) și Slovacia (54,1%), în timp ce cele mai scăzute procente s-au raportat în Ungaria (23,0%), Franța (25,7%) și Austria (26,9%).
România se situează sub media europeană, cu o rată estimată de aproximativ 35%, potrivit datelor Eurostat.
ROMÂNIA
Alexandru Nazare: România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026
Published
6 hours agoon
October 23, 2025By
Teodora Ion
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să negocieze cu reprezentanții Comisiei Europene înlocuirea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA cu unul nou.
Potrivit unui comunicat al MF, noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF de a acționa, precum si de îmbunătățire a legislației in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor.
Măsura este esențială în contextul în care România avea în 2022 cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, înregistrând o pierdere de 30,6% din veniturile din TVA.
„Acesta este un rezultat important pentru România: nu doar că evităm pierderea unei sume semnificative din granturile PNRR, dar consolidăm și credibilitatea noastră în fața Comisiei Europene. Reforma ANAF merge mai departe, cu accent pe măsuri concrete care vor aduce rezultate sustenabile în colectarea veniturilor bugetare, și care vor duce la reducerea gap-ului de TVA într-un orizont realist. Este un proces gradual, dar ireversibil — și care va face ca în următorii doi ani ANAF să devină o instituție complet digitală, cu o cultură internă bazată pe performanță, nu pe vechime. România are nevoie de o adminitrație fiscală modernă, predictibilă și transparentă. Este ceea ce facem acum, zi de zi, fără să pierdem din vedere că în spatele cifrelor sunt oameni – funcționari care trebuie motivați și contribuabili care merită respectați.”, a subliniat ministrul Nazare.
În contextul discuțiilor Ministerului de Finanțe cu Comisia Europeană referitoare la implementarea reformelor asumate prin PNRR, analiza realizată la momentul inițierii negocierilor arăta că deși am făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra gap-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.
Negocierile purtate cu Comisia Europeană au vizat necesitatea înlocuirii unui jalon neîndeplinit cu unul în care ambițiile să fie unele realiste și orientate către rezolvarea problemelor și realizarea țintei asumate în anul 2021, la momentul elaborării PNRR. Mai mult, dacă jalonul nu ar fi fost îndeplinit, România risca să piardă între 800 de milioane și 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.
Înlocuirea obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României șansa de a consolida capacitatea instituțională a ANAF și a Autorității Vamale Române (AVR) pe termen lung, evitând în același timp pierderea unor fonduri nerambursabile semnificative. Aceasta reprezintă o garanție că reformele din domeniul fiscal continuă într-un cadru sustenabil, agreat cu Comisia Europeană cu efecte directe asupra stabilității bugetare și credibilității României în relația cu partenerii europeni.
Jalonul este unul important, întrucât reprezintă un angajament-cheie al reformei ANAF și are ca obiectiv creșterea colectării TVA cu un impact major asupra bugetului de stat.
Noua formulare a jalonului se axează pe:
- Reorganizarea instituțională a ANAF, prin reorganizarea unor structuri-cheie și introducerea unor indicatori de performanță legați de gradul de colectare;
- Îmbunătățirea legislației în domeniul insolvenței pentru creșterea capacității ANAF de recuperare a creanțelor;
- Modernizarea sistemelor IT și interconectarea bazelor de date, pentru o mai bună analiză și control fiscal;
- Îmbunătățirea cadrului procedural și a capacității ANAF de a gestiona inspecțiile în domeniul prețurilor de transfer;
- Ajustări legislative menite să sporească eficiența combaterii evaziunii fiscale;
- Creșterea transparenței ANAF, prin publicarea unor raportări periodice referitoare la structura gap-ului de TVA, cât și a activității structurilor ANAF.
„Prin acest acord, România își reconfirmă angajamentul ferm pentru modernizarea administrației fiscale și pentru consolidarea sustenabilă a Finanțelor Publice”, reafirmă Ministerul Finanțelor în comunicat.
Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României cu o valoare totală de 21,4 miliarde euro. Țara noastră a reușit să păstreze granturile la nivelul de 13,57 de miliarde de euro.
ROMÂNIA
Eurostat: În 2024, România s-a situat pe locul 4 în rândul țărilor UE cu cea mai mare rată a sărăciei subiective. Totuși, nivelul este cel mai scăzut din ultimii șase ani
Published
6 hours agoon
October 23, 2025By
Andreea Radu
În 2024, România s-a aflat pe locul al patrulea în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei subiective, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.
În ansamblul Uniunii Europene, 17,4% din populație s-a declarat săracă din punct de vedere subiectiv în 2024, în scădere față de 19,1% în 2023. Cea mai ridicată rată a persoanelor considerate subiectiv sărace s-a înregistrat în Grecia (66,8%), urmată de Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) și România (23,8%).
În România, rata sărăciei subiective a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani, potrivit datelor Eurostat. Dacă în 2018 nivelul era de 36%, iar în 2019 de 32%, procentul a urcat ușor în 2020, la 35,8%, pe fondul efectelor pandemiei. Ulterior, tendința descendentă s-a reluat: 29% în 2021, 26% în 2022, ajungând la 27,7% în 2023 și 23,8% în 2024, cel mai redus nivel din ultimii șase ani.
La polul opus al clasamentului, cele mai reduse rate ale sărăciei subiective au fost înregistrate în Ţările de Jos şi Germania (ambele cu 7,3%) şi Luxemburg (8,5%).

© Eurostat
Sărăcia subiectivă este în scădere pentru toate grupele de vârstă
Analizând diferitele grupe de vârstă din UE în 2024, rata sărăciei subiective a fost cea mai ridicată în rândul persoanelor sub 18 ani (20,6%). În categoria de vârstă 18–64 de ani, 17,3% dintre persoane s-au considerat sărace, iar în rândul vârstnicilor de 65 de ani și peste, procentul a fost de 14,9%.
Este de remarcat că toate grupele de vârstă au înregistrat o scădere a ponderii persoanelor care se consideră sărace între 2023 și 2024. Cea mai mare scădere s-a observat în rândul persoanelor cu vârste între 18 și 64 de ani (–1,8 puncte procentuale), în timp ce pentru grupele cea mai tânără și cea mai vârstnică declinul a fost de 1,6 puncte procentuale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Liderii UE au căzut de acord să pregătească apărarea Europei până în 2030, pe fondul intensificării amenințării “imediate de pe flancul estic” din partea Rusiei

Eurostat: Fiecare locuitor al UE a generat în 2023 peste 35 kg de deșeuri din ambalaje de plastic. România, sub media europeană la reciclare

Alexandru Nazare: România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026

Eurostat: În 2024, România s-a situat pe locul 4 în rândul țărilor UE cu cea mai mare rată a sărăciei subiective. Totuși, nivelul este cel mai scăzut din ultimii șase ani

Spania se alătură programului NATO de achiziționare de arme americane pentru Ucraina. Sanchez: Vom continua să oferim ajutor în coordonare cu Kievul

România reafirmă angajamentul pentru tranziția către energie curată. Guvernul a aprobat proiectul de lege referitor la retragerea țării din Tratatul privind Carta Energiei

Propunerea UE privind utilizarea activelor rusești înghețate este „pe deplin legală și echitabilă”, consideră Zelenski

Conferința ONU privind schimbările climatice: Parlamentul European va cere liderilor lumii acțiuni mai hotărâte pentru stoparea încălzirii globale

Secretarul de stat Ana Tinca a încurajat companiile americane să-și sporească prezența în România, folosindu-se de oportunitățile de afaceri oferite de țara noastră

Marco Rubio avertizează că extinderea suveranității israeliene în Cisiordania ar putea amenința armistițiul din Gaza
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Comisia Europeană a aprobat varianta revizuită a PNRR, în valoare de 21,41 mld de euro. Pîslaru va discuta la Bruxelles depunerea cererii de plată nr. 4: România merge mai departe cu un plan realist, construit pe rezultate și care aduce investiții concrete

Von der Leyen îndeamnă investitorii să nu rateze oportunitatea de a investi în Balcanii de Vest: Economiile regiunii sunt deja pregătite să crească rapid în următorii ani. Timpul este acum!

Kaja Kallas: Rusia se joacă cu războiul, iar Europa trebuie să-și transforme forța economică în descurajare militară

Premierul Luxemburgului cere UE să-și mențină angajamentul pentru ordinea internațională bazată pe reguli: Trebuie să rămânem vocea acestor valori!

Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o strategie de aplicare a inteligenței artificiale, bazată pe principiul „AI first”: Vrem ca viitorul Inteligenței Artificiale să fie creat în Europa

VIDEO INTERVIU La 35 de ani de la reunificarea Germaniei, ambasadoarea Angela Ganninger afirmă că Berlinul “acceptă să joace rol de lider” în Europa și se bazează pe relația cu România

Aclamată de liderii europeni, Maia Sandu a venit la summitul Comunității Politice Europene “cu un mandat puternic de la cetățeni de a avansa aderarea R. Moldova la UE”

Von der Leyen îndeamnă statele membre să „treacă la fapte” pentru consolidarea competitivității UE: Trebuie să dărâmăm barierele din Piața Unică și să folosim acest potențial uriaș

Ministrul Economiei cere măsuri europene specifice pentru protejarea industriilor din țările de graniță ale UE: Este necesar să oferim garanții pentru a putea concura în mod loial

“Cât de sus să fie ștacheta?”, întreabă Nicușor Dan referitor la extinderea UE: Acum 20 de ani, România nu era pregătită să intre în UE, dar decizia a fost corectă
Trending
INTERVIURI1 week agoINTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului, un model prin care finanțarea europeană sprijină cercetarea și pacienții din România
ENERGIE1 week agoLegea prosumatorilor, adoptată în Camera Deputaților. Deputatul Sebastian Burduja: Prosumatorii sunt, probabil, cei mai mari investitori în energie din ultimii 5 ani
EDITORIALE1 week agoDespre Ziduri și Fundații
POLITICĂ6 days agoExplozie în București. Nicușor Dan: Cei care au știut și nu au acționat trebuie să răspundă. Verificarea instalațiilor este o obligație legală care face diferența între viață și moarte
NATO1 week agoSUA și aliații NATO vor “impune costuri Rusiei” dacă nu pune capăt războiului în Ucraina, avertizează Hegseth: Departamentul de Război este pregătit să își facă partea









