Președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.
“Împreună cu Președinții Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru, Poloniei și Slovaciei, reiterez astăzi sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Noi susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei“, a scris Iohannis, pe Twitter.
“Noi, președinții din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declarație:
Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.
Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în textul declarației comune, difuzat de Palatul Cotroceni.
Declarația nu a fost semnată de liderii Bulgariei și Ungariei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.
Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.
Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.
În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.