Connect with us

SUA

Declarație comună UE-SUA: Vom sprijini progresele regiunii Balcanilor de Vest pe calea sa europeană

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au decis să consolideze în continuare angajamentul comun în Balcanii de Vest pentru a sprijini progresele regiunii pe calea sa europeană, au anunțat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. 

În declarațiile comune publicate pe site-ul Serviciului European de Acțiune Externă și pe cel al Departamentului de Stat al SUA, cei doi au subliniat sprijinul pentru procesul de extindere al Uniunii Europene și au declarat că aderarea la UE este o prioritate pentru întreaga regiune a Balcanilor de Vest. Aderarea va contribui la consolidarea instituțiilor democratice, la protejarea drepturilor fundamentale și la promovarea statului de drept.

„Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană. O integrare mai strânsă va spori stabilitatea și va contribui la prosperitatea oamenilor din regiune. În acest context, subliniem că negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord ar trebui să înceapă fără întârziere”, se arată în declarațiile citate. 

Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii sunt unite în sprijinul lor ferm pentru integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei, precum și în activitatea lor comună de promovare a reformei electorale, constituționale și de menținere a funcționalității instituțiilor sale de stat.

„Suntem îngrijorați cu privire la situația din Bosnia și Herțegovina. Facem apel la toate părțile să respecte și să protejeze instituțiile statului, să reia dialogul constructiv și să ia măsuri pentru a avansa pe calea integrării în UE – inclusiv în ceea ce privește reformele relevante. Uniunea Europeană și Statele Unite sunt pregătite să faciliteze acești pași”, au transmis Josep Borrell și Antony Blinken. 

Mai mult, oficialii au subliniat importanța unui dialog facilitat de UE, care este mecanismul-cheie pentru abordarea normalizării relațiilor dintre Serbia și Kosovo. După recentele tensiuni din nordul Kosovo, UE și SUA încurajează ambele părți să evite acțiunile care amenință stabilitatea.

„Salutăm și sprijinim angajamentul Kosovo de a lupta împotriva corupției și a crimei organizate și reiterăm faptul că violența împotriva civililor, jurnaliștilor, poliției sau a altor autorități este inacceptabilă. Facem apel la toate forțele politice din Muntenegru să colaboreze pentru a menține o orientare strategică pentru ca speranțele poporului pentru un viitor în UE să devină realitate”, au conchis șeful diplomației europene, Josep Borrell și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

Citiți și: Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Comisia Europeană a adoptat marți, 19 octombrie, Pachetul de extindere pentru 2021, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Recenta vizită a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene.

Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

În ceea ce privește Muntenegru, conform evaluării Comisiei, în prezent este asigurat un echilibru general între progresele înregistrate în cadrul capitolelor privind statul de drept și progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare la toate capitolele. Prioritatea pentru continuarea progreselor globale în cadrul negocierilor rămâne îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare privind statul de drept stabilite în cadrul capitolelor 23 și 24. 

În Bosnia și Herțegovina, obiectivul strategic al integrării în UE nu a fost transformat în acțiuni concrete. Mediul politic a rămas polarizat, deoarece liderii politici au continuat să se angreneze într-o retorică divizivă și în dispute politice neconstructive, care au împiedicat progresul general în ceea ce privește cele 14 priorități-cheie. Blocajul instituțiilor de stat și apelurile la inversarea reformelor sunt extrem de îngrijorătoare și pot fi depășite numai prin dialog politic. Scăderea accentuată a ratei de aliniere a Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE reprezintă un semnal negativ. Cu toate acestea, au fost luate unele măsuri semnificative, inclusiv organizarea de alegeri municipale în Mostar după 12 ani. Bosnia și Herțegovina trebuie să abordeze cele 14 priorități-cheie, inclusiv reformele electorale și constituționale, și va trebui să realizeze o masă critică de reforme înainte ca Comisia să poată recomanda acordarea statutului de țară candidată.

În Kosovo, alegerile parlamentare anticipate din februarie 2021 au dus la formarea unui nou guvern care se bucură de o majoritate parlamentară clară. Punerea în aplicare integrală și efectivă a planului de acțiune privind reformele în perioada următoare va fi esențială. Comisia își menține evaluarea din iulie 2018, potrivit căreia Kosovo a îndeplinit toate obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor, dar propunerea este încă în curs de examinare în Consiliu și ar trebui tratată în regim de urgență.

ROMÂNIA

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parlamentul a adoptat, cu majoritate de voturi, o Declarație cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite, prin care instituția își exprimă speranța că aderarea țării noastre la ”Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două țări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toți cetățenii români”.

”În ultimii 25 de ani, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și-a demonstrat în mod plenar valoarea practică și a evoluat odată cu progresul înregistrat de România în privința aderării la instituțiile europene și euroatlantice și de transformare internă profundă în conformitate cu valorile democratice ale spațiului euroatlantic. Romania și Statele Unite împărtășesc valori și interese comune, angajamentul profund pentru democrație și o relație strategica durabilă. Soliditatea relației dintre Romania și SUA este garantată de sprijinul puternic și constant al societății și al clasei politice românești. Parteneriatul Strategic între România și Statele Unite ale Americii, lansat acum 25 ani, reflectă voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale și are o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor români. Parteneriatul Strategic între România și SUA oferă și cadrul de formulare a răspunsului comun, fundamentat pe dreptul internațional și respectul pentru ordinea internațională bazată pe reguli, la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia”, este menționat în documentul mai sus amintit.

În egală măsură, Parlamentul reafirmă ”relevanța și validitatea principiilor pe care se bazează Parteneriatului Strategic, respectiv angajamentul comun pentru valorile și instituțiile democrației, statului de drept și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, și recunoașterea comună a rolului relevant al României în Europa de Sud-Est în promovarea acestor valori și principii”.

De asemenea, acesta ”subliniază angajamentul ferm pentru Parteneriatul Strategic România-SUA, care constituie și va rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a statului român”.

Mai mult, instituția legislativă se angajează ”să sprijine în activitatea legislativă și prin mijloacele diplomației parlamentare măsurile de asigurare a securității în mod unitar și coerent pe Flancul Estic al NATO și în spațiul euroatlantic, inclusiv creșterea prezenței militare a SUA în România, fiind încredințat că acestea aduc beneficii reciproce pe termen lung și întăresc legăturile transatlantice”.

În egală măsură, Parlamentul reiterează ”hotărârea de a sprijini contactul strâns și coordonarea cu SUA, uniți în voința de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, care este esențială pentru menținerea păcii și securității mondiale, pentru a proteja democrația și libertatea și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu alimente la nivel global, în contextul agresiunii militare continue pe scară largă a Rusiei împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”.

Continue Reading

SUA

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat din nou Statele Unite să desemneze Moscova drept stat sponsor al terorismului – o clasificare care ar atrage sancțiuni semnificative -, după ce un atac efectuat luni cu rachete rusești asupra unui centru comercial din orașul Kremenchuk a ucis cel puțin 18 persoane. Acesta a declarat că forțele ruse au vizat în mod deliberat centrul comercial într-un „teribil atac terorist”, informează EFE și Ukrinform, preluat de Agerpres.

„În această dimineață, am făcut apel la Statele Unite să recunoască Rusia drept un stat care sponsorizează terorismul. Rezoluția relevantă este aprobată de Comitetul Senatului SUA, iar decizia legală poate fi adoptată de Departamentul de Stat. Iar o astfel de decizie este în mod clar necesară și trebuie să fie susținută de întreaga lume democratică”, a declarat Zelenski, într-un mesaj video adresat populației.

Șeful statului ucrainean a adăugat că le-a spus acest lucru participanților la summitul G7 desfășurat în Germania.

Ministerul rus al Apărării a precizat într-un comunicat că forțele sale aeriene au lovit „depozite de arme și muniții [pe care Ucraina] le-a primit de la Statele Unite și de la țări europene” în Kremenchuk. Acesta a susținut că munițiile au detonat și au provocat un incendiu într-un „centru comercial nefuncțional” din apropiere.

Potrivit lui Zelenski, însă, cel puțin 1.000 de persoane se aflau în interiorul mall-ului Amstor în momentul loviturii forțelor de ocupație, adăugând că aceste persoane nu reprezentau „niciun pericol pentru armata rusă”. Videoclipurile care au apărut de la fața locului au arătat clădiri înghițite de fum și civili care alergau să se adăpostească.

De asemenea, președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit deja aproape 2.800 de rachete de croazieră diferite împotriva Ucrainei, iar numărul de bombe aeriene și de rachete MLRS care au lovit orașele ucrainene pur și simplu nu poate fi numărat.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean, a scris luni pe Twitter că atacul a arătat că Rusia ar trebui să fie „desemnată drept stat sponsor al terorismului” și a cerut mai multe livrări de arme. „Avem nevoie de apărare antirachetă”, a punctat oficialul.

Liderii Grupului celor șapte națiuni, o adunare a puterilor economice globale, au condamnat în mod colectiv atacul ca fiind o crimă de război, calificându-l drept „abominabil” și promițând „un sprijin neclintit” pentru Ucraina într-o declarație comună.  Totodată, Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute atacul în cadrul unei reuniuni de marți.

Continue Reading

ROMÂNIA

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

Published

on

© Guvernul României

Au trecut 25 de ani de când România și SUA colaborează foarte bine în multe domenii, în special pe zona de apărare, participând împreună în operații și misiuni și susținând interesele și obiectivele comune în scopul asigurării stabilității regiunii Mării Negre, a transmis marți preşedintele Senatului, Florin Cîțu, în plenul reunit al Parlamentului. 

„În actualul context generat de agresiunea criminală, neprovocată și nejustificată declanșată de Federația Rusă în Ucraina, Parteneriatul Strategic cu SUA pe care l-am construit cu atâta grijă și consecvență de-a lungul acestei perioade, se dovedește a fi mai important ca niciodată pentru efortul nostru comun în fața celor mai mari amenințări din istoria noastră recentă”, a subliniat Florin Cîțu. 

Mai mult, el a precizat că Parteneriatul Strategic confirmă încă o dată că România și Statele Unite au reușit să realizeze proiecte comune de amploare pentru securitatea ambelor națiuni, dar și pentru ceea ce este NATO.

 

„România nu a avut nicio ezitare să fie alături de SUA în Afganistan, în Irak, atunci când a fost chemată. În același spirit, observăm că, în prezent, aliatul nostru strategic înțelege bine și împărtășește preocupările de securitate ale țării noastre, fiind puternic angajat în susținerea intereselor noastre în această parte a lumii, pe flancul estic al NATO și în mod special în Marea Neagră”, a continuat președintele Senatului. 

Florin Cîțu a punctat că România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, fiind singura țară din UE care a scos în totalitate China din contractele cu statul român. 

În plus, președintele Senatului a subliniat că acum mai mult ca oricând, țara noastră trebuie să aprecieze Parteneriatul Strategic cu SUA, mai ales în ceea ce privește respectarea statului de drept.

„Trebuie să apreciem că în perioada aceasta de democrație tânără a României, au fost câteva momente în care ne-am uitat la SUA pentru susținere pentru că democrația noastră o luase într-o direcție gresită”, a explicat el. 

De asemenea, în cadrul intervenției sale, Florin Cîțu a cerut accelerarea includerii României în programul Visa Wiver.

„Este momentul ca împreună cu partenerii noștri să ducem acest Parteneriat Strategic la nivelul următor, să lucrăm pragmatic și mai cu spor pentru a include România în programul Visa Waiver. Este momentul ca românii și România să facă parte din acest program”, a conchis președintele Senatului. 

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G77 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending