Connect with us

INTERNAȚIONAL

Delegația Camerei de Comerț și Industrie a României, în misiune economică în Japonia. Președintele CCIR: Prin acordul UE-Japonia, piața japoneză se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, și pentru cel din România, generând o creștere a oportunităților

Published

on

Prin poziția cheie de la Marea Neagră, Portul Constanța reprezintă o oportunitate care trebuie exploatată la maximum. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mișcarea și stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piața românească și către Europa, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflat, alături de alți oficiali ai istituției și cei ai ambasadei României în Japonia într-o misiune economică în această țară.

Misiunea economică în Japonia, organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în perioada 10-17 noiembrie 2019, a continuat miercuri cu o vizită a oficialilor CCIR, alături de cei ai ambasadei României în Japonia, la sediul Japan Extrenal Trade Organization (JETRO), precum și la cel al EU – Japan Industrial Cooperation, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul întalnirii cu vice-președintele executiv al JETRO, Yoshitaka Hoshino, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat, de asemenea, importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin identificarea de noi soluții de intensificare a schimburilor comerciale între mediiile de afaceri din România și Japonia.

Oficialul român a adus în discuție și avantajele Portului Constanța pentru instria auto. ”Această regiune oferă toate facilitățile necesare pentru dezvoltarea unei unități de producție din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală și de Est și nu numai”, a mai spus Daraban.

În plus, în cadrul întrevederii cu Phillipe de Taxi du Poet, președintele EU -Japan Industrial Cooperation Centre, a fost reafirmat interesul mediului de business din România de a beneficia de oportunitățile de afaceri apărute odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Japonia.

”Acordul de cooperare UE-Japonia va avea implicații deosebite la toate nivelurile societății. Chiar dacă vorbim de un acord eminamente comercial, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că reprezintă, în același timp, o alianță strategică între spațiul comunitar european și Japonia, entități care împărtășesc valori comune, precum democrația și statul de drept. Din punct de vedere commercial, acordul va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia, le plătesc în fiecare an, calculate la aproximativ 1 miliard de euro. Totodată, piața japoneză, estimată la 127 de milioane de consumatori, se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, cel din România, generând o creștere a oportunităților de export și în aproape toate sectoarele economice”, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care creează o zonă de comerț cu o populație de 600 de milioane de locuitori și care produce o treime din PIB-ul global și aproximativ 40% din comerțul global, a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, la distanță de aproximativ o lună și jumătate după ce UE și Japonia și-au notificat reciproc, la 21 decembrie 2019, încheierea proceudrilor lor de ratificare.

Pentru a facilita oamenilor de afaceri accesul la informare și dialog pe acest subiect, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat în premieră, la 22 aprilie, o platformă dedicată mediului de business pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE).

Antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări.

CCIR s-a angajat să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii septembrie 2019, Japonia se regăsește pe locul 23 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – Japonia, a fost aproape 600 de milioane de euro, iar până în luna iulie 2019 s-a înregistrat o valoare de 340,29 milioane de euro. Numărul total al companiilor cu capital japonez în România, la nivelul lunii septembrie 2019, era de 378, cu un total al capitalului social subscris japonez de 239,06 mil. Euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Președintele R. Moldova, Maia Sandu, i-a transmis ambasadorului UE la Chișinău că una dintre prioritățile vizitei sale la Bruxelles este să asigure țara cu vaccin anti-COVID-19 și cu echipament medical

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri o întrevedere cu Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, în cadrul căreia a discutat despre aspecte ale politicii externe, în contextul în care aceasta urmează să efectueze luni o vizită oficială la Bruxelles.

Astfel, una dintre prioritățile vizitei Maiei Sandu la Bruxelles este aceea de a asigura Republica Moldova cu vaccin împotriva COVID-19 și uc echipament medical, pentru a o opri extinderea pandemiei.

”I-am mulțumit domnului Ambasador Michalko, iar astfel tuturor partenerilor europeni, pentru deschiderea și susținerea constantă de care Republica Moldova a beneficiat din partea Uniunii Europene de-a lungul anilor. În special, am subliniat importanța sprijinului european de care țara noastră a beneficiat în anul 2020”, a transmis Sandu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Cei doi au convenit totodată asupra ”necesității de a intensifica relațiile dintre țara noastră și Uniunea Europeană, pentru a asigura un răspuns ferm, pe termen mediu și lung, la consecințele crizei Covid-19 atât pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova, cât și pentru economia țării noastre”.

”L-am asigurat pe Ambasadorul Uniunii Europene că pentru Republica Moldova este prioritar să rămână un vecin consecvent și sigur al UE – atât ca partener politic și economic, cât ca membru al Parteneriatului Estic. Drept urmare, vom depune toate eforturile pentru realizarea agendei de reforme și de asociere la Uniunea Europeană”, a conchis Maia Sandu.

Președintele proeuropean al Republicii Moldova urmează să efectueze luni o vizită la Bruxelles după ce relațiile Chișinăului cu Uniunea Europeană s-au deteriorat sub preşedinţia predecesorului său, socialistul prorus Igor Dodon.

”Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu după ce, la 12 ianuarie, aceasta a efectuat o primă vizită externă în calitate de președinte al Republicii Moldova în Ucraina.

Cât privește vaccinul anti-COVID-19, amintim că ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat la 6 ianuarie 2021, alături de omologii săi din Bulgaria, Croația, Estonia, Lituania, Suedia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, o scrisoare Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Josep Borrell, precum și altor membri ai conducerii Comisiei Europene prin care a exprimat susținerea pentru dezvoltarea unui mecanism la nivelul Uniunii Europene în vederea facilitării accesului statelor din cadrul Parteneriatului Estic (PaE) la vaccinuri anti-COVID-19, în mod similar cu asistența preconizată pentru statele din Balcanii de Vest.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reluarea lucrărilor la gazoductul Nord Stream 2 a fost amânată

Published

on

© www.nord-stream2.com

Consorțiul însărcinat cu proiectul gazoductului Nord Stream 2 a decis să amâne lucrările de construcție la conducta submarină, care trebuiau să fie reluate vineri, 15 ianuarie, în apele teritoriale ale Danemarcei, a precizat un purtător de cuvânt al consorțiului Nord Stream 2 AG pentru cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres

”Avem permisiunea Agenţiei pentru energie din Danemarca să începem lucrările vineri. Însă aceasta nu înseamnă că vom relua efectiv vineri amplasarea de conducte”, a spus purtătorul de cuvânt. Acesta a precizat că în prezent se derulează verificarea echipamentelor. ”Acestea ar putea dura câteva zile, astfel încât nu putem avansa o dată exactă la care vor fi reluate lucrările”, a spus purtătorul de cuvânt. Abia la finele lunii ianuarie sau începutul lunii februarie va anunţa consorţiul Nord Stream 2 AG când vor fi reluate lucrările, a concluzionat purtătorul de cuvânt.

Declarațiile apar în contextul în care, în urmă cu câteva zle, Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni. ”Încercăm să informăm companiile cu privire la risc şi să le îndemnăm să se retragă înainte de a fi prea târziu”, a declarat o sursă din Guvernul Statelor Unite cu condiţia anonimatului.

Conform sursei americane, se aşteaptă ca Departamentul de Stat să emită un raport până joi sau vineri cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt incluse cele de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus această sursă.

Autoritatea maritimă din Germania (BSH) şi-a dat vineri acordul pentru ca lucrările la gazoductul Nord Stream 2 să poată fi reluate imediat.

Într-un comunicat de presă, BSH a precizat că a aprobat cererea navei care amplasează conducte să opereze în zona economică exclusivă germană începând de la finele lunii septembrie şi până la finele lunii mai, revenind asupra unei decizii anterioare conform căreia lucrările putea începe abia în luna mai.

Presa locală informează că există în continuare riscul ca lucrările de construcție să fie întârziate de acţiunile în justiţie ale organizaţiilor de mediu pentru că porţiunea care a mai rămas de construit din conducta Nord Stream 2 urmează să treacă printr-o arie naturală protejată pentru păsări.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu efectuează, luni, o vizită la Bruxelles: După deblocarea relațiilor cu România și Ucraina, Republica Moldova are nevoie de o resetare a relațiilor cu UE

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Republica Moldova a reuşit în ultimul timp să deblocheze relaţiile cu vecinii săi – România şi Ucraina – iar una dintre priorităţile următoare ar trebui să fie resetarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE), a declarat vineri preşedintele moldovean Maia Sandu într-un discurs susţinut online în faţa corpului diplomatic şi a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, relatează Radio Chişinău, informează Agerpres.

Declaraţia intervine înaintea unei vizite pe care noul preşedinte proeuropean al Republicii Moldova urmează să o efectueze, luni, 18 ianuarie, la Bruxelles, după ce relaţiile Chişinăului cu UE s-au deteriorat sub preşedinţia predecesorului său, socialistul prorus Igor Dodon.

În acest sens, Maia Sandu s-a referit la întrevederile pe care le-a avut la începutul mandatului său cu preşedinţii României şi Ucrainei, subliniind importanţa construirii unui “cerc de încredere” între cele trei state, ceea ce le-ar aduce beneficii tuturor.

La 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider primit la Chișinău de președintele Maia Sandu, cei doi șefi de stat adoptând o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral și reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. La 12 ianuarie, Sandu a efectuat prima sa vizită în străinătate, fiind primită la Kiev de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, ambii exprimându-și dorința ca relațiile moldo-ucrainene să fie relansate, deteriorate de declarațiile fostului președinte Igor Dodon potrivit căruia Peninsula Crimeea, anexată ilegal, ar aparține Rusiei.

Un alt partener important cu care trebuie să relansăm relaţiile este Uniunea Europeană“, a spus Sandu, care a preluat oficial mandatul de preşedinte la 24 decembrie și care a avut o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul anului trecut, discutând detaliile vizitei menționate.

În acest context, Sandu a reamintit că UE a îngheţat în 2018 o mare parte din asistenţa financiară pentru Republica Moldova din cauza “abuzurilor nedemocratice” ale Chişinăului, conform declaraţiilor sale difuzate de preşedinţia moldoveană.

Ea s-a referit la alegerile din acel an pentru funcţia de primar general al Chişinăului, ale căror rezultate au fost anulate printr-o controversată decizie judecătorească, ceea ce a determinat UE să suspende ajutorul de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

În 2020, “UE a fost atacată prin remarci ofensatoare de mai multe ori de pseudolideri de la Chişinău”, a spus preşedinta Republicii Moldova într-o aparentă aluzie la Dodon.

“Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu. Republica Moldova trebuie să fie un stat “cu instituţii europene, şcoli europene, spitale europene şi cu viitor european”, a subliniat ea.

Spre deosebire de Dodon, care a privit mai mult spre Rusia, Sandu susţine apropierea republicii de UE, dar şi menţinerea unor relaţii bune cu Rusia, un echilibru complicat, în opinia observatorilor.

Continue Reading

Facebook

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe din PE, recomandă cetățenilor europeni să vadă și să voteze documentarul ”Colectiv“, unul dintre cele trei filme nominalizate la Premiul LUX al Publicului European

ROMÂNIA16 hours ago

MApN: Aproximativ 250.000 de seringi și 100.000 de ace necesare campaniei de vaccinare au fost aduse din Qatar cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Fostul președinte Traian Băsescu s-a vaccinat împotriva COVID-19 la Spitalul Militar „Dr. Carol Davila”

Dan Motreanu16 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE, cere Comisiei Europene o evaluare a nivelului de autosuficiență alimentară a fiecărui stat membru și elaborarea de planuri de urgență în situații de criză

ROMÂNIA17 hours ago

Marian Petrache: După opt ani de muncă, proiectul din timpul mandatelor mele de președinte al CJ Ilfov, cel de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, a fost aprobat de Comisia Europeană

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Maramureșul și Bucovina, recomandate de cotidianul american New York Times ca destinații de vacanță pe timp de pandemie

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac salută poziția Comisiei Europene cu privire la inițiativa cetățenească ”Minority Safepack”: A anunțat cât se poate de clar că nu va legifera pe domenii ce nu țin de competența sa

U.E.20 hours ago

Armin Laschet, aliat al Angelei Merkel, a fost ales președinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania, ceea ce îl plasează în pole position pentru a deveni următorul cancelar german

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

Dacian Cioloș22 hours ago

Ivan Patzaichin, însărcinat să conducă procesul de desemnare a viitorului guvernator al Deltei Dunării. Dacian Cioloș: Va forma un grup consultativ reprezentativ care va propune o listă scurtă de candidați

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.5 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA3 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending