Prin poziția cheie de la Marea Neagră, Portul Constanța reprezintă o oportunitate care trebuie exploatată la maximum. Acest obiectiv poate deveni o platformă logistică importantă în mișcarea și stocarea bunurilor aduse din Japonia pentru piața românească și către Europa, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflat, alături de alți oficiali ai istituției și cei ai ambasadei României în Japonia într-o misiune economică în această țară.
Misiunea economică în Japonia, organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în perioada 10-17 noiembrie 2019, a continuat miercuri cu o vizită a oficialilor CCIR, alături de cei ai ambasadei României în Japonia, la sediul Japan Extrenal Trade Organization (JETRO), precum și la cel al EU – Japan Industrial Cooperation, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul întalnirii cu vice-președintele executiv al JETRO, Yoshitaka Hoshino, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat, de asemenea, importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state, prin identificarea de noi soluții de intensificare a schimburilor comerciale între mediiile de afaceri din România și Japonia.
Oficialul român a adus în discuție și avantajele Portului Constanța pentru instria auto. ”Această regiune oferă toate facilitățile necesare pentru dezvoltarea unei unități de producție din industria auto, asigurând deschiderea către Europa Centrală și de Est și nu numai”, a mai spus Daraban.
În plus, în cadrul întrevederii cu Phillipe de Taxi du Poet, președintele EU -Japan Industrial Cooperation Centre, a fost reafirmat interesul mediului de business din România de a beneficia de oportunitățile de afaceri apărute odată cu intrarea în vigoare a acordului comercial UE-Japonia.
”Acordul de cooperare UE-Japonia va avea implicații deosebite la toate nivelurile societății. Chiar dacă vorbim de un acord eminamente comercial, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că reprezintă, în același timp, o alianță strategică între spațiul comunitar european și Japonia, entități care împărtășesc valori comune, precum democrația și statul de drept. Din punct de vedere commercial, acordul va duce la eliminarea majorității taxelor vamale pe care companiile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia, le plătesc în fiecare an, calculate la aproximativ 1 miliard de euro. Totodată, piața japoneză, estimată la 127 de milioane de consumatori, se va deschide pentru mediul de business din UE, deci, implicit, cel din România, generând o creștere a oportunităților de export și în aproape toate sectoarele economice”, a subliniat președintele CCIR, Mihai Daraban.
Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care creează o zonă de comerț cu o populație de 600 de milioane de locuitori și care produce o treime din PIB-ul global și aproximativ 40% din comerțul global, a intrat în vigoare la 1 februarie 2019, la distanță de aproximativ o lună și jumătate după ce UE și Japonia și-au notificat reciproc, la 21 decembrie 2019, încheierea proceudrilor lor de ratificare.
Pentru a facilita oamenilor de afaceri accesul la informare și dialog pe acest subiect, Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a lansat în premieră, la 22 aprilie, o platformă dedicată mediului de business pe tema implementării Acordului de Parteneriat Economic UE-Japonia (APE).
Antreprenorii români nu numai că pot găsi informații utile pe această temă dar și au posibilitatea de a adresa întrebări.
CCIR s-a angajat să intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această platformă, cu organele abilitate.
Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul lunii septembrie 2019, Japonia se regăsește pe locul 23 în clasamentul top 50 pe țări de rezidență a investitorilor cu participare străină la capitalul social. În 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale România – Japonia, a fost aproape 600 de milioane de euro, iar până în luna iulie 2019 s-a înregistrat o valoare de 340,29 milioane de euro. Numărul total al companiilor cu capital japonez în România, la nivelul lunii septembrie 2019, era de 378, cu un total al capitalului social subscris japonez de 239,06 mil. Euro.