Convorbirile prin videoconferinţă între preşedinţii american şi rus Joe Biden şi Vladimir Putin s-au încheiat marţi, la puţin timp după ora 17.00 GMT, pe fondul temerilor privind o escaladare militară a tensiunilor de la frontiera ruso-ucraineană, iar liderul de la Casa Albă urmează să poarte noi discuții cu liderii aliați europeni, între care președintele Franței, cancelarul Germaniei și prim-miniștrii Marii Britanii și Italiei. În cadrul discuțiilor care, potrivit Casei Albe, s-au întins pe parcursul a două ore și un minut, liderul american i-a transmis omologului său rus că Rusia se va confrunta cu “sancţiuni severe, în special economice” în cazul unei escaladări militare în Ucraina. În schimb, potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a denunţat potenţialul militar în creştere al NATO la frontierele Rusiei în legătură cu sprijinul său acordat Ucrainei şi a cerut “garanţii” că Alianţa Nord-Atlantică nu se va extinde spre Est.

Discuţiile prin videoconferinţă au durat circa două ore, potrivit agenţiilor ruse de ştiri Ria Novosti, TASS şi Interfax, citate de Agerpres. Casa Albă a anunţat că discuţia prin videoconferinţă s-a încheiat fix la ora 17.08 GMT, după ce a început la ora 15.07 GMT.

Convorbirea a început printr-un schimb de amabilităţi difuzat de televiziunea rusă.

“Mă bucur să vă revăd”, a spus Joe Biden. “Vă salut, domnule preşedinte”, a spus Vladimir Putin, aşezat la o masă lungă.

Preşedintele rus se afla în reşedinţa sa de la Soci, staţiune balneară de pe malul Mării Negre, în timp ce preşedintele american a purtat discuţia din aşa-numita “Situation Room” de la Casa Albă.

Casa Albă a anunţat între timp că Joe Biden va discuta telefonic marţi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel şi cu premierii italian Mario Draghi şi britanic Boris Johnson după videoconferinţa sa cu Vladimir Putin. Biden a avut o convorbire similară luni cu aceiași lideri aliați. De asemenea, Joe Biden urmează ca în zilele următoare să aibă o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat executivul american.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președintele Biden “a exprimat îngrijorarea profundă a Statelor Unite și a aliaților noștri europeni cu privire la escaladarea forțelor Rusiei în jurul Ucrainei și a precizat că SUA și aliații noștri vor răspunde cu măsuri economice puternice și de altă natură în cazul unei escaladări militare”. Poziția exprimată de Biden vine să întărească informațiile lansate de diferite surse din cadrul administrației americane, care indicau faptul că SUA intenţionează să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est, în cazul în care Rusia atacă Ucraina. În același context, și Uniunea Europeană a anunțat că depune eforturi pentru ”a evita o criză”, dar că ”va susține ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei. 

Președintele Biden și-a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a făcut apel la dezescaladare și la o revenire la diplomație și negocieri politice.

Cei doi președinți au însărcinat echipele lor să dea curs situației, iar SUA vor face acest lucru în strânsă coordonare cu aliații și partenerii, mai arată sursa citată. În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat pentru iniţiative şi “un proces de aplanare” a tensiunilor cu Moscova, în contextul în care țara sa preia de la 1 ianuarie 2022 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, Biden și Putin au discutat și despre dialogul dintre SUA și Rusia privind stabilitatea strategică, un dialog separat privind ransomware, precum și despre activitatea comună privind problemele regionale, cum ar fi Iranul.

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

„Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.

La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este laureatul din acest an al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori”, decernat de Institutul Aspen România în cadrul Galei Aspen pentru Leadership, organizată anul acesta sub semnul unei duble aniversări: 10 ani de la organizarea primei ediții a Bucharest Forum și 15 ani de la fondarea Institutului Aspen România.

Invitatul special al ediției din acest a Bucharest Forum este Jens Stoltenberg, secretar general al NATO.  În seara zilei de 8 decembrie,  Stoltenberg va lua parte la Gala Aspen pentru Leadership, unde i se va decerna premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori”, transmite Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sub conducerea lui Stoltenberg, NATO s-a confruntat cu provocări sporite în domeniul securității, implementând cea mai importantă consolidare a apărării sale colective de după Războiul Rece. Demonstrând calitățile unui model de leadership autentic, Jens Stoltenberg a contribuit la amplificarea sentimentului de solidaritate dintre Aliați, conducând Alianța cu mesajul că unitatea este cel mai important atu al acesteia.

Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizații internaționale care a excelat în domeniul său de activitate, sprijinind și promovând constant valorile unui model de leadership de excelență.

Premiul se acordă în memoria fostului diplomat român Mihnea Constantinescu, decedat în 2018, considerat unul dintre cei mai prestigioși funcționari publici pe care România i-a avut după Revoluția din 1989.