Connect with us

U.E.

Delegația UE la Chișinău: Bruxelles-ul va colabora cu forțele politice care susțin reformele stipulate în Acordul de asociere

Published

on

Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova pot fi considerate drept ”competitive”, deși s-au constatat deficiențe atât pe parcursul campaniei, cât și în ziua scrutinului, apreciază marți într-un comunicat Delegația UE la Chișinău, în care punctează că ”drepturile fundamentale au fost, în general, respectate” în cadrul acestui scrutin, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

În text, Delegaţia UE se referă la concluziile misiunii de observare a alegerilor OSCE/ODIHR, care a înregistrat ”acuzaţii de presiune asupra funcţionarilor publici, indicii clare de cumpărare a voturilor şi utilizarea abuzivă a resurselor de stat”. Delegaţia UE la Chişinău atrage atenţia şi asupra ”controlului mass-media exercitat de către actori politici”, ceea ce a limitat ”gama de puncte de vedere prezentate alegătorilor”.

Potrivit delegaţiei UE, Bruxellesul este pregătit să colaboreze cu toţi actorii politici din Republica Moldova care susţin reformele stipulate în Acordul de asociere, în special în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, indiferent de afilierea politică, independenţa sistemului judiciar şi depolitizarea instituţiilor statului.

Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi al respectului pentru statul de drept şi standardele democratice”, se mai arată în comunicatul Delegaţiei UE la Chişinău.

Potrivit rezultatelor parțiale, Partidul Socialiștilor, al președintelui pro-rus Igor Dodon, a acumulat cele mai multe sufragii – 31,15% din voturi – la alegerile parlamentare din 24 februarie în circumscripţia naţională. Pe locul doi se situează blocul electoral ACUM (proeuropean) cu 26,84% din voturi, iar Partidul Democrat (de guvernământ) a obţinut 23,62 la sută din sufragii. În parlament a intrat şi Partidul Şor, al controversatului primar al Orheiului, Ilan Şor, formaţiune considerată o extensie a PD, cu 8, 32% din sufragii, conform datelor preliminare prezentate luni seara pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale.

Sub pragul electoral de 6% se situează Partidul Comuniştilor (3,75%), Partidul Nostru (2,95%) şi Partidul Liberal (1,25%). Celelalte formaţiuni au acumulat mai puţin de un procent.

Astfel, Partidul Socialiştilor a obţinut cele mai multe mandate – 35, fiind urmat de Partidul Democrat cu 30 de mandate şi de blocul ACUM cu 26 de mandate. Partidul Şor a obţinut 7 mandate şi alte 3 mandate revin candidaţilor independenţi. Întrucât niciunul dintre partide nu a obţinut majoritatea, urmează negocieri pentru constituirea viitoarei coaliţii de guvernare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Eurostat: România, cel mai mare deficit guvernamental raportat la PIB, dar printre cele mai mici niveluri ale datoriei publice din UE în primele trei luni ale anului

Published

on

©Mihai Fifor/ Facebook

La nivelul Uniunii Europene, România a avut cel mai mare deficit guvernamental raportat la Produsul intern brut(PIB) în primul trimestru din acest an, cu 4,5% din PIB, în condiţiile în care, în zona euro, deficitul guvernamental a fost 0,5% din PIB, iar Uniunea Europeană a avut deficit guvernamental de 0,6% din PIB, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, biroul statistic al UE.

De asemenea, datele Eurostat arată că România a fost lider şi la creşterea deficitului guvernamental în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, cu un avans de 1,7 puncte procentuale, de la un deficit de 2,8% din PIB până la unul de 4,5% din PIB. Comparativ, în Uniunea Europeană, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB până la 0,6% din PIB.

Eurostat a mai publicat și date privind datoria guvernamentală la finele primului trimestru 2019. Conform acestora, România se situa în rândul statelor membre cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la PIB, 34,1% din PIB, un nivel mai redus fiind înregistrat doar în Estonia (8,1% din PIB), Bulgaria (21,2%), Luxemburg (21,3%), Danemarca (33,6%) şi Cehia (34%).

Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, 12 state membre UE au înregistrat o creştere a nivelului datoriei guvernamentale raportată la PIB în timp ce alte 13 state membre, inclusiv România, au înregistrat o scădere. În cazul României, datoria guvernamentală a scăzut de la 35% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut până la 34,1% din PIB în primul trimestru al acestui an, un declin de 0,8 puncte procentuale.

 

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei ITRE din PE, într-un interviu: Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Codruța Kövesi are prima șansa, să fie în România

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Autoritățile române ar trebui să se lupte pentru ca Parchetul European, pentru conducerea căruia Laura Kövesi are prima șansa, din ce în ce mai solidă, să fie în România, țara care nu are nicio agenție europeană, este părerea eurodeputatului PNL, Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, exprimată într-un interviu pentru ziare.com, în care a vorbit despre aranjamentele politice privind distribuția funcțiilor de top din instituțiile UE.

Intrebată dacă numirea Laurei Codruța Kövesi este una politică, Adina Vălean a confirmat acest lucru: ,,E politică. Toate numirile în marile funcții sunt politice. Ideea că ar fi doar o numire tehnică nu e valabilă.

Eurodeputatul liberal consideră că acum ar fi momentul potrivit că România, un stat membru din Estul UE, să-și depună candidatura pentru găzduirea Parchetului European cu atât mai mult cu cât candidatura Laurei Codruța Kövesi este sustinută puternic de Parlamentul European.

,,România nu are, de fapt, o agenție europeană, asta e cu adevărat o problemă. Este o înțelegere la nivel european că, atunci când se distribuie agenții europene, trebuie să fie respectat un echilibru geografic și în general trebuie ca toate statele membre să aibă un astfel de punct de interes de politică europena. Interesant pentru noi e să tragem acest Parchet European în România, pentru că sunt state membre cu câteva agenții și noi nu avem niciuna.Asta ar fi interesant, să fie în România, tocmai pentru că nu am avut un estic în altă parte. Și noi, politic, am susținut-o, în Parlamentul European”, explică Adina Vălean care adaugă: ,,Dar problemă României nu stă în resurse umane, ci în voința politica”.

Adina Vălean a mai vorbit și despre negocierile pentru funcțiile de top în instituțiile europene, printre care cea mai controversată numire a fost cea a noului șef al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aleasă marți de Parlamentul European cu o majoritate la limită: 384 de voturi pentru, cu doar 9 voturi peste cele 374 necesare instalării în funcție, într-un Parlament care numără 751 de membri.

Potrivit lui Vălean, este de înțeles ca cetătenii europeni să fie dezamăgiți pentru eșecul procesului Spitzenkandidat, care a promovat timp de câteva luni bune pană la alegerile europene nume familiare, precum cele al lui Frans Timmermans și Manfred Weber, insă la fel de adevărat este că procesul nu este înscris în Tratat. Astfel, șefa Comisiei ITRE consideră că o catalogare drept nedemocratică sau ilegitimă a rezultatelor negocierilor dintre liderii UE reuniți în Consiliul European, care au propus Parlamentului un pachet de numiri instituționale, este grăbită.

,,Știu că s-a reproșat faptul că aceste negocieri au fost netransparente. Faptul că nu s-a optat, în cele din urmă, pentru a continua procesul de Spitzenkandidat reprezintă un bun argument pentru asta. Pe de altă parte, a transpărut destul de clar felul în care s-au produs aceste negocieri, cu președinți care au fost contra procesului de Spitzenkandidat, pentru simplul fapt că nu au prezența europeană suficient de consistentă, și mă refer la președintele Franței, cu alți lideri europeni, care au constatat că în cazul procesului de Spitzenkandidat nu pot ieși primii la nivel european, deci nu i-ar avantaja. Eu zic că procesul a fost aproape transparent pentru publicul larg: cum s-au opus unii, cum alții au încercat să păstreze regula. Alții au spus că nu e suficient de democratic. Aici, iarăși, eu spun că orice decizie pe care niște șefi de stat și de guvern o iau, și ei reprezintă, totuși, cetățenii, au un mandat democratic în spate, e democratică. Nu m-aș grăbi să spun că deciziile luate de Consiliu sunt nedemocratice și orice decizie din Parlamentul European e democratică. Procesul de Spitzenkandidat nu e înscris în Tratat. Atunci, oricât ne-a displăcut, nu putem spune că s-a încălcat o regulă. Ar fi fost interesant, pentru cetățeni, care știau care erau candidații pentru președinția Comisiei, erau familiarizați cu numele lui Manfred Weber, al lui Frans Timmermans. Faptul că acum a apărut un nume care nu e atât de cunoscut, rămâne, totuși, discutabil și creează o dezamăgire publicului larg”, mai explică eurodeputatul PNL.

Adina Vălean precizează că, în opinia sa și a familiei politice din care face parte, scuza servită de ,,cei care au dinamitat procesul de Spitzenkandidat, adică președintele Macron și vechii liberali, că, dacă nu sunt liste transnaționale, înseamnă că nu e bun sistemul Spitzenkandidat” este slabă.

,,PPE și PNL, în România, cred că ideea listelor transnaționale este o idee proastă, în primul rând pentru că este un lucru necunoscut. Nici în statele federale nu există o listă de candidați la nivel federal. Toate structurile la nivel federal se constituie prin alegerea la nivelul landurilor, statelor, a unor senatori, deputați și așa mai departe. Ideea că eu fac o listă la nivel european cu oameni din toate țările este nefezabila. Așa cum spun și colegi de-ai mei din state mai mici, cum e Malta, pentru o astfel de listă, reprezentativitatea cetățenilor cum va funcționa? E drept că între PPE și PES se da bătălia pentru cele mai multe voturi în Parlamentul European. Or, sistemul de Spitzenkandidat dădea prioritate nominalizării de către cel care a luat cel mai mare număr de voturi”, explică Vălean.

Intrebată dacă există un clivaj Est/Vest în ceea ce privește accesul la funcțiile europene și la influența europeană, Adina Vălean a răspuns:

,,Funcția și influența nu coincid întotdeauna. Funcțiile au un rol de reprezentare. Simplul fapt că împărțim funcții nu înseamnă și influență, faptul că ai căpătat o funcție nu înseamnă și că e importantă. Eu nu am căzut, în general, pradă falselor daruri, pretexte. Pentru că Donald Tusk era din Polonia, înseamnă că Estul era reprezentat? Nu știu în ce măsură oamenii s-au simțit reprezentați de Donald Tusk, greu de spus. Apreciez extraordinar felul în care Tusk și-a desfășurat activitatea, a fost vizibil, a comunicat, și românii știu de Donald Tusk. Estul nu are acum nicio poziție importantă. Vom vedea atunci când se va forma Comisia Europeană în ce măsură portofoliile care se vor aloca vor fi de prestigiu și importanță pentru țările estice”.

În privința numirii unui comisar din partea României și a negocierii unui portofoliu, Adina Vălean este de părere că  ,,ar trebui să fie un proces de consultare între Guvern și președinte. Ar fi bine dacă țintim un portofoliu cu greutate, să existe un demers comun și chiar susținut de președinte și de Guvern”. Aceasta mai spune că ,,trebuie să facem niște propuneri, pentru că președinta CE a și spus că nu va accepta decât o Comisie formată din jumătate femei, jumătate bărbați. Or, asta nu se poate decât dacă fiecare țară va propune și o femeie. Depinde de CV-urile pe care le trimiți, pentru că faptul că ceri un portofoliu, dacă nu e dublat de o credibilitate a CV-ului, nu va merge. Nu trebuie să fie neapărat dintr-un domeniu, dar trebuie să fie niște persoane care au o oarecare greutate”.

Tot în contextul discuției despre comisarii din partea României, Adina Vălean a comentat și numirea lui Ioan Mircea Pașcu drept comisar interimar fără portofoliu, în locul Corinei Crețu, care și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul European.

,,Acum, și domnul Juncker a fost puțin răutăcios. Eu nu cred că, dacă domnul Moscovici sau un comisar al unei țări prestigioase opta pentru un mandat de europarlamentar, țara respectivă stătea fără comisar. Juncker a venit cu această idee și pentru că era vorba despre comisarii din două țări estice. Nu ar mai fi fost această discuție, cred, dacă era vorba de una dintre țările importante, să le spun asa”. Insă Adina Vălean a făcut și următoare precizare: ,,Este adevărat că nu au nimic de lucru, până la finalul mandatului. Aici, domnul Juncker a spus adevărul și știm asta. Apoi, România poate că a vrut să se poarte ca o țara mare, dar faptul că nu i-a răspuns domnului Juncker la această chestiune, insistând să obțină un portofoliu, este o cedare și o pierdere de imagine inacceptabilă. Dacă tot a insistat să trimită pe cineva, România trebuie să insiste să i se dea un portofoliu. Mie îmi pare rău și aici am pierdut, că nu am cerut portofoliu”, spune eurodeputatul PNL.  

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

U.E.

Președinția finlandeză a Consiliului a organizat primul exercițiu bazat pe scenarii de combatere a amenințărilor hibride la nivel ministerial

Published

on

© eu2019.fi

Președinția finlandeză a Consiliului UE a organizat primul exercițiu bazat pe scenarii de combatere a amenințărilor hibride la nivel ministerial. Exercițiul a avut loc joi, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor afacerilor interne din statele membre, de la Helsinki, potrivit unui comunicat de presă.

Ministrul de Interne Maria Ohisalo a prezidat ședința. De asemenea, au fost prezenți doi membri ai Comisiei Europene: Dmitris Avramopoulos, comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, și Julian King, comisarul pentru securitate.

Reuniunea a inclus o dezbatere politică între miniștrii afacerilor interne, pe baza unui scenariu fictiv care implica amenințări hibride. Ideea exercițiului a fost de a spori gradul de conștientizare al miniștrilor cu privire la astfel de amenințări, în special din perspectiva securității interne. În tratarea amenințărilor hibride, securitatea internă și externă sunt legate în mod inextricabil, ceea ce înseamnă că aceste amenințări au tendința să apară la interfața celor două dimensiuni ale securității.

În plus, exercițiul a mai vizat consolidarea capacității de asistență reciprocă a statelor membre ale UE și consolidarea mecanismelor existente de cooperare și coordonare. Un obiectiv suplimentar a fost consolidarea capacității UE și a statelor membre de a răspunde amenințărilor legate în mod specific de substanțele chimice, biologice, radiații și nucleare (amenințări CBRN).

,,Este important să evaluăm amenințările hibride din punctul de vedere al actorilor de securitate internă. Deși statele membre poartă în sine responsabilitatea principală pentru combaterea amenințărilor hibride, multe dintre ele se confruntă cu amenințări comune care pot fi abordate mai eficient prin acțiuni coordonate la nivelul UE. Dezbaterea de astăzi va contribui la consolidarea capacității UE și a statelor membre de a se pregăti și de a-și intensifica răspunsul la amenințările hibride “, a spus Ohisalo.

Exercițiul miniștrilor afacerilor interne a fost unul dintr-o serie de discuții bazate pe scenarii care urmau să se desfășoare în timpul președinției Finlandei la Consiliul UE. Discuțiile, organizate atât la nivel ministerial, cât și la nivelul înalților funcționari, vizează consolidarea capacităților UE, creșterea gradului de conștientizare și intensificarea cooperării UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending