Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care deține și cetățenie română, a anunțat că va vota cu candidatul independent pro-european Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România.

“Îmi doresc ca România să fie o voce puternică în Uniunea Europeană, nu vreau să iasă din UE sau, mai rău, să devină un stat anti-european. Și pentru noi, și pentru România este important să ne continuăm calea, iar UE este și pentru noi, și pentru România cea mai bună opțiune”, a subliniat șefa statului în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8, citată de deschide.md.

La alegerile prezidențiale din România, Maia Sandu a declarat că îl susține pe candidatul independent.

“Eu am anunțat că voi vota pentru Nicușor Dan și pot să explic de ce. El a declarat în repetate rânduri că va susține Moldova, iar proiectele pe care le-am demarat vor continua. Nicușor Dan a spus că va susține cursul european de dezvoltare al Republicii Moldova”, a menționat aceasta.

Totodată, șefa statului a criticat pozițiile contracandidatului lui Nicușor Dan.

“De cealaltă parte, celălalt candidat a spus că va stopa orice ajutor pentru Moldova, că suntem un monstru. Cred că pentru toți este clar cu cine trebuie să votăm. Sper că moldovenii care au cetățenie română înțeleg cât de importante sunt aceste alegeri”, a afirmat Maia Sandu.

Președintele a comentat interdicția de intrare în Republica Moldova aplicată liderului AUR, George Simion, în contextul în care pe 19 mai o instanță de judecată de la Chișinău urmează să examineze cererea lui Simion de anulare a măsurii respective.

“Nu instituția prezidențială a aplicat această interdicție și, de asemenea, nu președinția este cea care o ridică”, a precizat Maia Sandu.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 18 mai. În diasporă, inclusiv în Republica Moldova, votul va fi organizat timp de trei zile: pe 16, 17 și 18 mai.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a marcat Ziua Europei cu un apel ferm pentru consolidarea păcii și reafirmarea drumului european al țării, în timp ce a denunțat agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-un discurs solemn susținut pe 9 mai, șefa statului moldovean a subliniat dimensiunea istorică și simbolică a acestei zile, în contextul trecutului dureros al regiunii și al războiului din Ucraina.

“Azi este o zi cu semnificație dublă pentru Moldova și pentru întreaga lume. După ce pe 8 mai 1945 a fost anunțată victoria împotriva nazismului, în data de 9 mai 1945 a fost prima zi de pace în Europa după ani de suferință și prăpăd”, a afirmat Maia Sandu, amintind că din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial s-a născut o Europă care a ales “reconcilierea” și “transformarea rănilor în poduri între popoare”.

Sandu a legat această alegere de aspirațiile europene ale Republicii Moldova.

“După 1945, Europa a ales o altă cale. A ales reconcilierea. A ales să transforme rănile în poduri între popoare. Timp de opt decenii, statele care fac parte din Uniunea Europeană trăiesc cea mai lungă perioadă de pace din istoria lor. Iar Moldova aspiră să facă parte din această familie – nu doar pentru dezvoltare economică, ci mai ales pentru a păstra pacea, democrația și libertatea”, a afirmat ea.

Mesajul vine într-un moment tensionat pentru regiune, pe fundalul agresiunii ruse în Ucraina, și subliniază alegerea fermă a Chișinăului pentru o Moldovă liberă, pașnică și ancorată în valorile europene.

“Dar azi, la granițele noastre, această pace este din nou amenințată. Rusia, care monopolizează victoria asupra nazismului, a devenit agresorul care a intrat cu tancuri și moarte în Ucraina. Cum să înțelegem bombardarea orașelor precum Kiev sau Harkiv în același timp cu veselia de la parada ce ar trebui să celebreze pacea din 1945? Vedem cum unii organizează parade grandioase sau glorifică Kremlinul în numele victoriei de acum 80 de ani, dar închid ochii la crimele pe care le comite azi Rusia în Ucraina. Cum pot vorbi ei despre eliberare, în timp ce Moscova ucide, bombardează și torturează oameni nevinovați? De ce unii cred că viețile curmate azi în Herson sau Bahmut ar conta mai puțin decât cele pierdute la Stalingrad sau Leningrad? Suferința nu are două măsuri. Nu poți comemora victimele trecutului, în timp ce justifici crimele prezentului. Noi, moldovenii, am trăit prea multe tragedii în istoria noastră. Nu mai vrem tiranie, nu mai vrem război. Vrem pace. Vrem libertate“, a mai spus Maia Sandu.

La ceremoniile care au avut loc în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău au participat europarlamentarii români Siegfried Mureșan și Dan Barna, dar și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care recent declara că UE nu exclude o decuplare între Chișinău și Kiev în procesul de aderare la UE din cauza obiecțiilor Ungariei privind Ucraina, în timp ce R. Moldova este un “elev model” care ar putea adera până în 2029.

Uniunea Europeană a lansat în iunie 2024 negocierile de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei, însă ambele țări așteaptă acum începerea tratativelor tehnice pe capitolele de negociere, iar parcursul Kievului este ținut în șah din cauza opoziției Ungariei.

Reunit într-un summit la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

OMV Petrom, partenerul Romgaz în proiectul Neptun Deep, și Energocom SA, compania de stat din Republica Moldova responsabilă cu achiziția și furnizarea de energie electrică și gaze naturale, au semnat un contract pentru furnizarea de gaze naturale către țara vecină, gaze ce vor fi extrase din perimetrul Neptun Deep, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

”Într-o perioadă în care siguranța energetică a multor state europene este zdruncinată, România face diferența. Așa trebuie să fim: pilon de stabilitate pentru toată regiunea. Neptun Deep își confirmă statutul de scut pentru securitatea energetică a Europei și regiunii, o șansă reală de a ne proteja pe noi și pe frații noștri de presiunile și șantajul Kremlinului. Vremurile în care robinetele se închideau și se deschideau strategic, pentru a controla și șantaja state întregi, trebuie să rămână istorie. Prea mult timp, unele forțe și-au folosit resursele energetice în aceeași manieră cinică și brutală în care își folosesc acum armata la granița de Est a României. Frații noștri de peste Prut au simțit din plin aceste tactici agresive”, subliniat Burduja.

Acesta a evidențiat că ”are acum oportunitatea unică de a-și asuma rolul de furnizor de securitate și stabilitate energetică în regiune”.

”Neptun Deep este doar o parte dintr-o viziune pe care am pus-o în practică în ultimii doi ani și pe care nu ne permitem să o abandonăm sub presiunea adversarilor interni și externi ai libertăților noastre câștigate cu greu”, a arătat ministrul Energiei.

Acesta a făcut apel la accelerarea marilor proiecte energetice pentru a rămâne ”un actor regional puternic și un furnizor de securitate pentru partenerii noștri”.

”Orice pas înapoi înseamnă vulnerabilitate și expunere la jocurile geopolitice ale altora. Este un pariu pentru securitatea și independența noastră, pentru consolidarea unei realități de facto în care România își decide singură calea și nu depinde de alții. Și nu doar România, ci și românii de peste Prut. Frații în veci vor fi frați”, a mai spus Burduja.

Din punctul său de vedere ”România trebuie să rămână cu fața spre Occident, spre valorile care ne-au adus libertate, democrație și progres” pentru ca ”toate acestea să fie posibile”.

”Orice pas înapoi de la acest drum înseamnă vulnerabilitate – nu doar economică, ci și politică și socială. Înseamnă să ne lăsăm influențați de cei care își doresc o Românie slabă și dependentă. O Românie sub un bocanc greu. Securitatea energetică nu există în afara unei democrații funcționale și a unei apartenențe clare la valorile libertății. Investițiile, infrastructura, parteneriatele regionale – toate depind de un curs clar, occidental, în care România apără ceea ce a câștigat cu atât de multă greutate. Alternativa este bezna. Și asta nu putem accepta niciodată”, a conchis ministrul Energiei.