Connect with us

SUA

Democrații din Senatul SUA cer desecretizarea notificării privind atacul asupra generalului Qassem Soleimani pe fondul îndoielilor legate de necesitatea și legalitatea sa

Published

on

© The White House/ Facebook

Liderul minorităţii democrate din Senatul Statelor Unite, Chuck Schumer, i-a cerut preşedintelui Donald Trump să desecretizeze motivele deciziei de a-l ucide pe generalul iranian Qassem Soleimani, transmite DPA, preluat de Agerpres.

Chuck Schumer, și senatorul Bob Menendez, democratul cu rangul cel mai înalt din Comitetul pentru Relații Externe al Senatului, au trimis luni o scrisoare către președintele Donald Trump prin care i-au solicitat să desecretizeze notificarea oficială dată Congresului cu privire la atacul cu dronă care l-a ucis pe comandantul iranian.

„Este vital ca probleme de securitate naţională de o asemenea importanţă să fie aduse la timp la cunoştinţa poporului american. O notificare complet secretizată este pur şi simplu necorespunzătoare într-o societate democratică”, menționează scrisoarea, semnată de cei doi senatori ai Partidului Democrat, potrivit unei postări pe Twitter.


Totodată, Schumer și Menendez consideră că ,,nu există nicio justificare pentru secretizarea notificării”.

Potrivit informațiilor oferite de câteva surse pentru CNN, notificarea este succintă, conține puține detalii operaționale și, în esență, specifică prerogativele președintelui de a autoriza atacul. Această lipsă de detalii este tocmai motivul care a ridicat anumite întrebări cu privire la necesitatea de a secretiza un astfel de document.

Tot CNN informează că reprezentanți de rang înalt din administrația Trump vor fi miercuri chestionați în spatele ușilor închise de parlamentari de la Cameră și Senat cu privire la uciderea generalului Qassem Soleimani, potrivit unor surse familiarizate cu aceste pregătiri.

Secretarul de Stat Mike Pompeo, Secretarul Apărării, Mark Esper, președintele șefilor de stat major, Mark Milley și directorul CIA, Gina Haspel, sunt așteptați să dea explicații privind necesitatea atacului și justificarea legală a acestuia în fața senatorilor americani, au mai declarat sursele. Nu este clar, însă, dacă aceiași oficiali vor vorbi și cu parlamentarii de la Cameră.

De altfel, Chuck Schumer și Menendez au declarat la ABC News și MSNBC că „deciziile haotice, neinformate și impulsive” ale președintelui Trump pot „târî SUA într-un război interminabil cu Iranul” și neautorizat de Congres „dacă Administrația nu poate demonstra că atacul a avut loc pe fondul unei amenințări iminente” la adresa Statelor Unite, potrivit unei serii de postări pe conturile de Twitter ale celor doi.

În plus, liderul democraților din Senatul SUA a atenționat că „modul haotic în care președintele Trump ia decizii pune în pericol siguranța americanilor acasă și în străinătate”: „Din cauza acțiunilor sale, militarii noștri trebuie acum să sisteze operațiunile împotriva ISIS”, a explicat senatorul, cu referire la faptul că, momentan, coaliția internațională condusă de SUA își redirecționează eforturile pentru protejarea obiectivelor americane din Orientul Mijlociu care pot deveni ținte ale represaliilor Iranului, după ce Republica Islamică a amenințat că în raza sa de acțiune se află 35 de ținte americane din regiune, la care se adaugă orașul Tel Aviv.


 

Qassem Soleimani, considerat unul dintre cei mai influenți generali iranieni, a fost ucis în Irak în urma unei operațiuni cu dronă a forțelor americane. Soleimani era comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, Forțele Quds, specializată în operaţiuni externe clandestine.

Pentagonul a confirmat că Donald Trump a dat ordinul ca generalul iranian să fie ucis cu scopul descurajării unor planuri viitoare de atac iraniene.

Qassem Soleimani se afla în apropiere de aeroportul internațional din Bagdad, când convoiul său a fost lovit de rachete.

La 31 decembrie, Donald Trump amenințase că Iranul va plăti pentru atacarea ambasadei americane din Bagdad de către protestatari irakieni pro-Teheran.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Oficial: Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii

Published

on

© Calea Europeana / Zaim Diana

Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Informația a fost confirmată de Andrei Muraru într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Anunțul vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind rechemarea lui George Cristian Maior din funcția de ambasador în SUA. Anul acesta, România și SUA marchează zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea, iar propunerea lui Andrei Muraru vine și în contextul în care SUA a fost instalată, la 20 ianuarie, o nouă administrație condusă de președintele democrat Joe Biden.

Andrei Muraru este consilier prezidențial la Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. 

Născut în 1982, este absolvent al Facultății de Istorie (2005), licențiat al programului de master „Românii și Europa” (2007) și doctor în Istorie (2011) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit descrierii sale de pe site-ul Administrației Prezidențiale.

A lucrat în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) încă de la înfiinţare (2006), ocupând diferite poziții, de la expert-cercetător la președinte executiv (2012-2014). În perioada 2006-2009, a fost consilier la Cancelaria Primului-ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (2014). În intervalul iulie-decembrie 2014, a fost consilier personal al președintelui Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.

Andrei Muraru este lector universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană) şi cercetător ştiinţific III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

A fost bursier la Aristotle University of Thessaloniki (Erasmus-Socrates, 2004-2005), New Europe College (2009-2010) şi United States Holocaust Memorial Museum (Washington DC, 2010-2011). A beneficiat, de asemenea, de o bursă doctorală finanţată prin programul POSDRU (2008-2011) A obținut recent o bursă postdoctorală la Yad Vashem – The International Institute for Holocaust Research pentru anul 2020.

Este autor al cărții Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul, Polirom, 2017, coordonator al volumelor Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, 2008, Regele, comuniștii și Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Alexandru Muraru), Polirom, 2017, Revoluția din 1989. Învinși și învingători (împreună cu Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Daniel Șandru), Polirom, 2020, şi coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009; ediția a III-a, 2014.

A publicat, de asemenea, numeroase studii științifice și recenzii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susținut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă.

A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România cu medalia „Regele Mihai I pentru loialitate” (2008) și pentru activitatea în fruntea IICCMER cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (2015). În 2019, Andrei Muraru a fost decorat de Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Andrei Muraru a fost numit Consilier Prezidențial la data de 22 decembrie 2014.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

18 companii au abandonat proiectul gazoductului Nord Stream 2 de teama sancțiunilor SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Administrația Biden a anunțat Congresul SUA că nu mai puțin de 18 companii, printre ele aflându-se și compania de servicii petroliere Baker Hughes Co și grupul de asigurări AXA Group, au încetat recent să mai lucreze pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2 și nu vor fi sancționate, informează Reuters care a consultat documentul, citat de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a precizat zilele trecute reporterilor că faptul că aceste companii renunţă din cauza sancţiunilor care se apropie ”demonstrează că obiectivele legislative şi acţiunile noastre au efect”. Price a mai spus că Departamentul de Stat continuă să ”examineze entităţile implicate în activităţi potenţial sancţionabile”, precizând că ”sancţiunile sunt doar unul” dintre multele instrumente disponibile ca răspuns la Nord Stream 2.

Anterior, Reuters a dezvăluit că Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni.

Potrivit unui diplomat american, Departamentul de Stat se pregăteşte să publice un raport cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt firme de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus sursa.

La începutul lunii februarie, Franța, prin ministrul Afacerilor Europene, Clement Beaune, a cerut Germaniei să renunțe la acest proiect controversat, ca urmare a acțiunilor întreprinde de regimul lui Putin împotriva liderului opoziției, Aleksei NavalnîiBerlinul a declinat apelurile Franţei, precizând că ”Guvernul federal nu și-a schimbat poziția de bază” pe acest subiect.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Critici au venit și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

În cadrul Consiliului de apărare și securitate germano-francez, fondat în 2017 pentru a avansa mai multe proiecte de apărare între cele țări, Emmanuel Macron și Angela Merkel au precizat că vor lucra pentru a avea o strategie unificată europeană în ce privește energia și vor vorbi pe o singură voce în ce privește Nord Stream 2.

Lucrările de construcţie la gazoductul Nord Stream 2 între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii februarie în apele daneze după o fază pregătitoare de aproape două săptămâni. 

Acesta este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

NATO

30 de elicoptere americane în spațiul aerian al României: Aparatele Black Hawk participă până pe 5 martie la exerciții militare la baza Mihail Kogălniceanu

Published

on

În perioada 24 februarie  – 5 martie, aproximativ 30 de elicoptere aparținând Forțelor Terestre ale S.U.Aurmează să decoleze de la Alexandroupolidin Grecia, către bazele de antrenament din România, informează un comunicat al Forțelor Terestre ale SUA din Europa și din Africa remis CaleaEuropeană.ro.

Elicopterele Black Hawk aparțin Brigăzii 1 Aviație de Luptă, care face parte din Divizia 1 Infanterie, cu sediul la Fort Riley, în Kansasdetașate în Europa pentru o rotație de 9 luni, în sprijinul operațiunii Atlantic Resolve

Sursa citată precizează că este posibil ca localnicii din zona aflată în proximitatea bazei „Mihail Kogălniceanu” să vadă o formație amplă de elicoptere în zbor și că zborurile sunt planificate între orele 8:00 și 18:00, cu respectarea procedurilor standard de reducere a zgomotului. 

Începând cu luna aprilie 2014, Forțele Terestre ale S.U.A. din Europa și din Africa au coordonat eforturile terestre din cadrul operațiunii Atlantic Resolve” a Departamentului Apărării, prin dislocarea unităților din Statele Unite în misiuni de rotație de nouă luni în Europa.

Dislocarea forțelor pregătite pentru luptă, credibile, ale Statelor Unite în Europa, în sprijinul operațiunii Atlantic Resolve reprezintă o dovadă clară a angajamentului puternic, neclintit, al Statelor Unite față de NATO și de Europa.

Prin antrenamentele bilaterale, multinaționale, în comun, operațiunea Atlantic Resolve consolidează nivelul de pregătire, sporește interoperabilitatea și îmbunătățește legăturile dintre armatele aliate și partenere.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi48 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Bolile rare reprezintă o prioritate-cheie în noul Program de Sănătate al UE

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European, în prima sa vizită oficială în RM: UE este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Echipa de medici români trimisă în Slovacia, apreciată de Comisia Europeană: ”Când vecinii au nevoie de ajutor, punem în practică solidaritatea europeană”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru gestionarea crizelor, despre dozele donate de România Republicii Moldova: Mulțumesc României pentru oferta sa generoasă și rapidă

U.E.5 hours ago

Ambasadoarea Uniunii Europene în Venezuela, expulzată de regimul Maduro, va părăsi țara marți

Eugen Tomac5 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: În timp ce România și UE aduc primele doze de vaccin la Chișinău, Rusia livrează milioane de doze către Uniunea Africană

Cristian Bușoi22 hours ago

Cristian Bușoi, negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, salută donația României de vaccinuri pentru RM: Promisiune onorată

U.E.24 hours ago

Republica Moldova a primit prima tranșă de vaccinuri donate de țara noastră. Mesajul Maiei Sandu: ”Mulțumim, România! Mulțumim, Uniunea Europeană!”

ROMÂNIA24 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Astăzi livrăm Republicii Moldova primele 21.600 de doze de vaccin AstraZeneca

Gheorghe Falcă1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Am dezvoltat centrul Aradului prin proiecte majore europene în valoare de 25 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

ROMÂNIA5 days ago

Valeriu Gheorghiță: România, pe locul 2 în UE la administrarea schemei complete de vaccinare anti-COVID

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Soliditatea PNRR constă în stimularea sinergiilor între măsurile celor șase piloni de reformă și dezvoltare ai Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL6 days ago

Israelul și Egiptul au convenit să construiască un gazoduct offshore pentru a creşte exporturile de gaze naturale lichefiate către Europa

Advertisement
Advertisement

Trending