Utilizarea restricțiilor la exportul de materii prime industriale a crescut de peste cinci ori între 2009 și 2023, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Creșterea accentuată din 2023 sugerează o schimbare majoră în modul în care guvernele gestionează resursele critice, pe fondul cererii tot mai mari generate de tranziția verde și digitală și al tensiunilor geopolitice.

„Mineralele sunt esențiale pentru securitate și prosperitate, iar cererea pentru ele crește exponențial odată cu dezvoltarea energiei regenerabile, digitalizării și industriei de apărare”, notează OECD. De exemplu, un vehicul electric necesită de șase ori mai multe resurse minerale decât unul clasic, iar o centrală eoliană terestră are nevoie de nouă ori mai multe decât una pe gaze naturale.

China și alți actori cheie își întăresc controlul

Șapte țări au fost responsabile pentru 94% dintre noile restricții la export introduse în 2023. China, Vietnam și Burundi au impus cele mai multe măsuri, urmate de Rusia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe și Laos. Cele mai frecvente instrumente utilizate au fost taxele la export și interdicțiile totale, justificate prin motive strategice și obiective de procesare locală.

Conform datelor OECD, China produce aproximativ 70% din aprovizionarea globală cu germaniu, grafit, pământuri rare și magneziu, consolidându-și poziția dominantă pe lanțurile de aprovizionare critice.

Materiile prime afectate: molibden, germaniu, zirconiu și altele

Printre materiile prime care au înregistrat cele mai mari creșteri ale restricțiilor se numără: molibdenul, potasiul, tungstenul, zirconiu și germaniul. Alte metale importante, precum manganul, titanul, cuprul, vanadiul, galiul și niobiul, se confruntă cu un grad ridicat de restricționare la export.

În perioada 2021–2023, aproximativ 14% din comerțul global cu materii prime industriale (excluzând deșeurile și resturile) a fost afectat de cel puțin o restricție, în creștere de la 12% în perioada 2009–2011. Cazuri extreme includ cobaltul (67%) și pământurile rare (46%), unde proporția exporturilor restricționate aproape s-a dublat față de începutul deceniului trecut.

OECD atrage atenția că restricțiile unilaterale tind să creeze efecte în lanț: măsura unei țări determină răspunsuri similare în altele, ceea ce duce la scumpiri și o disponibilitate globală redusă. În plus, cele mai frecvente justificări în 2023 nu au fost legate de politici industriale sau ecologice, ci de generarea de venituri la bugetul de stat și de monitorizarea exporturilor.

„Deși scopurile variază de la protejarea mediului până la atragerea investițiilor, eficacitatea acestor restricții în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă rămâne discutabilă”, se menționează în raport.

Bruxelles-ul și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Regatul Unit, după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană, securitatea ocupând un loc fruntaș pe agendă.

În informațiile publicate luni dimineață, Consiliul European a enumerat apărarea și securitatea drept principala prioritate a mult-așteptatei reuniuni, în cadrul căreia Regatul Unit și UE speră să semneze un pact de securitate, informează Politico Europe.

Citiți și: Starmer și von der Leyen au pregătit, la Londra, semnarea unui pact de securitate și apărare UK – UE care va fi agreat la un summit bilateral pe 19 mai

Consiliul a confirmat, de asemenea, că summitul, care va avea loc la 19 mai, va discuta măsurile sanitare și fitosanitare, securitatea internă și chestiunile penale, sistemele de comercializare a emisiilor, precum și „contactele interpersonale, inclusiv migrația și mobilitatea tinerilor”.

Discuțiile din cadrul summitului se vor axa pe ”modul de a explora în continuare potențialul” actualului acord de comerț și cooperare dintre Regatul Unit și UE, a afirmat Consiliul într-o declarație.

Informațiile privind summitul mai arată că ”o atenție deosebită va fi acordată, de asemenea, accesului la ape pentru pescuit și cooperării energetice” – două domenii în care acordurile existente urmează să expire în iunie 2026 și trebuie să fie actualizate sau înlocuite.

În plus, se așteaptă ca cele două părți ”să își reafirme angajamentul de a lucra împreună în chestiuni strategice și geopolitice și de a consolida cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate” într-o declarație comună – al cărei proiect a fost dezvăluit anterior de POLITICO.

Consiliul a confirmat că Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, va participa la summit, alăturându-se președintelui Consiliului Antonio Costa și președintelui Comisiei Ursula von der Leyen, care se va întâlni cu prim-ministrul britanic Keir Starmer.

De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre ”punerea deplină în aplicare a acordului de retragere și a acordului-cadru Windsor” – acorduri anterioare care s-au confruntat cu dificultăți de punere în aplicare.

Regatul Unit, primul stat care a decis printr-un referendum organizat în iunie 2016 să părăsească Uniunea Europeană, este conștient că este în interesul național să aibă o relație mai cooperată cu familia europeană de care s-a despărțit după un travaliu al negocierilor care a durat ani.

Citiți și: David Lammy și Kaja Kallas subliniază importanța unei cooperări mai strânse între Regatul Unit și UE ”într-o lume în flăcări”: Securitatea europeană este indivizibilă

Londra îi va găzdui la 19 mai pe liderii UE, primul de acest fel după cinci ani de la Brexit, axat pe planurile sale de a reseta relația cu Uniunea Europeană, în centrul obiectivelor aflându-se un parteneriat de securitate.

Uniunea Europeană și Japonia au organizat, la Tokyo, cel de-al treilea Consiliu de Parteneriat Digital, desfășurat luni, 12 mai, pentru a consolida cooperarea în domeniul tehnologiei și digitalizării, informează comunicatul oficial.

Consiliul a fost coprezidat de Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, alături de Masaaki Taira, ministrul transformării digitale, Masashi Adachi, ministrul de stat al afacerilor interne și comunicațiilor și Shinji Takeuchi, ministrul adjunct parlamentar al economiei, comerțului și industriei.

În fața incertitudinilor geopolitice globale actuale, UE și Japonia au reafirmat importanța tot mai mare a parteneriatului lor. Ele recunosc necesitatea de a-și stimula competitivitatea și de a promova o abordare bazată pe valori a guvernanței digitale globale.

În plus, acestea urmăresc să își consolideze securitatea economică prin promovarea rezilienței în domeniul tehnologiilor digitale critice. Pe baza punerii în aplicare cu succes a parteneriatului lor digital, aceștia au analizat progresele înregistrate de la cel de al doilea Consiliu al parteneriatului digital din 2024.

UE și Japonia au convenit să coopereze în continuare în ceea ce privește tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G/6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță și tehnologia cuantică. De asemenea, își vor consolida colaborarea în ceea ce privește guvernanța datelor și platformele online, cablurile submarine, conectivitatea arctică, identitățile digitale, serviciile de încredere și securitatea cibernetică.

„Astăzi, la Tokyo, am consolidat parteneriatul digital deja puternic UE-Japonia. Aprofundarea activității noastre privind tehnologiile de bază pentru a asigura competitivitatea reciprocă este acum mai importantă ca niciodată. Acest parteneriat strategic are o pondere economică reală atât pentru UE, cât și pentru Japonia și aștept cu interes să avansez în acest sens”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Consiliul de astăzi s-a încheiat cu următoarele rezultate-cheie:

• Semiconductori: UE și Japonia și-au confirmat angajamentul față de cercetarea colaborativă în domeniul semiconductorilor. De asemenea, aceștia s-au angajat să își intensifice eforturile de asigurare a rezilienței lanțului de aprovizionare cu semiconductori prin intermediul schimbului de informații și al mecanismelor de alertă timpurie.
• Cercetare: Partenerii au convenit să își extindă cooperarea dincolo de cercetarea 5G/6G, cu accent pe proiectul comun 6G MIRAI-HARMONY, care urmărește să dezvolte rețele bazate pe IA pentru comunicații axate pe utilizator.
• Calcululcuantic și IA: UE și Japonia au lansat o cerere comună de proiecte de cercetare în colaborare privind informatica cuantică, cu aplicații în domenii precum biomedicina, științele materialelor și modelarea climatică. De asemenea, aceștia și-au reiterat angajamentul de a promova o IA inovatoare, sigură, securizată și de încredere, inclusiv procesul IA de la Hiroshima.
• Identitățile digitale și serviciile de încredere: UE și Japonia depun eforturi pentru realizarea interoperabilității și a recunoașterii reciproce a acreditărilor academice prin intermediul identității digitale și al serviciilor de încredere, pe baza Memorandumului de cooperare.
• Guvernanțadatelor: Partenerii au început să lucreze la instituirea unui posibil grup de lucru comun pentru a facilita îmbunătățirea schimbului de date și a interoperabilității spațiilor de date.
• Platformeleonline și piețele digitale: Recunoscând necesitatea unui mediu online sigur și a protejării drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, UE și Japonia s-au angajat în schimburi de reglementare pentru a promova o guvernanță eficace a platformelor online și piețe digitale echitabile.
• Securitatea cibernetică: Prin intermediul celui de al șaselea dialog cibernetic UE-Japonia, ambii parteneri au făcut schimb de informații cu privire la evoluțiile în materie de reglementare, în special în ceea ce privește protecția infrastructurii critice și securitatea produselor.
• Cabluri submarine și conectivitate: UE și Japonia și-au consolidat cooperarea privind cablurile submarine, recunoscând importanța unei conectivități globale sigure, reziliente și durabile. Aceștia au recunoscut, de asemenea, importanța dezvoltării rutei de conectivitate arctice de pionierat pentru a asigura fluxuri de date fiabile între Europa și Japonia.

Cel de al patrulea Consiliu de parteneriat digital este planificat pentru 2026, la Bruxelles.

UE și Japonia se numără printre principalele economii digitale din lume. De la lansarea primului parteneriat digital în 2022, în cadrul celui de al 29-lea summit Japonia-UE de la Tokyo, acestea și-au avansat colaborarea în multe domenii digitale și tehnologice. Parteneriatul digital cuprinde cooperarea prin cercetare colaborativă, dialog în materie de reglementare și promovarea pozițiilor comune în cadrul forurilor internaționale. Acest parteneriat se aliniază la strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, care vizează consolidarea legăturilor cu țările din regiune.