Connect with us

ENERGIE

Dependența UE față de gazul rusesc, mai mare ca niciodată

Published

on

Cel mai mare producător de gaz din Federația Rusă, compania Gazprom, a anunțat că exportă mai mult ca niciodată gaz statelor membre ale UE, în pofida eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența față de Rusia, notează EU Observer.gaze naturale rusia

Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2016 exporturile de gaz au crescut cu 7.5% pentru Germania, 54.6% pentru Marea Britanie, 20.4% pentru Franța, 27.5% pentru Austria, 47.3 procente pentru Grecia, 91.8% pentru Olanda, 16.7 procente pentru Polonia și 149.4% pentru Danemarca.

Uniunea Europeană importă jumătate din energia proprie în fiecare an. Rusia asigură 30% din gazul european. Potrivit analizelor Comisiei, atingerea potențialului eficenței energetice va determina o scădere a dependenței importului de gaz cu 40% în următorii 15 ani. Liderii europeni s-au angajat că vor crește efiența energetică cu 27% până în 2030. Aceștia au drept țintă și reducerea emisiilor de noxe cu până la 40 %, dar și sporirea utilizării energiei regenerabile cu 27%, comparativ cu nivelul din 1990.

Citiți și Săptămâna Europeană a Energiei Durabile: Lupta împotriva schimbărilor climatice și diminuarea dependenței față de gazul rusesc, prioritățile Uniunii Europene

S-a constatat că aproximativ 70% intre clădirile existente în Uniunea Europeană sunt ineficiente. Clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul energetic european dar și pentru 32% din emisiile de dioxid de carbon. Aceastea ar putea fi reduse cu 5%.
Performanța Energetică a Clădirilor nu poate poate fi încununată de succes dacă nu există și intenție națională. Ințiativele precedente în acest sens au cunscut o implementare precară, cu numeroase procese deschide de Comisie împotriva statelor.

Astfel, UE urmărește prin intermediul Uniunii Energetice o interconectare la nivel european cu diferiți furnizori care vor duce la scăderea nivelului noxelor prin utilizarea alternativă a energiei regenerabile cu combustibilul tradițional. Planul a fost accelerat de doi factori politici intențiile de la nivel global de a stopa încălzirea globală și criza din Ucraina, care a evidențiat dependența Uniunii Europene față de gazul rusesc.

ENERGIE

Parlamentul European a decis ca noile măsuri energetice din REPowerEU să fie incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union

Parlamentul European a convenit asupra includerii măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare pentru a sprijini independența față de combustibilii fosili ruși și a accelera tranziția verde, informează un comunicat oficial al PE.

Potrivit textului adoptat în plen joi cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă și 53 abțineri, țările UE care prezintă un plan modificat de redresare și reziliență după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU.

Stimularea independenței și combaterea sărăciei energetice

Eurodeputații au modificat propunerea inițială a Comisiei pentru a direcționa mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităților energetice în UE. Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022.

Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi.

Finanțare

Eurodeputații doresc ca o sumă suplimentară de 20 miliarde de euro sub formă de granturi, propusă de Comisie, să provină licitarea mai devreme a certificatelor naționale de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în loc să utilizeze certificate din rezerva UE pentru stabilitatea pieței. Aceștia cer, de asemenea, Comisiei să identifice surse suplimentare pentru a completa finanțarea acțiunilor REPowerEU, inclusiv permițând flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite, în special a finanțării restante din ciclul bugetar 2014-2020.

Aceste granturi suplimentare ar urma să fie distribuite statelor membre, ținând seama de rata lor de dependență energetică, de creșterea costurilor legate de energie pentru gospodării și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.

Statele membre ar trebui să țină seama de recomandările autorităților regionale, ale ONG-urilor și ale partenerilor sociali atunci când pun în aplicare noile măsuri.

Măsuri transfrontaliere și climă

Eurodeputații solicită țărilor UE să se asigure că cel puțin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinațional, chiar dacă sunt efectuate de o singură țară din UE și cu excepția cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanțe.

Aceștia au convenit că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.

Președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „Votul de astăzi arată că suntem pregătiți să utilizăm fiecare euro posibil din fondurile noastre comune ale UE pentru a ajuta statele membre să facă față crizei energetice”.

© European Union 2022 – Source : EP

Sigfied Mureşan (PPE, România), coraportor, a declarat: „Facturile la energie au crescut brusc, ceea ce afectează profund cetățenii și întreprinderile cele mai vulnerabile. Independența și securitatea noastră energetică sunt esențiale pentru depășirea acestei crize. Planul „REPowerEU” ne va ajuta să atingem acest obiectiv. Poziția Parlamentului este clară: dorim să renunțăm la dependența de combustibilii fosili ruși și să investim în surse regenerabile de energie și în surse de energie curată. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Parlamentul insistă asupra proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală, cum ar fi proiectele transfrontaliere.”

Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania), coraportor, a declarat: „Pentru a sprijini cetățenii după pandemie, am transmis un mesaj clar cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU. Însă chiar atunci când am considerat că cea mai grea perioadă s-a încheiat, Putin a invadat Ucraina și a provocat o criză geopolitică, umanitară, alimentară, energetică și inflaționistă, la care a trebuit să răspundem prin diferite instrumente. Unul dintre acestea este REPowerEU. Raportul nostru a îmbunătățit propunerea Comisiei – prin consolidarea luptei împotriva sărăciei energetice și prin sprijinirea celor mai vulnerabile gospodării, prin sporirea rolului autorităților locale, prin stimularea cooperării transfrontaliere și prin consolidarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ mediul înconjurător.”

Dragoș Pîslaru (Renew, România), coraportor, a declarat: „Astăzi, oferim cetățenilor noștri instrumentele necesare pentru a face față iernii, prin proiecte care ne vor face mai puțin dependenți de combustibilii fosili ruși. Investim pe continentul nostru pentru a-l face mai durabil și mai ecologic pentru generațiile viitoare. Ghidat de principiul solidarității, am pus în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență în urmă cu doi ani. În prezent, completăm acest instrument cu REPowerEU, permițând guvernelor să își îmbunătățească planurile de redresare investind în mai multă eficiență energetică, în combaterea sărăciei energetice și în resursele energetice verzi.”

Votul în plen constituie mandatul de negociere pentru viitoarele discuții cu guvernele UE.

Continue Reading

ENERGIE

COP27. SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Klaus Iohannis: Avem nevoie de securitate energetică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat, miercuri, la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a avut loc în marja celei de-a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), de la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că energie regenerabilă şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei la care au mai participat și președintele US Exim Bank, Reta Jo Lewis, și ministrului român al energiei, Virgil Popescu.

 

De altfel, președintele US Exim Bank i-a înmânat ministrului energiei cele două scrisori de intenție.

În continuare, șeful statului și-a manifestat așteptarea ca după înmânarea acestor scrisori de intenție să urmeze o fază de acțiune prin care aceste reactoare vor fi construite. 

Din partea SUA, trimisul special pentru climă John Kerry a salutat leadership-ul României și al președintelui Klaus Iohannis în privința acestei cooperări. 

“Nu putem atinge neutralitate zero din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 fără ca energia nucleară să fie parte a mixului energetic”, a transmis oficialul american.

El a afirmat că proiectul din România va dubla capacitatea de producţie de energie de la Cernavodă şi va ajuta la reducerea emisiilor.

Organizarea acestei ceremonii în marja COP27 de la Sharm El-Sheikh urmează unui moment similar în dimensiunea cooperării energetice a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, care a avut loc anul trecut la COP26 de la Glasgow. Atunci, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

Însă, componenta energetică a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA precedă colaborarea privind reactoarele modulare de mici dimensiuni.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Astfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei anunță că la 1 noiembrie rezervele de gaze ale României sunt umplute la 96,52% din capacitate: Nu vom avea probleme în această iarnă

Published

on

© Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat într-o postare publicată pe pagina de Facebook, că la 1 noiembrie, România are în depozite gaze naturale în procent de 96,52%, ceea ce înseamnă 2.963,3 milioane metri cubi. 

„Nu vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populația și economia nu vor avea de suferit”, a transmis oficialul Guvernului în mesajul său. 

La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a dat asigurări că rezervele de gaze ale României vor fi umplute la 80% din capacitate înainte de 1 noiembrie, conform calendarului asumat față de Comisia Europeană. 

În vederea asigurării securității aprovizionării cu gaze naturale iarna aceasta, statele membre ale UE au fost de acord cu reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, prin măsuri proprii.

Acordul, întemeiat pe baza propunerii Comisiei “Economisiți gazele pentru o iarnă sigură”, prezentată săptămâna trecută, va asigura o reducere coordonată a consumului de gaze în întreaga UE cu scopul de a face economii înaintea iernii, în contextul în care sunt posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, care folosește în mod constant această resursă energetică ca pe o armă.

În plus, prevede posibilitatea de a declara stare de alertă la nivelul UE, care să declanșeze reduceri obligatorii ale consumului de gaze în toate statele membre. Aceasta din urmă reprezintă un semnal puternic că UE va face tot ce este necesar pentru a-și asigura securitatea aprovizionării și pentru a-și proteja consumatorii, fie că este vorba de gospodării sau de industrie.

Continue Reading

Facebook

NATO13 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ25 mins ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE52 mins ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA2 hours ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO4 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO5 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

NATO13 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO8 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

Team2Share

Trending