Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, candidat independent la alegerile prezidențiale, și-a prezentat marți programul prezidențial, care se numește “România onestă”, cu aproximativ două săptămâni înainte de alegeri, acesta conținând mai multe reforme precum cea administrativ-teritorial, cea a sistemului electoral și cea a Curții Constituționale, relatează Hotnews.

“Întreaga administrație publică este anchilozată. Orice încercare o face, o face în același ritm birocratic și lipsit de eficiență, chiar când are bune intenții”, a afirmat Nicușor Dan, apreciind că “statul român nu are resurse pentru a se regenera el însuși”.

“De asta o să vedeți în programul pe care îl prezint că vorbesc foarte, foarte mult de cooptarea specialiștilor din zona privată, din zona de asociații profesionale, din zona de consultanță, pentru a da o direcție adecvată pentru statul român”, a punctat el.

Viziunea actualului primar pentru țară cuprinde 60 de puncte în care Dan arată că, în calitate de președinte, se va lupta “cu marea corupţie”, ceea ce “nu se poate face decât prin schimbarea de optică a Parchetelor, care în ziua de azi nu se duc exact, sistematic, în zonele mari de corupţie”.

Primarul Capitalei a vorbit și despre modificarea legii de funcționare a legii de funcționare a Curții Constituționale (CCR). 

Modificarea ar consta în faptul că judecătorii vor fi numiți doar din rândul magistraților care au experiență, dar în continuare vor fi aleși de președinte și de cele două Camere ale Parlamentului, așa cum prevede Constituția. 

“Nu e normal ca, pentru un furt de bicicletă, să ai garanţia că te judecă un judecător care a avut un tip de formare, dar, pentru cele mai importante probleme ale statului, să nu ai această garanţie”, a explicat Nicușor Dan. 

Nicușor Dan a vorbit și despre o reformă a sistemului electoral, a sistemului de vot, astfel încât să nu mai existe discuții „despre cum s-au mutat nişte buletine de vot dintr-o parte în alta”.

El a menționat și faptul că va face demersurile necesare astfel încât primarii să fie aleși în două tururi. Acesta mai dorește să modifice Codul Electoral astfel încât să fie redus numărul de semnături necesar pentru a candida și să crească numărul de parlamentari care să reprezinte diaspora. 

“Un nou cod electoral care să unifice toate tipurile de alegeri. Alegerea primarilor în două tururi, nu mai e nevoie să spun de ce. Reducerea numărului de semnături şi creşterea reprezentativităţii diasporei, pentru că numărul de deputaţi şi de senatori este total discriminat faţă de numărul lor şi de problemele pe care ei le au”, a adăugat primarul Capitalei. 

Cât despre reforma administrativ-teritorială, Nicușor Dan a precizat că e nevoie de o redesenare administrativă a României în funcție de polii de creștere, adică marile orașe.

În plus, el a spus că dorește și eficientizarea serviciului public, mai exact, comasarea comunelor cu puțini locuitori. 

Primarul Capitalei a precizat că reforma trebuie făcută, “dar nu pe genunchi, ci cu studii și cu specialiști”.

Discuțiile cu membrii delegației Congresului american purtate, marți, la Palatul Victoria au vizat și posibilitatea unor noi investiții ale companiilor din SUA în țara noastră, a anunțat prim-ministrul Marcel Ciolacu, miercuri, în ședința de guvern.

“Am discutat și despre noi investiții ale companiilor din Statele Unite în țara noastră. Avem două exemple chiar zilele acestea. Un fond american a preluat fabrica Kendrion din Sibiu, ce produce sisteme și componente electromecanice. Iar gigantul Wendy’s, al treilea lanț de fast-food din lume, își deschide prima unitate pe piața românească, imediat după Paște”, a precizat Marcel Ciolacu.

Statele Unite rămân un aliat indispensabil în asigurarea securității în Europa, iar România este și va rămâne un pilon al coeziunii transatlantice pe flancul Estic al NATO, cel mai apropiat, activ și predictibil aliat al SUA din regiunea Mării Negre, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întrevederii pe care a avut-o, marți, la Palatul Victoria, cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii condusă de Vern Buchanan, președintele Parteneriatului pentru Democrație al Camerei Reprezentanților, care a efectuat o vizită în România.

Premierul a apreciat această vizită ca fiind un prilej de a consolida dialogul părții române cu Congresul american și de a oferi, totodată, o imagine clară și onestă a importanței relației dintre România și Statele Unite.

“Între România și Statele Unite ale Americii sunt relații de fond, atât pe latura strategică, cât și economică. România este interesată de consolidarea, în continuare, a relației bilaterale excelente cu SUA și cu reprezentanții Congresului, instituție cu rol activ pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic România-SUA”, a declarat șeful Executivului.

În contextul analizei cu privire la situația globală actuală, premierul a subliniat necesitatea unui parteneriat transatlantic robust.

“SUA rămân un aliat indispensabil în asigurarea securității în Europa. România este și va rămâne un pilon al coeziunii transatlantice pe Flancul Estic al NATO, cel mai apropiat, activ și predictibil aliat al Statelor Unite din regiunea Mării Negre. Parteneriatul transatlantic robust reprezintă un interes național esențial pentru România și acționăm pentru ca toate componentele lui să fie întărite. De la preluarea mandatului de prim-ministru, am construit o relație economică bilaterală foarte aplicată și am încredere că vom continua această abordare cu noua administrație americană“, a mai afirmat Ciolacu.

Citiți și Șeful delegației Congresului SUA aflată în vizită la București: România este foarte importantă pentru noi. Vrem să întărim relațiile și să le ducem la un alt nivel

Șeful Executivului a menționat, în acest context, că România susține pe deplin obiectivul ca aliații europeni să-și consolideze propriile forțe și să-și asume responsabilități suplimentare, fiind deplin angajată să asigure sprijinul ca țară gazdă pentru trupele aliate și să sporească în continuare capacitățile și capabilitățile Forțelor Armate Române.

“În 2025, pentru al nouălea an consecutiv, am alocat minimum 2% din PIB pentru apărare, cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare. La stabilirea acestui buget am ținut cont de situația de securitate din apropierea graniței, de apartenența țării la NATO și la misiunile UE, dar și de obiectivele noastre de a dinamiza industria națională de apărare”, a evidențiat Ciolacu.

O altă temă de interes în cadrul discuțiilor de la Palatul Victoria a fost aderarea României la Programul Visa Waiver, conform comunicatului.

“România a îndeplinit toate criteriile necesare, unele chiar au fost depășite și avem convingerea că lucrul acesta ne califică pentru a deveni membri ai Programului. Vom menține abordarea cooperantă și le vom oferi partenerilor americani toate informațiile privind contribuția noastră la eforturile SUA de securizare a călătoriilor și a frontierelor”, a dat asigurări șeful Guvernului

Citiți și Delegația Congresului SUA, “mulțumită” de clarificările României privind anularea alegerilor prezidențiale: Nu există nicio preocupare legată de retragerea trupelor americane. Politica strategică militară a SUA rămâne neschimbată (surse)

Delegația Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de președintele Parteneriatului pentru Democrație al Camerei Reprezentanților, Vern Buchanan, a transmis mesaje de susținere a aderării României la Programul Visa Waiver, în condițiile în care țara noastră a îndeplinit toate criteriile tehnice și a lucrat îndeaproape cu Ambasada SUA în acest sens.

“Reprezentanți ai ambelor partide, Republican și Democrat, au declarat că includerea în Programul Visa Waiver este un merit câștigat al României și vor face demersuri pentru ca acest program să devină activ pentru cetățenii români cât mai curând posibil”, se arată în comunicat.

Citiți și Bolojan, la întâlnirea cu Congresul SUA: Parteneriatul Strategic, un element cheie al securității naționale a României; România a învățat lecțiile din procesul electoral din 2024

De asemenea, în cadrul întrevederii de la Palatul Victoria, prim-ministrul Ciolacu a subliniat angajamentul ferm al Guvernului de a apăra democrația, orientarea euro-atlantică a României, de a asigura corectitudinea și transparența proceselor democratice, precum și de a garanta libertatea de exprimare, precizează sursa citată.

Din delegația Congresului SUA au făcut parte: Vern Buchanan (republican – Florida), Dina Titus (democrat – Nevada), Lloyd Doggett (democrat – Texas), Ted Lieu (democrat – California), Neal Dunn (republican – Florida), Ilhan Omar (democrat – Minnesota), Anna Paulina Luna (republican – Florida) și Andy Ogles (republican – Tennessee).

Din partea Guvernului, împreună cu premierul Marcel Ciolacu au mai participat la întrevedere vicepremierul Marian Neacșu, vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, șeful Cancelariei prim-ministrului, Radu Oprea. 

Ovidiu Cîmpean, vicepeședinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților, raportor al acestei comisii pentru una dintre cele mai  importante inițiative ale UE din ultimii ani, Busola pentru Competitivitate, a propus ”îmbunătățiri clare pentru ca România să profite” din plin de această inițiativă majoră.

”Ce înseamnă asta? O viziune ambițioasă pentru ca Europa să devină mai inovatoare, mai verde, mai sigură și mai competitivă pe plan global. Iar România are un rol esențial în acest proces”, a subliniat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

El a prezentat îmbunătățirile aduse:

• Fonduri dedicate pentru regiunile mai puțin dezvoltate
• Sprijin direct și rapid pentru IMM-uri în tranziția verde și digitală;
• Măsuri pentru securitate energetică și independență față de importuri;
• Investiții în competențe și reconversie profesională;
• Un singur portal digital pentru accesul la toate fondurile europene.

”Europa se transformă. România trebuie să fie parte activă din această transformare. România are șanse reale de dezvoltare și poate atrage mai multe investiții, poate crea locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai rezilientă”, a arătat acesta.

În calitate de raportor, Ovidiu Cîmpean a propus cinci linii de direcție:

A. Consolidarea componentei de coeziune economică și socială

• Includerea unor măsuri specifice pentru reducerea decalajelor de competitivitate între regiunile UE;
• Instituirea unui mecanism de evaluare periodică a impactului măsurilor propuse asupra convergenței economice;
• Alocarea de resurse dedicate pentru statele membre și regiunile cu un nivel mai scăzut de dezvoltare

B. Facilitarea tranziției pentru IMM-uri

•  Dezvoltarea unui mecanism de sprijin financiar direct pentru IMM-uri în procesul de adaptare la noile cerințe de decarbonizare și digitalizare;
• Crearea unui program ”IMM Transition Fast Track” pentru simplificarea accesului la fonduri europene;
• Introducerea unor stimulente fiscale armonizate la nivel european pentru IMM-urile care investesc în tehnologii curate și digitale.

C. Consolidarea dimensiunii de securitate energetică

• Includerea unor obiective clare privind reducerea dependenței energetice a UE față de furnizorii externi;
• Accelerarea interconectărilor energetice în regiunile mai puțin integrate;
• Dezvoltarea unor mecanisme comune de achiziție a energiei la nivel european pe termen lung.

D. Abordare mai ambițioasă privind formarea de competențe

•  Instituirea unui program european de reconversie profesională în domenii strategice;
•  Crearea unei platforme digitale europene pentru învățarea continuă;

E. Îmbunătățirea coordonării între fondurile europene

• Armonizarea criteriilor de eligibilitate și a procedurilor de aplicare între diferitele instrumente financiare.

Ovidiu Cîmpean a lansat un apel la adresa Parlamentului României, care, în viziunea sa, trebuie să contribuie la:

1. Susținerea activă a direcțiilor de acțiune propuse în Comunicarea Comisiei, în special în domeniile de interes strategic pentru România.
2. Monitorizarea procesului de implementare a măsurilor propuse și evaluarea impactului acestora asupra economiei naționale.
3. Identificarea oportunităților pentru România în contextul noilor inițiative europene, în special în domenii precum energia curată, economia circulară și digitalizarea.
4. Facilitarea unui dialog structurat între autorități, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă pentru a asigura o implementare eficientă a măsurilor propuse.
5. Dezvoltarea unei strategii naționale de competitivitate, aliniată cu Busola pentru competitivitate a UE, care să identifice sectoarele prioritare pentru România și măsurile necesare pentru creșterea competitivității acestora.
6.  Inițierea unui mecanism de monitorizare parlamentară pentru implementarea măsurilor din Comunicare, prin rapoarte bianuale prezentate în Comisia pentru Afaceri Europene.

Comisia Europeană a prezentat Busola pentru competitivitate, prima inițiativă majoră a acestui mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității Comisiei.

Citiți și: “Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

Busola trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze pentru a deveni locul în care viitoarele tehnologii, servicii și produse curate sunt inventate, fabricate și introduse pe piață și, în același timp, primul continent care atinge neutralitatea climatică.