Parlamentul European susține că în viitoarea sa strategie de combatere a sărăciei, Comisia Europeană trebuie să recunoască sărăcia ca o încălcare a demnității umane și doresc ca Executivul să acționeze urgent pentru eradicarea sărăciei până în 2035 cel târziu.

Într-un raport din proprie inițiativă, adoptat cu 385 de voturi pentru, 141 împotrivă și 53 abțineri, deputații solicită, de asemenea, resurse bugetare adecvate pentru măsurile de combatere a sărăciei în bugetul pe termen lung al UE și o coordonare corespunzătoare între UE și statele sale membre.

Sărăcia în rândul copiilor

Având în vedere că numărul copiilor expuși riscului de sărăcie este în creștere, Parlamentul solicită un sprijin mai bun pentru țările UE în vederea punerii în aplicare a Garanției europene pentru copii, pentru a asigura accesul la asistență medicală gratuită, educație, îngrijire și alimentație sănătoasă pentru toți copiii aflați în nevoie.

În acest scop, deputații solicită un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru Garanția europeană pentru copii. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5 % din fondurile Fondului social european+ pentru proiecte specifice de combatere a sărăciei în rândul copiilor și cel puțin 10 % pentru țările cu niveluri de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială mai ridicate decât media UE.

Combaterea sărăciei prin ocuparea forței de muncă

Ocuparea deplină a forței de muncă și protecția socială ar trebui să fie obiective standard ale politicilor economice și sociale, afirmă deputații europeni, iar Comisia și țările UE ar trebui să promoveze politici de protecție a drepturilor muncii și a salariilor echitabile, inclusiv remunerarea egală pentru muncă egală. Pentru a pune capăt sărăciei.

Pentru a pune capăt sărăciei în rândul persoanelor care au un loc de muncă, aceștia solicită un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor și la orientare profesională personalizată.

Acces universal la serviciile publice

Comisia și statele membre ar trebui să crească investițiile publice în politici care asigură accesul universal la locuințe, hrană, apă, salubritate, energie și transport, potrivit deputaților europeni. Acest lucru ar putea contribui la ruperea ciclului intergenerațional al sărăciei și la stimularea incluziunii sociale și a incluziunii pe piața muncii.

Parlamentul dorește un plan de acțiune pentru eradicarea fenomenului persoanelor fără adăpost în întreaga UE până în 2030, cu măsuri specifice destinate copiilor și familiilor, lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă și femeilor.

În cele din urmă, raportul solicită măsuri pentru a spori participarea politică a persoanelor afectate de sărăcie, astfel încât acestea să fie implicate în procesul decizional, precum și în punerea în aplicare și evaluarea politicilor care le afectează.

„Strategia de combatere a sărăciei trebuie să fie ambițioasă. Ea trebuie să abordeze cauzele structurale ale sărăciei, să promoveze o distribuție mai echitabilă a bogăției, să îmbunătățească condițiile de muncă, să asigure investiții solide în serviciile publice și să garanteze accesul la locuințe decente pentru toți. Participarea activă a persoanelor afectate de sărăcie la elaborarea politicilor, precum și un buget adecvat, sunt esențiale pentru a atinge acest obiectiv.”, a declarat raportorul Joao Oliveira.

Eurodeputata Gabriela Firea a atras atenția, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, asupra inegalităților persistente în accesul la educație în Uniunea Europeană, avertizând că abandonul școlar timpuriu continuă să afecteze milioane de tineri și să genereze consecințe sociale și economice pe termen lung.

„Astăzi ar trebui să discutăm și despre șanse, despre cum, din păcate, nu toți copiii au acces egal la educație. Pentru că, de cele mai multe ori, totul depinde de statutul social și așa ajungem ca școala să devină o loterie”, a declarat eurodeputata în intervenția sa.

Potrivit acesteia, aproximativ unul din zece tineri europeni cu vârste între 18 și 24 de ani abandonează timpuriu educația, ceea ce înseamnă aproape trei milioane de tineri la nivelul Uniunii. „Efectele sunt dezastruoase asupra viitorului țărilor noastre și se reflectă în sărăcie sau în natalitate scăzută”, a subliniat Firea.

Eurodeputata a arătat că situația este și mai dificilă în România, unde rata abandonului școlar este semnificativ mai ridicată, și a cerut măsuri europene mai ferme pentru sprijinirea școlilor și elevilor din comunitățile vulnerabile.

„Când vorbim despre educație, este obligatoriu să cerem bani pentru școlile care pierd copii”, a spus aceasta, solicitând finanțare directă pentru unitățile de învățământ din zonele defavorizate, dar și un sprijin mai consistent pentru profesori.

În intervenția sa, Gabriela Firea a pledat pentru „un pachet serios pentru profesori, cu formare plătită, cu mai puțină birocrație și condiții care să-i încurajeze să rămână în sistem”, subliniind că „profesorii merită respectul nostru”.

De asemenea, eurodeputata a cerut măsuri sociale concrete pentru elevi, inclusiv asigurarea mesei, transportului și accesului digital, precum și introducerea unor mecanisme clare de monitorizare a utilizării fondurilor europene.

„Ținte măsurabile și raportare publică, astfel încât fiecare euro să poată fi urmărit și judecat după rezultate și nu după intenții”, a afirmat aceasta.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, cere României „să adopte o poziție clară, fermă și orientată spre viitor” la reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern care are loc astăzi în Belgia.

„Trebuie să respingem ideea unei Uniuni Europene cu mai multe viteze. O astfel de abordare riscă să adâncească diferențele dintre statele membre și să creeze noi clivaje economice și sociale. România nu poate accepta o Europă fragmentată, în care accesul la decizie, finanțare sau influență depinde de cercuri restrânse și restrictive de integrare”, subliniază eurodeputatul într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.

În același timp, Victor Negrescu arată că „România trebuie să fie proactivă” și să vină cu soluții.

„România poate propune și susține forme de cooperare consolidată în domenii esențiale pentru cetățeni și pentru regiunea noastră: securitate cibernetică, reindustrializare și autonomie strategică, combaterea declinului demografic, consolidarea pilonului social, investiții în educație și tehnologii emergente, dezvoltarea infrastructurii de transport și întărirea securității maritime la Marea Neagră”, evidențiază Negrescu.

Făcând trimitere la dezbaterile actuale privind competitivitatea europeană, vicepreședintele Parlamentului European accentuează nevoia unei „strategii naționale coerente de competitivitate”, care să fie corelată cu „prioritățile europene și construită pe utilizarea inteligentă a fondurilor europene.”

„Trebuie să cerem ca viitoarele mecanisme de finanțare să fie deschise tuturor statelor membre, inclusiv celor care nu fac parte din zona euro. Competitivitatea nu trebuie să devină un nou criteriu de excludere, ci un instrument de convergență reală”, mai spune Victor Negrescu.

În încheiere, acesta atrage atenția că „ar fi o greșeală majoră să tratăm aceste dezbateri cu pasivitate.”

„Viitorul Uniunii se decide acum. România are nevoie de o Uniune Europeană coezivă, solidară și echitabilă, cu un proces decizional transparent și incluziv. Iar vocea noastră trebuie să fie auzită”, conchide vicepreședintele Parlamentului European.

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se întâlnesc în Belgia într-o reuniune informală pentru a discuta despre strategia de revitalizare a competitivității UE la nivel global.