Parlamentul a confirmat joi – cu 418 voturi pentru, 103 împotrivă și 24 de abțineri – mandatul de negociere pentru discuțiile cu statele membre ale UE privind revizuirea noii directive privind identitatea electronică (eID), se arată într-un comunicat.

Noul eID ar permite cetățenilor să se identifice și să se autentifice online (prin intermediul unui portofel european de identitate digitală) fără a fi nevoiți să apeleze la furnizori comerciali, așa cum se întâmplă în prezent – o practică care a ridicat probleme de încredere, securitate și confidențialitate. De asemenea, ea ar oferi utilizatorilor controlul deplin asupra datelor lor și le-ar permite să decidă ce informații să împărtășească și cu cine.

Un studiu al serviciului de cercetare al Parlamentului European subliniază că, de la pandemie, furnizarea de servicii publice și private a devenit din ce în ce mai digitalizată. În același timp, entități precum băncile, furnizorii de servicii de comunicații electronice și companiile de utilități, unele dintre acestea fiind obligate să colecteze atributele de identitate, acționează ca furnizori de identitate verificată.

Soluțiile existente de portofele digitale sunt, de obicei, legate de soluții de plată și permit utilizatorilor să stocheze și să conecteze datele într-un mediu unic și transparent pe telefoanele lor mobile. Cu toate acestea, potrivit Comisiei, această facilitate are prețul pierderii controlului asupra datelor cu caracter personal, în timp ce aceste soluții sunt deconectate de o identitate fizică verificată, ceea ce face ca amenințările de fraudă și de securitate cibernetică să fie mai dificil de atenuat.

Conform poziției lor, deputații europeni propun ca portofelul european de identitate digitală să devină un instrument care poate, de asemenea, să citească și să verifice documentele electronice și să permită interacțiuni de la egal la egal. Ei propun măsuri pentru a consolida confidențialitatea și securitatea cibernetică, precum și pentru a înregistra toate tranzacțiile pentru a se asigura că terții sunt trași la răspundere.

Utilizarea portofelului electronic al UE va fi întotdeauna voluntară. Deputații europeni doresc, de asemenea, să se asigure că cetățenii care aleg să nu-l adopte nu sunt tratați diferit față de cei care îl adoptă. Sistemul ar impune ca fiecare stat membru să notifice cel puțin un „portofel” în cadrul unui sistem național de identitate electronică pentru a le face interoperabile la nivelul UE.

Proiectul legislativ include dispoziții privind solicitarea, obținerea, stocarea, combinarea și utilizarea în condiții de siguranță a datelor de identificare personală și a certificatelor electronice, care pot fi utilizate pentru autentificarea online și offline și pentru accesul la bunuri și la servicii publice și private.

Amintim că la începutului lunii februarie, Comisia Europeană a publicat prima versiune a unui set de instrumente comune ale UE pentru implementarea portofelului european pentru identitatea digitală (portofelul EUDI). 

Setul de instrumente va completa propunerea legislativă privind o identitate digitală sigură și de încredere și reprezintă un prim pas esențial care va permite crearea unui cadru solid pentru identificarea și autentificarea digitală bazat pe standarde comune în întreaga UE. Aceasta are ca scop asigurarea unui nivel ridicat de încredere în tranzacțiile digitale în Europa. Statele membre vor continua să colaboreze îndeaproape cu Comisia pentru a actualiza în permanență setul de instrumente.

În urma aprobării în plen, discuțiile cu Consiliul privind forma finală a legislației pot începe imediat. Poziția Parlamentului în timpul negocierilor se va baza pe amendamentele adoptate în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie în februarie. Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere în decembrie 2022.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a mulțumit eurodeputatului Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pentru ”pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale”.

”Daniel, în primul rând, mii de mulțumiri pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale! Sunteți extraordinari! Ați făcut o treabă foarte bună! Peste 60% din tranzitul de cereale merge prin România! Încă o dată, mii de mulțumiri!”, a subliniat înaltul oficial al Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni a Grupului PPE, care a avut loc la Strasbourg.

În cadrul aceluiași eveniment, Daniel Buda și-a exprimat aprecierea pentru eforturile pe care executivul european le-a depus în gestionarea dosarului ucrainean, punctând nevoia continuării ajutorului pentru această țară invadată de Rusia.

Din calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul Europene, eurodeputatul – un avocat pledant pentru cauza fermierilor români care s-au confruntat cu dificultăți pe fondul războiului pornit de Putin – a atras atenția asupra situației generate de rămânerea cerealelor din Ucraina în țările de la graniță: România, Polonia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Buda, cunoscător al situației, i-a transmis președintei Comisiei Europene că ”avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri”.

”Vin din România – la 650 de  km de granița cu Ucraina și facem eforturi uriașe să-i sprijinim pe ucraineni!  Avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri. Pierderi estimate la peste 3 miliarde de euro”, a explicat acesta.

”Da, aveți dreptul să obțineți compensații financiare deoarece voi nu trebuie să suferiți pentru ajutorul oferit Ucrainei și lumii întregi! Mai mult decât atât, rezerva de criză va fi activată!”, a fost reacția Ursulei von der Leyen.

Nu este prima dată când eurodeputatul a semnalat probleme cu care se confruntă fermierii din România. Acesta a solicitat Parlamentului European să dezbată situația fermierilor afectați de exporturile de cereale din Ucraina.

Apeluri au fost îndreptate și către Comisia Europeană, căreia Daniel Buda i-a solicitat să vină cu măsuri concrete și să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea. 

Eurodeputatul Victor Negrescu a avut o nouă întâlnire cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru ”a discuta despre aderarea României la spațiul Schengen, acțiunile pe care executivul european le întreprinde în această direcție, dar și despre modul în care putem schimba veto-ul aplicat de guvernul de dreapta din Austria”.

Cu acest prilej, europarlamentarul a solicitat Comisiei Europene ”să medieze dialogul dintre România și Austria cu scopul de a identifica o soluție care să ducă la un vot pozitiv, cât mai curând posibil”.

De asemenea, Victor Negrescu a propus ca ”executivul european să organizeze noi reuniuni tehnice menite să mențină subiectul sus pe agenda europeană”.

Amintim că, în cadrul Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, astfel că nu s-a întâlnit unanimitatea necesară pentru ca și aceste două state, alături de Croația, care a primit atunci undă verde, să devină membre ale spațiului Schengen. 

Citiți și

Președinția Suediei la Consiliul UE, „foarte angajată” față de realizarea procesului de extindere a Schengen pentru a include România și Bulgaria

Cum țara noastră și cea vecină au fost propuse la pachet, votul a reprezentat o respingere și a României. Olanda a ținut să se consemneze în minuta ședinței că este de acord cu aderarea României, dar nu și cu cea a Bulgariei care, în viziunea sa, nu este pregătită momentan pentru acest pas și că mai este nevoie de încă un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de a-și regândi poziția.

În cazul Austriei, cancelarul acestei țări a opinat că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta este nefuncțional, aducând drept argument numărul de migranți ilegali care au ajuns în țara sa fără să fi fost înregistrați în prealabil de alte țări.

Marți, Comisia Europeană a adoptat o comunicare ce prezintă cadrul strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor pe 5 ani și o recomandare adresată statelor membre privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și accelerarea returnărilor.

În cadrul reuniunii sale extraordinare din 9 februarie 2023, Consiliul European a reiterat importanța asigurării unui control eficace al frontierelor externe terestre și maritime ale UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a migrației.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului European în care se va face un bilanț al situației, Comisia a realizat, prin intermediul acestor inițiative, o parte dintre acțiunile-cheie menționate în scrisoarea președintei von der Leyen și în concluziile Consiliului European din 9 februarie.