Europarlamentarul Dan Motreanu a devenit membru supleant în Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului European. Acesta și-a anunțat obiectivele din cel de-al doilea mandat de deputat european în materie de sănătate, iar accesul echitabil la medicamente în rândul pacienților europeni se numără printre acestea. 

„Fiecare cetățean al Uniunii Europene are dreptul la acces egal la tratamente și medicamente, indiferent de locul în care trăiește. Este un principiu pentru care m-am luptat și mă voi lupta în Parlamentul European”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Printre obiectivele anunțate în domeniul sănătății se numără: „Accesul egal la tratamente și servicii de sănătate de calitate; Consolidarea lanțului european de aprovizionare cu medicamente; Creșterea investițiilor în cercetare și inovare.”

De asemenea, acesta a reamintit că și în primul mandat de europarlamentar a fost implicat în proiecte dedicate sănătății: „Am votat o rezoluție referitoare la utilizarea politicii de coeziune ca instrument de reducere a disparităților în materie de sănătate.”

Dan Motreanu a participat la îmbunătățirea Planului European de Combatere a Cancerului și a solicitat Comisiei Europene să ia măsuri pentru a ajuta statele membre să asigure accesul pacienților la medicamente.

Europarlamentarul Dan Motreanu mai este membru cu drepturi depline în Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) și în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI).

Reamintim că pe 12 ianuarie Regulamentul privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) a intrat în vigoare. Acest regulament le va asigura pacienților statelor Uniunii Europene accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului.

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. HTA poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

    Citiți și: Românii au acces la doar 17% din medicamentele inovative aprobate la nivel european, pentru care așteaptă 778 de zile (Studiu W.A.I.T 2023)

Premierul polonez Donald Tusk a susținut un discurs amplu în Parlamentul European despre viitorul Uniunii Europene, cu declarații puternice cu privire la oportunitățile și provocările pe care le vede pentru Uniunea Europeană, afectată de diminuarea propriei sale competitivității, de intrarea într-o epocă a competiției strategice marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ascensiunea globală a Chinei, precum și de dificultățile pe care le-ar putea resimți în relația transatlantică în cel de-al doilea mandat al republicanului Donald Trump.

Polonia a preluat președinția rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie 2025, iar Tusk, fost președinte al Consiliului European, dorește să își folosească experiența pentru a ajuta Uniunea în aceste vremuri incerte.

“Ne confruntăm cu un conflict activ la granițele noastre. Trebuie să facem față progresului tehnologic, care uneori scapă de sub control. Toate acestea duc la un sentiment de pierdere a certitudinii din partea unui număr mare dintre cetățenii noștri. Dar, obiectiv vorbind, Europa nu ar trebui să se teamă de viitorul său. Cele mai importante cuvinte de astăzi ar trebui adresate direct europenilor: păstrați-vă încrederea și priviți înainte cu optimism. Este adevărat că ceea ce se întâmplă în jurul nostru reprezintă un set complet nou de provocări pentru Europa. Dar Europa a fost creată tocmai pentru a face față unor astfel de provocări”, a spus Tusk, citat de The Guardian.

Discursul său a avut, pe alocuri, un ton optimist, pe măsură ce Donald Tusk a insistat că Europa nu are motive să se simtă inferioară sau să se teamă de schimbările din administrația SUA.

El a continuat să vorbească despre modul în care Europa ar trebui să fie mândră de realizările sale și de faptul că este “leagănul celor mai mari descoperitori, inventatori, strategi”, menționând nume precum “Alexandru cel Mare, vikingii și Columb”. Referirea explicită la Cristofor pare să fi fost făcută pentru a aminti tuturor că europenii au descoperit America.

Însă, trecând la soluții, discursul său a căpătat un ton mai serios: “Acum, petrecerea s-a terminat. Timpul confortului s-a încheiat”.

Având experiența relaționării cu Donald Trump din primul mandat al republicanului la Washington, Tusk a ales în discursul său să vadă partea plină a paharului, încercând să dea o interpretare pozitivă cuvintelor lui Trump.

“Noul președinte al SUA spune că Europa trebuie să își asume partea noastră de responsabilitate pentru propria securitate. Doar un aliat poate dori ca un alt aliat să devină mai puternic. Acestea nu sunt cuvintele unui oponent al Europei”, a spus Tusk, președinte al Consiliului European în perioada în care Trump era la Casa Albă.

Într-un pasaj în care a răspuns direct comentariilor lui Donald Trump despre ceea ce el percepe drept contribuția financiară inadecvată a Europei la securitatea aliată comună, Tusk, premierul Poloniei, a parafrazat celebrul citat din discursul inaugural al lui John F. Kennedy din 1961, spunând: “Nu întrebați ce poate face America pentru Europa și securitatea ei; întrebați-vă ce putem face noi înșine pentru securitatea noastră“.

Atât tonul, cât și mesajul par foarte asemănătoare cu cele ale președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avertizat la Davos că Europa trebuie să își intensifice eforturile și să înceteze să mai depindă de Statele Unite.

Aflat la cârma aliatului european care alocă cel mai mare procent din PIB pentru apărare, premierul polonez a pledat ca Europa să își mărească cheltuielile pentru apărare.

În cadrul unei dezbateri în hemiciclul de la Strasbourg, Tusk a subliniat că securitatea este o prioritate esențială pentru Europa, având în vedere un conflict activ la granițele sale, schimbările politice din SUA și provocarea reprezentată de dezinformarea și minciunile transformate în arme în mediul online. El a accentuat că alocarea a până la 5% din PIB pentru securitate și apărare este necesară și a avertizat că Europa trebuie să se înarmeze pentru a supraviețui.

“Unii oameni cred că este extravagant sau greșit să avertizăm că ar trebui să cheltuim până la 5% din PIB pentru securitatea noastră. … Dar aceasta este o perioadă în care Europa nu își poate permite să economisească pe seama securității. Nu cheltuim 5% doar pentru propria noastră securitate, ci și pentru securitatea întregii Europe. Dacă Europa vrea să supraviețuiască, trebuie să fie înarmată. Nu este alegerea noastră. Nu sunt militarist. Nimeni în Polonia nu ar dori să vadă un alt război. Am suferit enorm, mai mult decât oricine în Europa, și poate tocmai de aceea înțelegem atât de bine: pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați“, a continuat el.

Un veteran al politicii europene, Tusk a profitat de discursul susținut cu o zi în urmă la Forumul Economic Mondial de la Davos de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îndemnând Europa să-și reconsidere unele politici energetice verzi și să se gândească la o campanie de de-reglementare pentru a ajuta companiile europene să concureze cu rivalii din SUA și China.

“Să fim curajoși și să ne îndepărtăm de rutină. (…) Nu ar trebui doar să citim raportul Draghi și alte avertismente, ci să ne suflecăm mânecile și să începem să lucrăm. Trebuie să schimbăm status quo-ul (…) să propunem Europei o mare campanie de de-reglementare. Este inacceptabil ca energia noastră europeană să fie cea mai scumpă  din lume. Dacă nu poate fi cea mai ieftină, măcar ar trebui să fie, mai mult sau mai puțin, la același nivel cu cea din alte țări. (…) Toți vrem să concurăm cu SUA sau China, dar prețurile noastre la energie sunt de trei ori mai mari”, a adăugat el.

Marți, la Davos, președinta Comisiei Europene a apreciat că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoare foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni. Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și axată pe lichidități printr-o uniune a investițiilor, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, cu accent inclusiv pe potențialul pieței unice, afectat de 27 de reglementări naționale, 3) energia, cu trimitere la scăderea prețurilor și finalizarea uniunii energetice.

“Suntem pe deplin conștienți de consecințele potențial dezastruoase care ar urma dacă nu acționăm pentru climă, dar nu ne putem permite să nu fim competitivi. Dacă Europa dă faliment, cine va mai proteja mediul în locul nostru? Așadar, să ne punem mintea la contribuție și să efectuăm o revizuire atentă a tuturor actelor legislative, inclusiv a celor din cadrul Pactului Verde European. Trebuie să identificăm problemele și să avem curajul să schimbăm acele reguli care duc la prețuri ale energiei excesiv de mari, prohibitive”, a mai spus premierul polonez.

Tusk a avertizat că politicienii care ignoră apelurile pentru revizuirea acestor politici o fac pe propria răspundere, deoarece “prețurile prea mari la energie pot răsturna multe guverne democratice.”

Cu toate acestea, Donald Tusk și-a încheiat discursul pe o notă pozitivă: “Totul depinde de noi. Viitorul este în mâinile noastre, nu în mâinile poporului chinez sau american“.

Parlamentul European a adoptat astăzi, 22 ianuarie, o rezoluție prin care solicită Uniunii Europene să respingă viitoarele alegeri prezidențiale din Belarus din 26 ianuarie ca „fiind o farsă”, informează un comunicat al Legislativului European.

Denunțând încălcările grave continue și de lungă durată ale drepturilor omului și ale principiilor democratice în Belarus, care s-au intensificat și mai mult în perioada premergătoare așa-numitelor alegeri prezidențiale din 26 ianuarie, Parlamentul Europeansolicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să nu recunoască legitimitatea dictatorului în exercițiu Aleksandr Lukashenko ca președinte după alegerile din 26 ianuarie.

Rezoluția a fost adoptată cu 567 de voturi pentru, 25 împotrivă și 66 de abțineri.

Deputații europeni remarcă faptul că, spre deosebire de 2020, există doar „candidați” de formă pentru a-l contesta în alegerile din această lună. 

Parlamentul dorește să consolideze sancțiunile UE împotriva Belarusului

Deputații europeni denunță, de asemenea, complicitatea regimului Lukashenko în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și condamnă subordonarea deliberată a Belarusului față de Rusia. Ei îndeamnă UE și partenerii săi internaționali să extindă și să consolideze sancțiunile împotriva persoanelor și entităților responsabile pentru represiunea din Belarus și pentru participarea Belarusului la războiul Rusiei în Ucraina.