Europarlamentarul Gheorghe Falcă a salutat decizia Comisiei Europene de a include România pe lista țărilor UE cu proiecte strategice în domeniul metalelor rare și solicită Guvernului României să elaboreze o strategie națională pentru valorificarea metalelor rare.

„Dintre cele 47 de proiecte strategice aprobate, trei sunt din România, vizând extracția cuprului, grafitului și magneziului. Prin această decizie, țara noastră își consolidează poziția de actor-cheie în asigurarea resurselor esențiale pentru tranziția verde și securitatea economică a Europei”, a punctat Gheorghe Falcă.

Cele trei proiecte sunt: Rovina (Hunedoara) – unul dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din lume; Baia de Fier (Gorj) – proiect de extracție a grafitului, esențial pentru baterii; Verde Magnesium (Bihor) – primul proiect de extracție a magneziului din UE.

   Citiți și: Comisia Europeană selectează 47 de proiecte strategice, inclusiv din România, pentru a asigura și diversifica accesul la materii prime în UE

„Aceste resurse sunt cruciale pentru industria bateriilor, tehnologiile regenerabile, apărare și industria aerospațială. Prin acest pas, România demonstrează că poate contribui strategic la securitatea energetică și industrială a Europei!”, mai transmite eurodeputatul român.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă explică faptul că oportunitățile majore de finanțare vin cu reguli clare: „Proiectele strategice selectate vor putea beneficia de autorizații simplificate și acces prioritar la finanțare prin instituții precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și prin fonduri europene de dezvoltare și coeziune”.

Potrivit deputatului european, „accesarea fondurilor va trebui făcută cu respectarea cerințelor de mediu – exploatarea trebuie să fie sustenabilă și conformă cu normele europene”: Autorizarea rapidă înseamnă că termenul pentru aprobarea proiectelor este limitat la 27 de luni pentru extracție și 15 luni pentru procesare sau reciclare, iar în ceea ce privește evaluarea, fiecare finanțare va fi analizat de un subgrup de finanțare din cadrul Consiliului pentru Materii Prime Critice, alături de instituțiile financiare”.

„România are mult mai multe resurse care ar trebui să fie pe această listă! Este momentul ca Guvernul României să elaboreze o strategie națională pentru valorificarea metalelor rare, mai ales în contextul global în care marile puteri concurează pentru aceste resurse. Spre exemplu, SUA au convenit deja un acord cu Ucraina, care va oferi companiilor americane acces preferențial la mineralele rare ucrainene după război. România trebuie să acționeze rapid și inteligent pentru a nu rata această oportunitate strategică!”, a concluzionat Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene să precizeze ce măsuri intenționează să ia pentru asigurarea de servicii de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate pentru toți copiii din UE.

Solicitarea sa apare în contextul celui mai recent raport al Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură care evidențiază ”disparități semnificative în sistemele de educație și îngrijire timpurie din întreaga Europă”.

Așadar, ”majoritatea țărilor au încă nevoie de reforme pentru a îmbunătăți guvernanța, accesul și calificările forței de muncă”.

În răspunsul primit de eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, subliniază că ”Grupul de lucru privind educația și îngrijirea timpurie oferă oportunități de învățare reciprocă și cunoștințe bazate pe dovezi”.

Grupul oferă și exemple pentru a fundamenta reformele statelor membre, abordând subiecte precum guvernanța, personalul și incluziunea.

Comisia încurajează, de asemenea, accesul gratuit și efectiv la educație și îngrijire timpurie pentru copiii aflați în dificultate, prin intermediul Garanției europene pentru copii, cu sprijinul Fondului social european Plus.

Cu sprijinul Mecanismului de redresare și reziliență, 15 state membre s-au angajat să realizeze reforme și investiții în acest domeniu de politică, cu o valoare de aproape 7,5 miliarde de euro.

Erasmus+ finanțează proiecte de mobilitate pentru personalul  specializat în educație și îngrijire timpurie și proiecte de dezvoltare a unor pedagogii și cooperări inovatoare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a inițiat un dialog direct cu liderii Copa-Cogeca, una dintre cele mai reprezentative organizații ale fermierilor și sectorului agroalimentar la nivel european.

„Agricultura și dezvoltarea rurală trebuie să fie priorități clare în viitorul buget european pe termen lung. În calitate de negociator-șef al bugetului UE pentru 2025, am reușit să obțin 40 de milioane de euro în plus pentru Fondul European de Garantare Agricolă și 13,2 milioane de euro în plus pentru Fondul European de Dezvoltare Regională”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Potrivit europarlamentarului, fermierii europeni merită mai mult sprijin și stabilitate, „în special tinerii fermieri, cei mici și cei aflați la început de drum”. Din acest motiv, Victor Negrescu a obținut o creștere semnificativă a finanțărilor destinate tinerilor fermieri și promovării produselor agricole. 

„Știu că birocrația este o povară reală, iar fondurile europene ajung de multe ori prea târziu sau nu ajung deloc acolo unde e cea mai mare nevoie. În loc ca resursele să fie valorificate la timp, aproape 1 miliard de euro necheltuiți au fost recuperați și transferați în exercițiul bugetar 2025”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

De asemenea, acesta a declarat că își dorește ca astfel de situații să nu se mai repete. El militează pentru o simplificare reală a accesului la finanțare și pentru reducerea birocrației, fără a-i penaliza pe fermierii care deja respectă regulile europene.

„La Bruxelles, românii sunt prezenți și activi, atât în instituții, cât și în organizațiile profesionale. Florentin Bercu este Vicepreședinte Copa-Cogeca iar Oana Neagu este director în cadrul aceleiași organizații. Le mulțumesc pentru deschiderea la dialog și le urez mult succes! Ușa mea este și va rămâne mereu deschisă fermierilor români și celor implicați în dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale prin proiecte europene”, a concluzionat Victor Negrescu.