Connect with us

U.E.

Deputații francezi au votat ca steagul UE să fie obligatoriu în sălile de clasă franceze

Published

on

Deputații francezi au votat ca steagul UE să fie obligatoriu în sălile de clasă franceze, în urma unei măsuri propuse de Éric Ciotti, președintele partidul Les Républicains, potrivit Euronews.

Steagul francez și versurile imnului național La Marseillaise vor fi și ele afișate alături de cel al UE, care este simbolul oficial al Consiliului Europei și al Uniunii Europene.

Adunarea Națională – parlamentul francez – a adoptat amendamentul lui Éric Ciotti, președintele partidul Les Républicains, care menționează ca steagul european împreună cu versurile imnului ,,La Marseillaise”, să fie afișate în clasele primare și secundare, atât în ​​instituțiile publice, cât și în cele private, relatează Euronews.

Ministrul educației, Jean-Michel Blanquer, care a votat în favoarea măsurii, a declarat că va fi ușor de implementat și că ministerul va acoperi costurile, potrivit Euronews.

Ciotti, care inițial propusese doar prezența drapelului francez, a salutat ideea privind steagul francez prezent în clasele franceze, ceea ce el a numit “un important pas înainte”.

,,Salut votul asupra amendamentului meu, prin care steagul francez, dar și cel european să fie prezente  în fiecare clasă din fiecare școală din Franța. Valorile și simbolurile Republicii aparțin tuturor francezilor, acestea trebuie să fie în măsură să îi apropie pe cetățeni de la o vârstă cât mai mică”

Dar această mișcare a fost întâmpinată de protestele puternice ale politicienilor de stânga.

Michel Larive, de la partidul de stânga La France Insoumise, a declarat că steagurile au fost deja afișate în afara școlilor. Asta, a spus el, a fost suficient pentru a evoca “respectul față de patrie fără a se îndrepta spre naționalism”.

Elsa Faucillon de la Partidul Comunist a denunțat de asemenea votul, plângând că amendamentul a fost făcut de “cei care ar prefera să dezbată identitatea decât egalitatea”.

Va exista un alt vot înainte de adoptarea măsurii, după ce președintele Comisiei pentru afaceri culturale și educație, Bruno Studer, fost profesor, a cerut o a doua deliberare, care va avea loc vineri.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Angela Merkel și Viktor Orban au marcat, prin declarații contradictorii, 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a deschis calea căderii Cortinei de Fier

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Doi veterani ai politicii europene, cancelarul german Angela Merkel și premierul maghiar Viktor Orban au marcat luni 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a deplasat luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de germani din Republica Democrată Germană (RDG), care se aflau în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria cu ocazia unui ”picnic paneuropean” pentru a fugi în Vest, informează Agerpres, citând DPA.

Acest picnic ”a devenit un simbol internaţional care a demonstrat că dorinţa de libertate nu poate fi abandonată”, a apreciat Angela Merkel în discursul pronunţat alături de Viktor Orban, profitând de ocazie pentru a-i aminti premierului maghiar despre valorile europene și ale umanității.

”Sopron a demonstrat ceea ce ne face pe noi să fim europeni”, a spus Merkel, subliniind că picnicul a fost ”o poziţie în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”.

Aflată pentru prima dată în Ungaria din 2015 încoace, cancelarul german a făcut aceste afirmații în contextul în care politica europeană de azil a provocat în ultimii ani tensiuni puternice între Angela Merkel și Viktor Orban, foști parteneri politici în cadrul Partidului Popular European și cei mai longevivi membri ai Consiliului European, Merkel din 2005, iar Orban din 2010.

În contrast cu declarațiile lui Merkel, premierul ungar a opus un refuz categoric imigraţiei în numele apărării valorilor creştine și s-a referit la evenimentele din 1989 care au dus la căderea Zidului la 9 noiembrie.

Deschiderea Cortinei de fier în Ungaria a deschis calea spre reunificarea germană”, a evocat Viktor Orban, considerat unul dintre cei mai autoritari lideri din Europa după o serie de măsuri dure, între care și gardul de sârmă ghimpată ridicat de guvernul de la Budapesta împotriva migranţilor care pot veni dinspre graniţa de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia.

Evenimentul la care au participat Merkel și Orban a constituit o breşă decisivă în ”Cortina de Fier’, această separare ideologică şi apoi fizică, instalată în Europa la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între zona de influenţă sovietică în Est şi ţările din Occident, simbolizată prin Zidul Berlinului.

 

Continue Reading

U.E.

Document confidențial al Guvernului britanic scurs în presă: Un Brexit fără acord va avea efecte catastrofale

Published

on

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu mai puțin de 75 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”, citat de The Guardian. 

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Numărătoarea inversă

Potrivit prevederilor articolului 50, Regatul Unit trebuia să părăsească Uniunea Europeană la 29 martie 2019, dar șefii de stat sau de guvern au decis prelungirea termenului până la 31 octombrie, după ce Camera Comunelor a respins de trei ori Acordul de Retragere, informează CNN.

Blocajul de la Westminster a dus, în cele din urmă, la demisia celei de-a doua femei premier din istoria Marii Britanii, Theresa May, deschizând calea pentru alegerea unui nou lider în persoana lui Boris Johnson, care a promis în repetare rânduri că va livra Brexit-ul la 31 octombrie ”fără doar și poate”.

În această săptămână, Johnson va întreprinde prima sa vizită în străinătate în calitate de prim-ministru britanic, cu opriri la Berlin și Paris. Analiștii politici consideră că șeful Executivului de la Londra va profita de ocazie pentru a pleda pentru redeschiderea negocierilor privind acordul de retragere.

Boris Johnson va avea întrevederi cu Angela Merkel, cancelarul german, și Emmanuel Macron, președintele francez, înainte de summitul G7 de la Biarritz, programat pentru perioada 24-26 august, unde se va întâlni și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Brexit pe 31 octombrie, fără cale de întoarcere

În timp ce opoziţia laburistă încă mai visează la dărâmarea guvernului Johnson, un guvern care rezistă cu o majoritate de doar un parlamentar, executivul de la Londra a abrogat un act legislativ adoptat în 1972 care dădea forţă legii europene în Regat. Abrogarea actului va intra în vigoare pe 31 octombrie, potrivit Digi24.

”Acesta e un semnal clar pentru oamenii din această ţară că nu mai există cale de întoarcere – vom părăsi Uniunea Europeană, după cum am promis, pe 31 octombrie, oricare ar fi circumstanţele”, a declarat secretarul de stat pentru Brexit, Steve Barclay.

Săptămâna trecută, liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, a declarat că ia în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului Johnson şi că în cazul în care aceasta va reuşi, va forma un guvern provizoriu, va încerca să obțină o nouă amânare a datei plecării din UE, pentru a evita un Brexit fără acord, iar apoi să convoace alegeri anticipate, potrivit The Guardian.

În prezent, Boris Johnson se bucură de o majoritate parlamentară de doar un vot, chestiune ce îl face vulnerabil în fața unei moțiuni de cenzură.

Cu toate acestea, un sondaj realizat de YouGov arată că majoritatea britaicilor nu sunt în favoarea planului lui Corbyn.

Potrivit acestuia, pe un eşantion reprezentativ de 1.968 de britanici, 48% ar prefera ca mai degrabă Rregatul Unit să părăsească UE fără acord, decât să-l vadă pe Corbyn devenind premier.

Alţi 35% ar prefera, din contră, ca Jeremy Corbyn să devină şeful Guvernului şi să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei regatului la Uniune, iar 17% nu se pronunţă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending