Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rogobete, a oganizat o ședință de lucru cu Excelența Sa, Rim Kap-soo, Ambasadorul Republicii Coreea în România. Cu acest prilej, au fost consolidate relațiile bilaterale și au fost discutate noi direcții de colaborare în sectorul sănătății.

„Discuțiile s-au concentrat pe schimbul de experiență în domeniul medical, cu accent pe investiții în sisteme inteligente de diagnostic și tratament. Am vorbit despre tehnologii inovatoare, digitalizare și soluții eficiente pentru îmbunătățirea calității actului medical”, a informat deputatul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Potrivit acestuia, au fost puse bazele unor viitoare parteneriate și în domeniul securității cibernetice din sănătate, precum și în cel al tranziției energetice a unităților sanitare – „un pas important spre un viitor sustenabil.”

„Mulțumesc domnului ambasador și echipei sale pentru discuțiile constructive și deschiderea spre cooperare! Sunt încrezător că împreună vom dezvolta proiecte care vor aduce beneficii reale cetățenilor noștri”, a conchis deputatul Alexandru Rogobete în mesajul său. 

Dr. Alexandru Rogobete, cercetător în medicină, cu studii de masterat în chimie și managementul serviciilor sociale și de sănătate, este asistent universitar la Universitatea de medicină și Farmacie „Victor Babeș”. A activat ca secretar de stat (responsabil cu PNRR și coordonator al proiectelor Băncii Mondiale din România în cadrul Ministerului Sănătății) în perioada februarie 2023 – decembrie 2024, timp în care MS a atras 2,1 miliarde de euro din fondurile PNRR pentru sănătate. Acesta a coordonat inițiative care au vizat construcția de spitale noi, îmbunătățirea dotărilor spitalelor și formarea personalului medical. În prezent, Dr. Alexandru Rogobete, se află la primul mandat de deputat în Parlamentul României și conduce, în calitate de președinte, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță prelungirea apelului de proiecte pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație până la 30 mai 2025. Apelul are o alocare de peste 58 milioane de euro și vizează unitățile sanitare publice și ONG-uri care sunt deja furnizori de servicii de îngrijiri paliative sau care în termen de 12 luni de la finalizarea proiectului se acreditează ca furnizor.

„Îngrijirea paliativă nu este un moft. Este un drept al celor care trec prin suferințe grele. Este forma prin care sistemul de sănătate răspunde demn la fragilitatea umană – cu sprijin medical, dar și psihologic. Este grija față de bolnav, de familia care nu știe ce urmează și caută un strop de sprijin. În multe județe din România, acest tip de îngrijire nu există sau este mult sub necesar”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

De asemenea, ministrul face apel la toți cei care știu că pot schimba ceva în comunitatea lor: „Pregătiți proiecte bune, gândiți soluții realiste, cereți sprijin dacă aveți nevoie. Vom face tot ce ține de noi pentru ca finanțarea să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie. Îmi doresc ca niciun proiect bun să nu rămână pe dinafară”, a conchis acesta în postarea sa de pe pagina oificială de Facebook.

Se vor finanța următoarele: 

• Cheltuieli pentru obținerea terenului și/sau a unui imobil în limita de maxim 10% din valoarea eligibilă totală a proiectului.
• Cheltuielile aferente lucrărilor de investiții, inclusiv pentru realizarea de construcții noi;
• modernizări și extinderi;
• dotări cu echipamente, inclusiv digitalizare;
• cheltuielile efectuate pentru proiectare și pregătirea documentațiilor tehnico-economice.

În mod special, prioritate vor avea județele fără niciun pat de paliație sau cu o acoperire sub 15%.

Comisia Europeană salută consensul preliminar asupra Acordului internațional de prevenire și combatere a pandemiilor privind astăzi, la Geneva, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

După trei ani de negocieri intense, acordul la care s-a ajuns reprezintă o contribuție semnificativă la consolidarea capacităților de prevenire, pregătire și reacție în caz de pandemie, prin adoptarea unei abordări bazate pe principiul „o singură sănătate”. Acesta este un pas decisiv către o abordare globală mai echitabilă și mai proactivă a prevenirii și gestionării pandemiilor viitoare, cu respectarea deplină a responsabilităților și competențelor în materie de politică de sănătate ale fiecărui stat membru al UE.

UE își menține angajamentul de a colabora cu toți partenerii și părțile interesate în vederea creării unei arhitecturi globale mai puternice, mai rezistente și mai echitabile pentru pregătirea și răspunsul la viitoarele pandemii.

Se preconizează că Acordul privind pandemia va fi adoptat în mod oficial în cadrul celei de a 78-a Adunări Mondiale a Sănătății din luna mai.

„Pandemia COVID-19 a provocat suferințe enorme societăților și economiilor noastre și a testat la limită sistemele de sănătate publică. Răspunsul nostru colectiv și global a arătat că acțiunile decisive, colaborarea consolidată și solidaritatea internațională sunt calea de urmat. Anunțul de astăzi este un pas important către o cooperare internațională mai strânsă. Odată adoptat, acest acord poate aduce o contribuție semnificativă la consolidarea capacităților noastre de prevenire, pregătire și reacție în caz de pandemie și la dezvoltarea de noi contramăsuri medicale ori de câte ori este necesar, inclusiv printr-un rol constructiv al UE, cu respectarea deplină a responsabilităților și competențelor în materie de politică de sănătate ale fiecărui stat membru al UE”, a transmis comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi.