Connect with us

POLITICĂ

Deputatul Remus Borza: Cu ce s-a întors de la Bruxelles premierul Mihai Tudose

Published

on

Deputatul Remus Borza avertizeaza ca, desi veniturile la bugetul de stat au crescut in ultimele 6 luni, fondurile nu vor fi suficiente pentru a acoperi cheltuielile prevazute in programul de guvernare si critica faptul ca doar doua dintre autoritatile de management au fost acreditate pana la aceasta data. Mesajul politicianului vine in contexul in care premierul Mihai Tudose a efectuat prima sa vizita externa la Bruxelles si a avut mai multe intalniri cu liderii europeni.

”In ultimii 4 ani de zile am avut investitii de doar 17-18 miliarde lei anual. Atunci nu trebuie sa ne mai miram ca nu avem autostrazi, spitale sau scoli in Romania. Am taiat investitiile, ne imprumutam de pe pietele internationale si de pe piata interna ca sa sustinem cresterea consumului, a pensiilor si a salariilor din sectorul public fara a le conditiona si corela cu cresterea productivitatii si eficientei muncii”, transmite politicianul.

Mesajul transmis Calea Europeana de catre deputatul Remus Borza: 

”Au trecut 13 zile de la investirea Guvernului Tudose. Tot atatea dileme, balbe si controverse care au speriat Vestul. Pe 2 iulie ANAF informa poporul cu nedisimulata mandrie patriotica ca si-a realizat planul in proportie de 104,8% (!). Cu alte cuvinte o sa curga lapte si miere. Cornul il avem deja de la Guvernul Nastase. Osteneala perceptorilor se materializeaza in 96 miliarde lei adunati in vistieria tarii. Un clasic in viata ar exclama: Ghinion. Chiar daca veniturile la 6 luni sunt cu 4,8% mai mari fata de program tot nu ajung sa faca fata cheltuielilor deja asumate prin programul de guvernare PSD-ALDE. Prin legea bugetului de stat se angajeaza cheltuieli de 278 miliarde lei si se estimeaza venituri de 254 miliarde lei. Orice constructie bugetara chiar si a unui SRL pricajit se fundamenteaza pe o certitudine, cheltuielile si pe o incertitudine, veniturile. Asa e si cu bugetul statului. Odata angajate cheltuielile esti bun de plata, cu atat mai mult cand vorbim de salarii si pensii. Din 254 miliarde lei venituri bugetate, 22 miliarde lei reprezinta finantari UE si 232 miliarde lei impozite si taxe. S-o luam metodic. Din cei peste 5 miliarde euro, fonduri europene, am adus in tara pe primele 6 luni, 4 milioane euro pe fonduri structurale si de coeziune (!). Explicatie: desi suntem in al treilea an din exercitiul financiar 2014-2020, nici pana acum nu sunt acreditate autoritatile de management. Colac peste pupaza am desfiintat si Ministerul Fondurilor Europene. Din taxe si impozite am colectat pe primele 6 luni 96 miliarde lei, cu 20 miliarde lei mai putin decat suma ce ar reprezenta jumatate din cea bugetata a fi colectata la 12 luni. Putin probabil ca Fiscul sa recupereze in ultimele 6 luni nerealizatul din primul semestru. Ar trebui sa colecteze 136 miliarde lei cu 40 miliarde lei mai mult fata de primele 6 luni. O misiune imposibila.

Raportat la modul defectuos de organizare si functionare al ANAF riscam sa colectam in 2017 mai putin decat in 2015 cand s-a realizat un grad de colectare de 32,8 % respectiv 233 miliarde lei. Ceea ce ar fi impardonabil. Si pentru simplul fapt ca in 2017 PIB-ul Romaniei este cu 105 miliarde mai mare fata de 2015, respectiv 815 miliarde vs 710 miliarde lei. E o certitudine, pentru aproape toata lumea, ca veniturile bugetate nu se vor realiza. Consecinta, depasirea cu mai multe procente a deficitului de 3% asumat prin Legea Bugetului si prin Tratatul de la Maastricht. Si atunci ce poate sa faca Guvernul? Sa se imprumute. Si o face. Cu varf si indesat. Seful Trezoreriei din Ministerul Finantelor Publice, Stefan Nanu si-a propus sa imprumute 50 miliarde Lei si 3 miliarde EURO pentru 2017 (!). Datoria totala a Romaniaie a ajuns la 93 miliarde euro. In 1989 aveam 0. In 2006 aveam 24 miliarde euro. Consecinta, generatiile viitoare sa stranga cureaua si s-o lase mai subtire cu distractia. O alta contramasura la deficit, investitii publice ioc. Oricum pe primele 6 luni nu prea ne-am omorat cu ele. Vreo 6 miliarde lei aproximativ 0,5 % din PIB. Prin programul de guvernare si prin legea Bugetului sunt angajate cheltuieli de capital de 34 miliarde lei reprezentand 4,2% din PIB. O sa ajungem la sfarsitul anului sa taiem mai putine panglici decat au taiat ,,oamenii lui Soros”, adica tehnocratii. Trebuie sa inteleaga si eminentele cenusii din coalitia de guvernare ca doar prin investitii putem asigura o crestere economica echilibrata si sustenabila pentru Romania.

In ultimii 4 ani de zile am avut investitii de doar 17-18 miliarde lei anual. Atunci nu trebuie sa ne mai miram ca nu avem autostrazi, spitale sau scoli in Romania. Am taiat investitiile, ne imprumutam de pe pietele internationale si de pe piata interna ca sa sustinem cresterea consumului, a pensiilor si a salariilor din sectorul public fara a le conditiona si corela cu cresterea productivitatii si eficientei muncii. In 2010 salariul minim pe economie era de 690 lei. Acum e de 1450 lei. Unii ar fi vrut ca de la 1 ianuarie 2018 sa fie 2000 lei. Proasta calitate a serviciilor din sectorul public nu justifica o atare crestere.

Majorarea salariului in sectorul bugetar va avea ca si consecinta si cresterea salariilor in zona privata unde cei 3,7 milioane de angajati vor cere salarii mai mari diminuand astfel profitabilitatea si competitivitatea companiilor. Chiar daca sacrificam investitiile tot nu e suficient sa carpim bugetul si sa atenuam deficitul. Mai avem nevoie de bani. Inconsecventa, incoerenta, populismul, iresponsabilitatea si mai nou disperarea de a pierde guvernarea prin neonorarea generoaselor si irealizabilelor promisiuni electorale au generat masuri extreme.

Nationalizarea pilonului 2 de pensii ar rezolva deficitul si foamea de lichiditate a Statului. Si ca sa vezi coincidenta, valoarea fondurilor administrate in pilonul 2 este exact diferenta dintre cheltuielile angajate anul acesta de 278 miliarde lei comparativ cu cele de anul trecut de 238 miliarde lei. La asa o potriveala nu ar trebui sa ne surprinda o atare aroganta guvernamentala. Impozitul pe cifra de afaceri, pe langa faptul ca ar intra in coliziune frontala cu politica fiscala a UE (in niciunul din cele 28 de state nu avem un atare impozit) ar falimenta o treime din companiile romanesti cu consecinte catastrofale in plan economic si social. Inteleg frustrarea Guvernului, ca la o cifra de afaceri a companiilor inregistrate in Romania de peste 1200 miliarde lei, Statul sa incaseze un impozit pe profit de doar 15 miliarde lei (!). Doar Hidroelectrica a raportat anul trecut 10% din profitul total declarat de cele aproximativ 700 de mii de firme din Romania. Preturile de transfer bata-le vina. Cu toate astea, statul are alte remedii si instrumente pentru a stimula si creste colectarea impozitului pe profit. Implementarea Directivei 1164/2016 si conectarea caselor de marcat cu registru electronic al agentilor economici la serverele ANAF (o hotarare luata de guvern inca din 2014 dar amanata de 3 ori de guvernele Ponta si Ciolos, prietenii stiu de ce) ar aduce mai multi bani la buget din colectarea impozitului pe profit si a TVA la care constatam neputinciosi o evaziune fiscala de 40%, cam 7-8 miliarde euro anual.

Taxa de solidaritate, o reminiscenta a unei mentalitati si culturi bolsevice loveste tocmai in cei care genereaza performanta, competenta si plusvaloare. In cei care muncesc, in cei care-si risca agoniseala, in cei ce-si asuma decizii. O cota unica de impozit pe venit asigura oricum un venit bugetar diferentiat. 16% din 2000 lei inseamna 320, pe cand 16% din 100 mii lei inseamna 16 mii lei, adica de 50 de ori mai mult. Noroc cu deplasarea premierului la Inalta Poarta. Cei de la Bruxelles nu l-au trimis pe domnul Tudose acasa cu mana goala. I-au dat un to do list de toata frumusetea care-l obliga la transparenta, dialog, predictibilitate, onestitate si responsabilitate. Sa fie intr-un ceas bun.”

 

 

.

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă: Mesajul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a transmis că mesajul principal al Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid, iar lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime.

“Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morţi evrei şi sute de mii de morţi sinti, roma, dar şi din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranţei, rasismului, xenofobiei şi complicităţii colective cu tirania. Să nu uităm! – este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare şi grupări etnice au fost în pragul extincţiei foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinţi care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranţa şi ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Şi să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia şi curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restrişte, dincolo de orice apartenenţă etnică sau culturală”, a afirmat Nicolae Ciucă, în mesajul său.

Premierul au subliniat că România, în calitate de membru deplin al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămâne constantă în sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie şi să prevină repetarea ei.

“Au fost înfiinţate instituţii dedicate Holocaustului, sunt în lucru acţiuni educaţionale cu aceeaşi destinaţie, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, însoţită de un plan de măsuri concrete. Ţara noastră şi-a asumat trecutul şi pledează pentru buna convieţuire şi armonia între oameni, indiferent de apartenenţă etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construieşte pe acceptarea diferenţelor şi viziunea că progresul se naşte din interacţiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităţilor de evrei şi romi din România şi din întreaga lume pentru suferinţele prin care au trecut, omagiez cu tristeţe memoria celor sacrificaţi şi le adresez toate urările de bine supravieţuitorilor! România îşi aminteşte!”, a mai spus Ciucă.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

Published

on

© Administrația Prezidențială

Faptul că România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a participat luni, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, București, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române. România aniversează luni, 24 ianuarie, 163 de ani de la “Mica Unire” dintre Țara Românească și Moldova.

“Sărbătorim astăzi 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, unul dintre proiectele definitorii pentru formarea statului național unitar român și un exemplu de maturitate, perseverență și efort de voință pus în practică de elitele politice ale ambelor principate române. Totodată, anul acesta marcăm și 160 de ani de când Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Române. Prin actul său de curaj și de asumare a conducerii celor două principate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele procesului istoric ireversibil de tranziție către un stat modern, profund atașat valorilor europene. Sunt onorat să iau parte la evenimentul dedicat marcării acestui moment cardinal al istoriei noastre, în acest loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al sacrificiului suprem făcut de înaintașii noștri pentru independența, suveranitatea și unitatea de neam și țară a tuturor românilor”, a declarat Iohannis.

 

Președintele a subliniat că Unirea a reprezentat un ideal încă din timpul revoluției pașoptiste și a prins contur prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, o strategie iscusită, generată de profundul patriotism şi de solidaritatea oamenilor politici ai vremii.

Unirea de la 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru. În vremuri complicate, românii au demonstrat că pot acționa cu o conștiință comună pentru îndeplinirea unui obiectiv istoric. Momentul de la 1859 ne prezintă imaginea unei clase politice vizionare, care și-a asumat o misiune extrem de dificilă. Fără a crea disensiuni pe plan extern, românii au utilizat în mod abil contextul internațional și au ales un domnitor care s-a ridicat la înălțimea acestui proiect ambițios”, a precizat Klaus Iohannis.

În continuare, șeful statului a evocat personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care, în scurta sa domnie, a schimbat cursul istoriei și a reușit să consolideze Unirea prin crearea primului Parlament unic și a primului Guvern unic.

“El a fost cel care a pus bazele statului român modern, înfăptuind numeroase reforme în domenii esențiale precum armata, sistemul electoral, administrația publică, justiția, învățământul, agricultura ori sistemul fiscal. Totodată, Alexandru Ioan Cuza a obținut recunoașterea Unirii de către marile puteri și acceptarea acesteia ca un act definitiv și ireversibil, făcând cunoscut faptul că voința poporului român nu mai putea fi ignorată”, a mai spus Iohannis.

Președintele a făcut trimitere și la valori și idealuri ca un arc peste timp, între momentele istorice de la 1959 și apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO

“Prin realizarea Unirii de la 1859, s-a demonstrat că unitatea etnică, lingvistică şi culturală trebuie urmată, firesc, de cea politico-administrativă, calea pragmatică în direcția consolidării puterii Principatelor Unite. În 1859, românii au ales să-și construiască viitorul în acord cu valorile și principiile europene, iar faptul că astăzi România este stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice dovedește că, în pofida teribilelor încercări la care ne-a supus istoria, idealurile poporului nostru au rămas mereu aceleași – libertatea, democrația, unitatea națională și buna funcționare a instituțiilor statului”, a mai punctat Klaus Iohannis.

Continue Reading

POLITICĂ

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Realitățile autohtone ale ultimilor ani aflați sub semnul pandemiei și dinamica internațională mereu în schimbare „ne fac să cugetăm mai profund la valorile și principiile cu care am pornit pe drumul modernizării statului acum 163 de ani”, a transmis președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu. 

„Sărbătorim astăzi Unirea Principatelor Române în vremuri și contexte în care solidaritatea și unitatea poporului român sunt mai importante ca oricând. Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri și modul în care au reușit să propage sentimentul de unitate până la ultimul român trebuie să reprezinte un exemplu pentru toată clasa politică actuală, dincolo de orgolii și agende personale”, a scris liderul PMP, pe Facebook.

 

Cristian Diaconescu a subliniat că atât timp cât societatea noastră va fi construită pe respect reciproc între toți membrii ei, România va reuși să fie respectată ca un partener de încredere în rândul comunității internaționale.

„Să purtăm, deci, cu mândrie trecutul în toate acțiunile noastre prezente și viitoare! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!”, a conchis președintele PMP.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN6 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL28 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA31 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN44 mins ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA2 hours ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending