Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

Deputatul Remus Borza: Sănătatea, o gaură neagră a bugetului

Published

on

Deputatul independent Remus Borza transmite Guvernului că trebuie să descentralizeze sistemul public de sănătate, dar mai întâi să îl restructureze. Politicianul atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități a sistemului medical din România, ”dependența de importurile  de medicamente care costă România anual 4 miliarde de euro”.

Mesajul integral transmis redacției de către deputat: 

Toamna se numara bobocii, si deopotriva, motiunile. Am avut motiune pe educatie, pe transporturi, acum pe sanatate. Astept sa vina si una pe administratie. Sunt cele 4 mari sisteme publice, mari consumatoare de resurse, hiperreglementate, centralizate, netransparente, ineficiente si anacronice. Toate partidele traditionale din Romania au guvernat, perioade mai lungi sau mai scurte. Inclusiv cele ce semneaza azi textul motiunii pe sanatate. Si toate nu au facut nimic timp de 28 de ani pentru a debirocratiza, reforma si moderniza aceste sisteme vitale pentru fiecare cetatean in parte. Toti au gestionat clientelar si au politizat excesiv aceste domenii. Evident, din acest punct de vedere, constat multa ipocrizie si demagogie in acest demers.

Pe de alta parte, la fel de adevarat, ca azi principalul vinovat de starea de lucruri din sanatate, transporturi, administratie sau educatie este PSD. Pentru simplu motiv ca azi, PSD are toate parghiile si mijloacele de a restructura si europeniza aceste sisteme. PSD azi are 46% din mandatele de parlamentari, 57 % din mandatele de primari, presedintia a 28 de consilii judetene din 40. Cetatenii i-au dat PSD o majoritate tocmai pentru a reforma statul, institutiile si autoritatile statului precum si marile sisteme publice. Desi poate, nu o face. Si pentru asta nu are nicio scuza.

Dar sa revenim la sanatate. In Romania avem 367 de spitale publice si 183 de spitale private cu un numar total de paturi de 131.600. Anul acesta am alocat pentru sanatate, de la bugetul de stat 38 miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decat anul trecut. In ultimii 20 de ani, am alocat peste 100 miliarde euro pentru sanatate( !!!). Rezultatul 0. Niciun spital public construit. Ba mai mult, pe mandatul guvernului Boc, am inchis 69 de spitale. Si azi, se moare cu zile in spitalele din Romania. Infectiile nosocomiale sunt o realitate si nu o inventie a presei. Si azi spitalele de stat sunt deficitare in aparatura si tehnica de investigatie medicala, deficitare in personal medical dar excedentare in personal administrativ. Sa nu mai vorbim de criza vaccinurilor care s-a perpetuat in ultimii ani. Romania este tara cu cea mai mare mortalitate infantila din Europa si cu cea mai mare incidenta a bolilor cardiovasculare.

De la an la an, proportional cu cresterea PIB-ului, mai dam niste miliarde in plus la sanatate. Nu asta este solutia. Acest sector trebuie mai intai restructurat si pe urma finantat. Avem 355 000 de salariati in sanatate si asistenta sociala, cam 1/3 din numarul total al bugetarilor. Jumatate dintre ei sunt functionari si personal administrativ, intr-un cuvant plimbatori de hartii si consumatori de resurse. Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat. Care este rostul unui spital intr-un orasel de provincie de 5-10 mii de locuitori cata vreme nu are nici medici buni, nici aparatura medicala? Cata vreme pentru orice investigatie mai complexa te trimite la spitalul judetean. Chiar si pentru o banala radiografie, CT, RMN sau EKG. Mai bine avem 40 de spitale noi in fiecare resedinta de judet, care sa corespunda actualelor standarde, fluxuri si circuite medicale, care sa acopere intreaga patologie medicala si sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie si cu medici bine pregatiti si bine platiti. Actualele spitale de stat sunt veritabile bombe biologice. Din cauza vechimii lor sunt impregnate pana la nivelul structurii de rezistenta cu virusi si bacili, de unde vine si incidenta foarte mare a deceselor cauzate de infectiile intraspitalicesti. In teritoriu, la nivel de municipii si mari comune, trebuie sa dezvoltam medicina de ambulatoriu. Pentru bolnavii cronici sau acuti, trebuie sa optimizam transportul acestora in timp util prin reteaua SMURD dotata corespunzator cu unitati mobile de prim ajutor si terapie intensiva (ambulante si aeronave) la spitalul judetean, la spitalele din municipiul Bucuresti sau la spitalele din marile centre universitare.

Avem 183 de spitale private. Adevarate centre de excelenta in ceea ce priveste actul medical.Vorbim aici de investitii de peste 3 miliarde de euro. Si ele sunt institutii de utilitate publica. Atunci, de unde vine aceasta discriminare si marginalizare a spitalelor private prin politicile publice promovate de Ministerul Sanatatii si CNAS? Indiferent de complexitatea interventiilor chirurgicale realizate intr-un spital privat (operatii pe creier sau cord) CNAS deconteaza doar 3 000 lei, adica nici a zecea parte din costul operatiei. La spitalele de stat, toate costurile sunt suportate de la buget (personal, dotari, investitii, etc), pe cand la privat, nu se deconteaza nici contravaloarea actului medical. In schimb statul este extrem de generos in decontarea serviciilor medicale prestate cetatenilor romani de clinicile din strainatate. Pe formularul E112, CNAS plateste anual, in medie, 200 milioane de euro clinicilor din Turcia, Austria, Germania sau Franta. E drept oare? Nu ar trebui aplicat si in Romania principiul Bismarkian? Si anume banul urmeaza pacientul.

O alta vulnerabilitate a sistemului medical din Romania, dependenta de importurile de medicamente, care costa Romania in fiecare an, aproape 4 miliarde de euro. Producatorii internationali de medicamente practica in Romania, pentru mai multe molecule, preturi si de 3 ori mai mari decat in alte tari. Acest lucru este posibil pentru ca in Romania nu exista nicio fabrica care sa produca oncologice solide sau injectabile, insulina sau vaccinuri. Am ajuns sa importam medicamente pana si din Ungaria, in jur de 400 milioane euro anual. Romania are traditie in productia de medicamente. Dar azi mai avem o singura fabrica de stat, Antibiotice Iasi. Sa nu uitam ca suntem inventatorii insulinei (Nicolae Paulescu) sau a penicilinei (Victor Babes) si cu toate astea nu avem capacitati adecvate de productie. Aceasta trebuie sa fie o alta prioritate a Guvernului, finantarea din surse proprii sau printr-un parteneriat public privat de capacitati noi de productie de medicamente care sa elimine sau macar sa diminueze dependenta de importuri.

Guvernul trebuie sa reformeze, sa dereglementeze si sa descentralizeze sistemul public de sanatate. Dar mai intai, trebuie sa-l restructureze. In egala masura, trebuie promovat un management profesionist, responsabil, vizionar si asumat la nivelul Ministerului Sanatatii, a CNAS si a spitalelor publice.

 

 

.

COMUNICATE DE PRESĂ

Cooperare româno-britanică la nivel de think tank: New Strategy Center și London School of Economics IDEAS au încheiat un protocol de cooperare

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center și London School of Economics IDEAS au încheiat un protocol de cooperare, al carui scop este elaborarea de analize și studii pe teme de interes comun în domeniul afacerilor externe, securității și al relațiilor economice internaționale sau pe alte domenii considerate a fi prioritare pentru cele două părți, informează think tank-ul de la București într-un comunicat.

Potrivit protocolului, New Strategy Center și LSE IDEAS vor organiza evenimente în comun și vor face schimburi de experți pentru conferințe și dezbateri.

Protocolul a fost semnat de profesorul Cristopher Coker, directorul LSE IDEAS, și de ambasadorul Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center.

 

LSE IDEAS este think tank-ul în domeniul afacerilor externe și securității internaționale al prestigioasei universități britanice London School of Economics.

New Strategy Center este un think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și securitate, o organizație non-partizană, non-guvernamentală.

New Strategy Center iși concentrează activitatea pe trei direcții principale: furnizarea de analize de specialitate pentru factorii de decizie; desfășurarea unor dezbateri periodice, atât în regim Chatham House, cât și publice, pe teme de interes pentru securitatea națională a României; extinderea activității externe prin încheierea de parteneriate cu instituții sau organizații similare din Europa și SUA, în vederea elaborării de documente de politici și organizării de conferințe internaționale. Regiunea extinsă a Mării Negre și zona Balcanilor sunt domenii de interes prioritar pentru New Strategy Center.

De asemenea, activitățile New Strategy Center acoperă subiecte de pe agenda internă din România, relevante pentru securitatea națională, cum ar fi achizițiile în domeniul apărării, securitatea energetică, securitatea cibernetică și amenințările hibride.

New Strategy Center consideră că pe marile teme care țin de securitatea națională trebuie să existe consens politic și național. Avem nevoie de o coerență a politicilor publice în plan securitar, avem nevoie de strategii pe termen mediu și lung, care să fie asumate de întreg spectrul politic și să fie duse la bun sfârșit, indiferent de guvernele care se succed la putere. Pentru că dincolo de simpatiile politice, dincolo de stânga sau de dreapta, există România.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Gabriela Drăgan și-a încheiat mandatul de director general al Institutului European din România. Noul director al IER este Oana-Mihaela Mocanu

Published

on

© Institutul European din România/ Facebook

Gabriela Drăgan, prof. univ. dr. în cadrul Academiei de Studii Economice, și-a încheiat luni mandatul în funcția de director general al Institutului European din România, poziție pe care a ocupat-o din 30 iulie 2019, informează IER într-un comunicat.

”Doamna prof.univ.dr. Gabriela Drăgan își va încheia mandatul de Director General al Institutului European din România (IER) la data de 29 iulie 2019. Doamna Gabriela Drăgan a fost Director General ad interim al IER în perioada 1 ianuarie 2008 – 29 iulie 2009, iar din 30 iulie 2009 a ocupat funcția de Director General al IER”, scrie sursa citată.

Prin decizia Consiliului de Administrație al IER, noul director al instituției va fi Oana-Mihaela Mocanu, aceasta urmând să ocupe începând cu data de 30 iulie 2019 funcția de director general ad interim.

”Doamna Oana-Mihaela Mocanu, doctor în economie, și-a început activitatea la IER în anul 2000. Este redactor-șef al Romanian Journal of European Affairs și șef Birou Studii și Analize”, precizează IER.

Conform sursei citate, ”Consiliul de Administrație și colectivul IER doresc să-și exprime deplina apreciere și recunoștință cu privire la întreaga activitate desfășurată de doamna Gabriela Drăgan în calitate de Director General al Institutului European din România. Domnia sa a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea strategiei instituționale a IER, la diversificarea activităților și programelor derulate de institut, susținând totodată implementarea de noi inițiative, prin care să se asigure o mai bună conectare a IER, atât în plan național cât și european. La nivel profesional, a reprezentat cu eficiență și discreție instituția în relația cu partenerii instituționali, desfășurând și o semnificativă activitate publicistică și de comunicare, menită să consolideze profilul profund european al Institutului. La nivel personal, a asigurat un climat de stabilitate, verticalitate și transparență, încurajând dezvoltarea angajaților IER și îmbunătațirea abilităților acestora”.

Institutul European din România, instituţie publică aflată în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, are ca misiune furnizarea de expertiză în domeniul afacerilor europene administraţiei publice, mediului de afaceri, partenerilor sociali şi societăţii civile. În perioada 2000-2006, IER s-a concentrat pe analiza impactului pe care aderarea României la UE l-ar avea asupra economiei şi societăţii româneşti. După aderarea României la UE în 2007, institutul a pus accentul pe sprijinirea consolidării deciziilor şi politicilor rezultate din calitatea României de stat membru UE şi din evoluţiile politice şi instituţionale înregistrate la nivel comunitar.

Pentru informații suplimentare privind activităţile specifice desfăşurate de institut vă rugăm accesați www.ier.gov.ro.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Ministerul Fondurilor Europene: Simplificăm depunerea cererilor de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman

Published

on

©Roxana Mânzatu/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene începe o acțiune amplă de simplificare a proceselor care trebuie parcurse pentru accesarea fondurilor europene. Un prim demers este făcut de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

„Simplificăm depunerea cererilor de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman. Patru documente diferite solicitate până acum vor fi înlocuite de Documentul Unic pentru verificarea Conformității Administrative și a Eligibilității. Datorită acestor modificări, beneficiarii vor completa mai simplu și vor încărca mai repede anexele solicitate în etapa de depunere a cererilor de finanțare, iar evaluarea conformității administrative și a eligibilității proiectelor va dura mai puțin timp”, a declarat Roxana Mînzatu, ministrul fondurilor europene.

Documentul Unic pentru verificarea Conformității Administrative și a Eligibilității (DUCAE) înlocuiește anexele nr. 2, 3,  4 și  5 ale documentului „Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”. Astfel, la depunerea cererii de finanțare, solicitantul va depune un DUCAE, completat conform instrucțiunilor (Anexa 2 la documentul „Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”) și câte un DUCAE pentru fiecare partener (Anexa 3 la documentul „Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”), dacă este cazul.

O altă noutate este că solicitanții au la dispoziție un model de procedură de selecție a partenerilor (formularul 5) și de notă justificativă privind valoarea adăugată a parteneriatului (formularul 6).

Beneficii pentru solicitanți:

  • Diminuarea riscului ca o cerere de finanțare să fie respinsă în etapa de verificare a conformității administrative și a eligibilității;
  • Reducerea timpului de completare și încărcare anexe în aplicația MySmis2014, inclusiv prin eliminarea obligativității ștampilării acestor anexe;
  • Separarea anexelor ce trebuie prezentate de solicitant/lider, respectiv partener(i), fapt ce asigura că toate părțile implicate înțeleg exact ce obligații revin fiecăreia în cadrul proiectului;
  • Reducerea timpului alocat pentru pregătirea documentației administrative, ceea ce va permite solicitanților să se concentreze pe scrierea unor proiecte de calitate, mărind șansele implementării cu succes a acestora;
  • Reducerea riscului ca unul dintre formulare să nu fie completat/încărcat la aplicare sau să fie încărcat un formular greșit;
  • Introducerea a două formulare noi, „Procedura de selecție parteneri” și „Nota justificativă privind valoarea adăugată a parteneriatului”, care includ condițiile minime solicitate, asigurând astfel un nivel minim de calitate și pentru aceste documente;
  • Introducerea unei liste de verificare a documentelor, care sprijină beneficiarii în a se asigura că au completat și că vor depune toate anexele necesare, atât pentru ei, în calitate de solicitanți/ lideri, cât și pentru parteneri, acolo unde este cazul;
  • Reducerea numărului de clarificări și contestații posibile și, implicit, a timpului total de evaluare, ceea ce va permite diminuarea timpilor de verificare;
  • Creșterea șanselor unei cereri de finanțare de a intra în evaluarea tehnico-financiară, punând astfel accent pe calitatea proiectului.

În egală măsură, introducerea Documentului Unic pentru verificarea Conformității Administrative și a Eligibilității aduce beneficii și pentru ofițerii de evaluare prin simplificarea procesului și reducerea timpului din această etapă.

Precizăm că modificările intră în vigoare de la data publicării ordinului, atât pentru apelurile lansate la această dată, cât și pentru cele care vor fi lansate. În cazul în care există cereri de finanțare depuse (înregistrate ca fiind transmise pe apelurile deschise) la data publicării acestui ordin, nu este obligatorie redepunerea anexelor în noua formă.

AM POCU va continua demersurile de simplificare pentru fiecare etapă parcursă de un proiect și stă la dispoziția beneficiarilor prin serviciului Help Desk: http://www.fonduri-ue.ro/contact/logare-utilizator.

Documente:

Documentul „Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020” este publicat aici.

Anexele documentului „Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”, aici.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending