Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

Deputatul Remus Borza: Sănătatea, o gaură neagră a bugetului

Published

on

Deputatul independent Remus Borza transmite Guvernului că trebuie să descentralizeze sistemul public de sănătate, dar mai întâi să îl restructureze. Politicianul atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități a sistemului medical din România, ”dependența de importurile  de medicamente care costă România anual 4 miliarde de euro”.

Mesajul integral transmis redacției de către deputat: 

Toamna se numara bobocii, si deopotriva, motiunile. Am avut motiune pe educatie, pe transporturi, acum pe sanatate. Astept sa vina si una pe administratie. Sunt cele 4 mari sisteme publice, mari consumatoare de resurse, hiperreglementate, centralizate, netransparente, ineficiente si anacronice. Toate partidele traditionale din Romania au guvernat, perioade mai lungi sau mai scurte. Inclusiv cele ce semneaza azi textul motiunii pe sanatate. Si toate nu au facut nimic timp de 28 de ani pentru a debirocratiza, reforma si moderniza aceste sisteme vitale pentru fiecare cetatean in parte. Toti au gestionat clientelar si au politizat excesiv aceste domenii. Evident, din acest punct de vedere, constat multa ipocrizie si demagogie in acest demers.

Pe de alta parte, la fel de adevarat, ca azi principalul vinovat de starea de lucruri din sanatate, transporturi, administratie sau educatie este PSD. Pentru simplu motiv ca azi, PSD are toate parghiile si mijloacele de a restructura si europeniza aceste sisteme. PSD azi are 46% din mandatele de parlamentari, 57 % din mandatele de primari, presedintia a 28 de consilii judetene din 40. Cetatenii i-au dat PSD o majoritate tocmai pentru a reforma statul, institutiile si autoritatile statului precum si marile sisteme publice. Desi poate, nu o face. Si pentru asta nu are nicio scuza.

Dar sa revenim la sanatate. In Romania avem 367 de spitale publice si 183 de spitale private cu un numar total de paturi de 131.600. Anul acesta am alocat pentru sanatate, de la bugetul de stat 38 miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decat anul trecut. In ultimii 20 de ani, am alocat peste 100 miliarde euro pentru sanatate( !!!). Rezultatul 0. Niciun spital public construit. Ba mai mult, pe mandatul guvernului Boc, am inchis 69 de spitale. Si azi, se moare cu zile in spitalele din Romania. Infectiile nosocomiale sunt o realitate si nu o inventie a presei. Si azi spitalele de stat sunt deficitare in aparatura si tehnica de investigatie medicala, deficitare in personal medical dar excedentare in personal administrativ. Sa nu mai vorbim de criza vaccinurilor care s-a perpetuat in ultimii ani. Romania este tara cu cea mai mare mortalitate infantila din Europa si cu cea mai mare incidenta a bolilor cardiovasculare.

De la an la an, proportional cu cresterea PIB-ului, mai dam niste miliarde in plus la sanatate. Nu asta este solutia. Acest sector trebuie mai intai restructurat si pe urma finantat. Avem 355 000 de salariati in sanatate si asistenta sociala, cam 1/3 din numarul total al bugetarilor. Jumatate dintre ei sunt functionari si personal administrativ, intr-un cuvant plimbatori de hartii si consumatori de resurse. Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat. Care este rostul unui spital intr-un orasel de provincie de 5-10 mii de locuitori cata vreme nu are nici medici buni, nici aparatura medicala? Cata vreme pentru orice investigatie mai complexa te trimite la spitalul judetean. Chiar si pentru o banala radiografie, CT, RMN sau EKG. Mai bine avem 40 de spitale noi in fiecare resedinta de judet, care sa corespunda actualelor standarde, fluxuri si circuite medicale, care sa acopere intreaga patologie medicala si sa fie dotate cu aparatura de ultima generatie si cu medici bine pregatiti si bine platiti. Actualele spitale de stat sunt veritabile bombe biologice. Din cauza vechimii lor sunt impregnate pana la nivelul structurii de rezistenta cu virusi si bacili, de unde vine si incidenta foarte mare a deceselor cauzate de infectiile intraspitalicesti. In teritoriu, la nivel de municipii si mari comune, trebuie sa dezvoltam medicina de ambulatoriu. Pentru bolnavii cronici sau acuti, trebuie sa optimizam transportul acestora in timp util prin reteaua SMURD dotata corespunzator cu unitati mobile de prim ajutor si terapie intensiva (ambulante si aeronave) la spitalul judetean, la spitalele din municipiul Bucuresti sau la spitalele din marile centre universitare.

Avem 183 de spitale private. Adevarate centre de excelenta in ceea ce priveste actul medical.Vorbim aici de investitii de peste 3 miliarde de euro. Si ele sunt institutii de utilitate publica. Atunci, de unde vine aceasta discriminare si marginalizare a spitalelor private prin politicile publice promovate de Ministerul Sanatatii si CNAS? Indiferent de complexitatea interventiilor chirurgicale realizate intr-un spital privat (operatii pe creier sau cord) CNAS deconteaza doar 3 000 lei, adica nici a zecea parte din costul operatiei. La spitalele de stat, toate costurile sunt suportate de la buget (personal, dotari, investitii, etc), pe cand la privat, nu se deconteaza nici contravaloarea actului medical. In schimb statul este extrem de generos in decontarea serviciilor medicale prestate cetatenilor romani de clinicile din strainatate. Pe formularul E112, CNAS plateste anual, in medie, 200 milioane de euro clinicilor din Turcia, Austria, Germania sau Franta. E drept oare? Nu ar trebui aplicat si in Romania principiul Bismarkian? Si anume banul urmeaza pacientul.

O alta vulnerabilitate a sistemului medical din Romania, dependenta de importurile de medicamente, care costa Romania in fiecare an, aproape 4 miliarde de euro. Producatorii internationali de medicamente practica in Romania, pentru mai multe molecule, preturi si de 3 ori mai mari decat in alte tari. Acest lucru este posibil pentru ca in Romania nu exista nicio fabrica care sa produca oncologice solide sau injectabile, insulina sau vaccinuri. Am ajuns sa importam medicamente pana si din Ungaria, in jur de 400 milioane euro anual. Romania are traditie in productia de medicamente. Dar azi mai avem o singura fabrica de stat, Antibiotice Iasi. Sa nu uitam ca suntem inventatorii insulinei (Nicolae Paulescu) sau a penicilinei (Victor Babes) si cu toate astea nu avem capacitati adecvate de productie. Aceasta trebuie sa fie o alta prioritate a Guvernului, finantarea din surse proprii sau printr-un parteneriat public privat de capacitati noi de productie de medicamente care sa elimine sau macar sa diminueze dependenta de importuri.

Guvernul trebuie sa reformeze, sa dereglementeze si sa descentralizeze sistemul public de sanatate. Dar mai intai, trebuie sa-l restructureze. In egala masura, trebuie promovat un management profesionist, responsabil, vizionar si asumat la nivelul Ministerului Sanatatii, a CNAS si a spitalelor publice.

 

 

.

COMUNICATE DE PRESĂ

Platforma civică ”Aresel!” condamnă mesajele rasiste: Acest fapt ne motivează să lucrăm în continuare pentru a adresa romofobia, prejudecățile și rasismul structural, pentru o Românie mai bună pentru noi toți

Published

on

©️Aresel/ Facebook

Campania civică și apolitică ”#Aresel! #Ajunge! Putere romilor!” și petiția ”#Aresel! #Ajunge!”, lansate în data de 8 aprilie 2019, au generat sprijinul a mii de cetățeni români, pentru ca politicienii noștri să fie responsabili față de comunitățile de romi. Cu toate acestea, alte mii de cetățeni români au simțit nevoia să își exprime sentimentele anti-rome, de la simple bagatelizări ale campaniei noastre, până la romofobie sau rasism. Acest fapt nu ne descurajează, ci dimpotrivă, ne motivează să lucrăm, în continuare, pentru a adresa romofobia, prejudecățile și rasismul structural, pentru o Românie mai bună pentru noi toți, este precizat într-un comunicat al platformei civice #Aresel!, remis CaleaEuropeană.ro.

Prin documentul amintit mai sus platforma civică solicită ”politicienilor noștri asumarea unor responsabilități și decență în raporturile lor cu romii, din calitatea noastră de cetățeni români. Și, din reacțiile negative, tocmai acest fapt ne este negat. Suntem retrimiși în India sau Pakistan – deși noi suntem aici de aproape 1000 de ani, am contribuit la tot ceea ce înseamnă România, inclusiv la formarea acesteia; am fost trimiși la muncă – deși timp de 500 de ani am fost robi/sclavi, iar după abolirea robiei, am lucrat, până în zilele noastre, în diverse meșteșuguri – fierărit, cioplit de lemn, executat de cazane și alte ustensile de bucătărie, am făcut cărămizi, am făcut acoperișuri din tablă și burlane, am cântat, am făcut circ, am generat o serie de intelectuali cu care România se mândrește azi. Mai spun comentatorii că romii fac de râs România, dar uită că politica românească și corupția endemică sunt realele motive de <<imagine proastă>> ale țării noastre. Și multe altele!”, se mai precizează în comunicat.

”Noi, #Aresel!, suntem conștienți că vina nu aparține doar comentatorilor care ignoră aceste realități. Ei reprezintă efectul unor stereotipuri propagate istoric despre romi, stereotipuri puternic alimentate de politicianul clasic și unii jurnaliști, Noi credem că, începând cu educația formală și informală, vom reuși să avem o Românie mai bună, indiferent de etnia purtătorului de opinie. România, fie că ne place sau nu, este a noastră, a tuturor cetățenilor români!”, mai este menționat în documentul amintit mai sus.

”#Aresel! înseamnă în limba romani „Ajunge!” și nu este doar un slogan, ci o misiune asumată pentru situația comunităților de romi din România.

#Aresel! s-a constituit ca o platformă civică a romilor în anul 2018, ca efect al unuia dintre cele mai mari proteste, organizate în România, împotriva rasismului.

#Aresel! și-a propus mobilizarea și remobilizarea comunităților de romi, cu obiectivul de a combate rasismul și inegalitățile sociale, politice și economice, dintre romi și restul populației.

#Aresel! promovează o societate deschisă, echitabilă și dreaptă, prin dialog civic și împuternicirea comunităților de romi.

#Aresel! nu este o organizație neguvernamentală și nu implementează proiecte, ci își propune să pună presiune civică pe autorități, pentru îmbunătățirea situației comunităților de romi.

#Aresel! este deschisă tuturor romilor, dar și neromilor, care susțin principiile noastre.

#Aresel! este o platformă apolitică.

#Aresel! a lansat campania „Putere romilor!” & Petiția #Aresel! #Ajunge! , cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, 8 Aprilie 2019.

”Putere romilor!” este mesajul central al campaniei #Aresel! #Ajunge!, ce se va desfășura în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare”, se menționează în documentul citat mai sus. 

”Am ales acest mesaj pentru că știm că, doar prin exercitarea responsabilă a votului, putem câștiga puterea de a dezvolta comunitățile de romi”, se mai precizează în comunicat.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

INFOGRAFIC Studiu: 8 din 10 români vor oferi cadouri de Paști, iar 83% își vor petrece sărbătorile acasă

Published

on

Un număr de 8 din 10 români intenţionează să ofere daruri cu ocazia sărbătorilor de Paşti iar 83% vor petrece sărbătorile acasă, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research.

Conform rezultatelor acestuia, 81% din respondenţii femei intenţionează să facă cadouri de Paşti, în timp ce numai 76% dintre bărbaţi au declarat că vor face cadouri cu această ocazie.

Bărbaţii declară într-un procent de 73% că intenţionează să ofere cadouri soţiilor sau partenerelor, în timp ce 62% din femei susţin că soţul sau partenerul este prima opţiune pentru un cadou de Paşti, arată studiul citat.

Pe de altă parte, 56% dintre femei au declarat că vor oferi cadouri părinţilor, în timp ce numai 47% dintre bărbaţi au afirmat că vor face acest lucru.

Citiți și MAE a publicat ”Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale 2019”. Ce trebuie să știe cetățenii români care călătoresc în străinătate în această perioadă

Cu privire la locul unde vor petrece sărbătorile de Paşte, 83% dintre respondenţi susţin că vor petrece sărbătorile pascale acasă, în familie, şi că vor merge la biserică în noaptea de Înviere.

Un sfert dintre românii cu vârste cuprinse între 30 şi 44 de ani spun că anul acesta de Paşte vor merge în vizită la rude sau la prieteni.

Pe de altă parte, două din 10 femei au afirmat că ţin post în Săptămâna Mare, în timp ce doar 14% din bărbaţi fac acest lucru. Jumătate din respondenţi au transmis că nu obişnuiesc să ţină post.

Deşi numai 8% din totalul respondenţilor afirmă că ţin tot postul, procentul creşte până la 22% în rândul respondenţilor cu studii primare.

Studiul a fost realizat în perioada 8-19 aprilie 2019, pe un eşantion de 1.001 persoane. Marja de eroare este de ą 3,1%.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Marian Petrache, preşedinte CJ Ilfov, cere Guvernului să finanţeze proiectele ilfovene privind infrastructura educaţională

Published

on

© Calea Europeana

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, susţine că a făcut solicitare către Ministerul Educaţiei să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene în ceea ce priveşte infrastructura educaţională.

„Am cerut azi (luni, n.r) printr-o scrisoare trimisă Ecaterinei Andronescu, ministrul Educaţiei Naţionale, ca Guvernul să finanţeze din bugetul de stat proiectele ilfovene de investiţii în infrastructura educaţională – clădiri şi dotări – care au fost evaluate deja în cadrul Programului Operaţional Regional, dar pentru care nu mai sunt disponibile alocări europene”, susţine Marian Petrache, prin intermediul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, primăriile din Ilfov şi Bucuresti au depus, în cadrul Programului Operaţional Regional, pe axele dedicate infrastructurii educaţionale, proiecte în valoare de 109,7 milioane de euro, iar alocarea pentru regiunea Bucureşti-Ilfov a fost de peste 37 milioane de euro.

„În perioada de pregătire, proiectele de investiţii au primit aviz de oportunitate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, ceea ce înseamnă că instituţia a considerat necesare investiţiile respective. Proiectele au trecut şi de evaluarea tehnico-financiară făcută de Agenţia de Dezvoltare Regională, care le-a considerat fezabile. Solicit, de asemenea, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice urgentarea semnării contractelor de finanţare, pentru proiectele ce se încadrează în limita a 200%, din alocarea pentru regiunea Bucureşti Ilfov, conform prevederilor legale în vigoare”, mai precizează Marian Petrache.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending