Connect with us

INTERNAȚIONAL

Destituirea lui Donald Trump: Casa Albă a ordonat înghețarea ajutorului militar pentru Ucraina la doar 91 de minute după apelul telefonic dintre președintele SUA și Volodymyr Zelensky

Published

on

© The White House/ Facebook

Casa Albă a ordonat înghețarea ajutorului militar pentru Ucraina la doar 91 de minute după apelul telefonic din iulie dintre președintele Donald Trump și președintele ucrianean Volodymyr Zelensky, a dezvăluit un e-mail recent publicat, relatează BBC și Digi24.

În cursul apelului telefonic, al cărui transcript a fost declasificat de Casa Albă, Donald Trump i-a cerut liderului ucrainean să-l investigheze pe rivalul său politic, democratul Joe Biden, gest care a declanșat procedura de destituire din funcția de președinte, după ce un informator a dezvăluit detalii îngrijorătoare din conversația celor doi.

Trump a fost pus formal sub acuzare de Camera Reprezentanților, controlată de democrați, dar este puțin probabil să fie înlăturat din funcție, deoarece cazul se va judeca în Senatul SUA, unde republicanii dețin majoritatea.

E-mailul recent lansat a fost obținut de Centrul pentru Integritate Publică în urma unui ordin judecătoresc într-un caz privind libertatea de informare.

Acesta arată că un înalt funcționar al Casei Albe, Mike Duffey, a luat legătura cu oficiali de la Apărare pentru reținerea ajutorului militar acordat Ucrainei la doar o oră și jumătate după ce președintele Trump a încheiat convorbire din 25 iulie cu președintele Zelensky.

În e-mail, Duffey solicită ca Departamentul Apărării să sisteze procedura de acordare a ajutorului militar către Ucraina până la noi directive:

„Având în vedere instrucţiunile pe care le-am primit şi cunoscând intenţia administraţiei de a examina ajutorul acordat Ucrainei (…), vă rog să aşteptaţi înainte de a plăti noile fonduri promise de Departamentul Apărării. Dată fiind natura sensibilă a cererii, aş aprecia dacă aţi face-o cunoscută strict celor care trebuie ţinuţi la curent”, a scris acesta, citat de Digi24. 

Cu toate acestea, partizanii republicani ai lui Trump din Camera Reprezentanţilor, într-un raport din 2 decembrie, au pledat în favoarea lui Duffey, subliniind că nu este „neobişnuit” să fie făcute astfel de cereri, potrivit Centrului pentru Integritate Publică. Astfel, senatorul republican Ron Johnson a afirmat duminică la postul de televiziune ABC că publicarea acestui e-mail nu aduce „nimic nou” în dosarul montat împotriva preşedintelui.

În schimb, senatorul democrat Chuck Schumer consideră că e-mailul reprezintă o dezvăluire „explozivă”. „Dacă nu este nimic ilegal în faptul de a reţine fondurile, de ce Michael Duffey nu a vrut ca nimeni să ştie ce a făcut?”, a scris politicianul pe Twitter, potrivit sursei citate mai sus. 

Preşedintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, care ar putea fi rivalul său la scrutinul electoral din 2020. Fiul lui Joe Biden a devenit directorul companiei de gaze naturale din Ucraina în perioada în care tatăl său era vicepreședintele SUA. Donald Trump susține că această numire a încălcat legea și ar fi insistat pe lângă actualul președinte ucrainean să pornească o investigație.

Donald Trump este acuzat căs-a folosit de funcția pe care o are pentru a face presiuni asupra președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, ca să-l determine pe acesta să declanşeze o anchetă de corupţie împotriva lui Biden. Președintele american ar fi făcut acest lucru într-o conversație telefonică, în luna iulie.

Trump a negat că ar fi condiţionat ajutorul militar pentru Ucraina de declanşarea unei anchete la Kiev împotriva fostului vicepreşedinte american Joe Biden şi a familiei acestuia. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a recunoscut că a abordat cu președintele Ucrainei subiectul Biden, dar neagă că ar fi făcut vreo presiune asupra liderului de la Kiev.

Donald Trump ar urma să fie judecat, cel mai probabil în ianuarie, de către Senat, sub supervizarea preşedintelui Curţii Supreme. Republicanii deţin 53 din cele 100 de mandate din Camera superioară a Congresului, iar destituirea unui președinte se face cu o majoritate de două treimi (super-majoritate). 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending