Connect with us

NEWS

Deutsche Welle. Gunther Krichbaum, șeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag: Demiterea șefei DNA este o lovitură grea pentru justiție și statul de drept

Published

on

Gunther Krichbaum, șeful comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, este de părere că este îngrijorător faptul că președintele României și-a pierdut dreptul de co-decizie în ceea ce privește numirea procurorului-șef al DNA. 

“Președintele Iohannis se afla într-o dilemă. Ca organ constituțional, el trebuie să respecte și să aplice hotărârile Curții Constituționale. Președintele Iohannis era desigur conștient de acest lucru și a acționat în așa fel încât să nu poată fi acuzat că încalcă chiar el Constituția. Totuși, rămâne deschisă întrebarea în ce măsură mai contează dreptul de co-decizie al președintelui, dacă ministrul Justiției îi poate oricând concedia unilateral pe cei numiți”, spune Krichbaum într-un interviu pentru Deutsche Welle.

El este de părere că demiterea Laurei Codruța Kovesi este o lovitură grea pentru justiție: “Este fără îndoială o lovitură grea pentru justiție și statul de drept, mai ales că România s-a îndreptat în ultimii ani în direcția cea bună. Trebuie să constat însă că, în acest caz, există mai mult decât o simplă suspiciune privind culoarea politică a verdictului Curții Constituționale” și spune că “autoritatea anti-corupție DNA nu este o autoritate oarecare, ci una decisivă în combaterea corupției, în special a celei la cel mai înalt nivel politic”

Citiți și

Mesajul Laurei Codruța Kovesi pentru societate după revocarea de către președintele Klaus Iohannis: “Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”

Reacția Comisiei Europene după demiterea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA

Ce scrie presa internațională despre revocarea Laurei Codruța Kovesi

În ceea ce privește modul în care decizia e văzută la nivel internațional: “România riscă pagube de imagine majore, mai ales că urmează să preia în viitorul apropiat președinția semestrială a UE. Și asta pentru că în dreptul independenței justiției românești va sta de acum un mare semn de întrebare. Dacă procurorii anti-corupție nu-și mai pot exercita funcția fără riscul de a fi demiși în cazul unor decizii care nu sunt pe placul autorităților politice, atunci independența autorității judiciare este știrbită major. Consecința la nivel comunitar va fi amânarea renunțării la MCV, mecanismul de supraveghere a evoluțiilor din România de către Bruxelles.”

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvând al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi.

„Preşedintele României a semnat, astăzi, decretul de revocare din funcţie a doamnei Laura Codruţa Kovesi din funcţia de porcuror şf al DNA. Preşedintele subliniază că lupta împtoriva corupţiei nu trebuie în niciun caz abandonată sau încetinită. Corupţia afectează viaţa fiecărui cetăţean şi dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal de grup iar deturnarea resurselor publice şi blocarea luptei anticorupţie se traduce prin lipsa de spitale, şcoli, autostrăzi. ”Indiferent de numele procurorului şef, această instituţie are obligaţia de a-şi continua activitatea”, a mai spus şeful statului”, a anunţat, luni, Mădălina Dobrovolschi.

INTERNAȚIONAL

Peste 200 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă cer organizarea unui summit de urgență a G20: Fără o acţiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze

Published

on

Peste 200 de personalități, printre care și fostul secretar general al ONU, Ban Ki-Moon sau foștii premieri britanici Gordon Brown și Tony Blair, au lansat un apel pentru organizarea unei reuniuni de urgență a G20, fără a mai aștepta viitorul summit, care ar urma să aibă loc în noimebrie, pentru a reacționat împotriva efectelor pandemiei de COVID-19, anunță AFP, citat de Agerpres.

În scrisoarea deschisă semnată de 225 de personalități din lumea politică, științifică și societatea civilă, este semnalat rolul important pe care îl are G20, precizând că ”fără o acțiune a G20, recesiunea provocată de pandemie nu va face decât să se agraveze, afectând toate economiile, popoarele și națiunile cele mai marginalizate și cele mai sărace din lume.”

”Reprezentând 85% din PIB-ul nominal mondial, G20 are capacitatea de a conduce mobilizarea resurselor la scara necesară. Noi cerem liderilor (lumii) să o facă imediat”, continuă ei.

Amintind că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat la 2.500 miliarde de dolari nevoia de finanţare a ţărilor emergente pentru a face faţă crizei, semnatarii subliniază că ”doar o fracţiune din această sumă a fost alocată până în prezent.”

Aceștia susțin o coordonarea internațională pentru a dezvolta și fabrica în serie un vaccin care să fie disponibil gratuit cât mai curând posibil.

Fostul premier Gordon Brown (2007-2010) şi-a exprimat regretul de altfel că G20 ”lipseşte la apel” în plină pandemie.

”Nu este doar o abdicare de la responsabilitate, este potenţial o condamnare la moarte a celor mai săraci din lume, al căror sistem de sănătate necesită un ajutor internaţional şi de care depind ţările cele mai bogate pentru a împiedica un al doilea val al maladiei să ne lovească”, a scris Brown în cotidianul The Guardian.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Comitetul Pulitzer condamnă ”atacurile şi reprimarea unei prese libere şi independente” în timpul protestelor din SUA

Published

on

© Pulitzer Prizes/ Facebook

Comitetul Pulitzer și-a exprimat luni sprijinul față de jurnaliștii care au fost hărțuiți sau atacați de poliție în vreme ce acopereau din punct de vedere mediatic recentele proteste din Statele Unite, organizate în întreaga țară după uciderea lui George Loyd, un bărbat afro-american neînarmat, care a murit în custodia Poliției americane pe 26 mai, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Reprezentanţi ai presei au fost ”împuşcaţi în mod intenţionat cu gloanţe de cauciuc, atacaţi cu gaze lacrimogene şi cu spray paralizant” de către Poliţie, potrivit unui raport întocmit de Comitetul Reporterilor pentru Libertatea Presei (RCFP) şi publicat duminică.

Comitetul Pulitzer condamnă ”atacurile şi reprimarea unei prese libere şi independente, care este esenţială pentru o democraţie informată”.

Acesta a solicitat autorităților americane să cerceteze aceste incidente și ”să îi pedepsească pe cei care se fac vinovați de comiterea oricăror abateri de comportament”.

”Este crucial ca jurnaliştii să se afle în siguranţă atunci când exersează această profesie de o importanţă crucială, apărată de Primul Amendament din Constituţie, pentru a documenta evenimente publice într-o perioadă marcată de o diviziune profundă şi de tensiuni publice”, precizează comunicatul difuzat de Comitetul Pulitzer.

Un reporter de la CNN, Omar Jimenez, a fost reţinut şi arestat în timp ce relata în direct pentru acest post de televiziune pe 29 mai de la un protest organizat în Minneapolis, în ciuda faptului că a prezentat în faţa poliţiştilor legitimaţia sa de jurnalist şi s-a oferit să părăsească acea zonă.

Potrivit The New York Times, un alt reporter, Kaitlin Rust, şi fotojurnalistul James Dobson au fost atacaţi cu spray paralizant de forţele de Poliţie în timpul unui protest ce avea loc în centrul oraşului Louisville vineri seară.

Îngrijorat s-a arătat și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, care a accentuat că ”atunci când jurnaliştii sunt atacaţi, cele care sunt atacate sunt societăţile”, potrivit Digi24.

”Nicio democraţie nu poate funcţiona fără libertatea presei”, a insistat secretarul general al Naţiunilor Unite.

În ultimele zile în mai multe oraşe din SUA au avut loc demonstraţii, care au degenerat în incendieri şi alte acte de vandalism, în urma incidentului din Minneapolis din 25 mai, soldat cu moartea lui George Floyd, un bărbat afro-american care a decedat după ce un ofiţer de poliţie alb l-a apăsat cu genunchiul pe gât timp de aproape nouă minute.

Într-o scurtă alocuţiune, Donald Trump a anunţat luni seara desfăşurarea a ”mii de soldaţi bine înarmaţi” şi poliţişti la Washington, catalogând drept o ”ruşine” tulburările din ajun în capitala federală.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bulgaria speră să finalizeze până la sfârșitul anului conducta Balkan Stream, o prelungire a conductei TurkStream care permite Rusiei să ocolească Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa

Published

on

©Александар Вучић/ Facebook

Premierul bulgar Boiko Borisov a precizat luni că autoritățile de la Sofia speră să termine gazoductul Balkan Stream, o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei rusești TurkStream, până la finalul acestui an, în pofida întârzierilor provocate de pandemia de coronavirus, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Să sperăm că pandemia de coronavirus a trecut”, a declarat Boiko Borisov după ce a vizitat şantierul gazoductului împreună cu premierul Serbiei, Aleksandar Vučić, primul lider străin care a vizitat Bulgaria după ridicarea restricţiilor de călătorie. ”Şi în pofida celor două-trei luni de întârzieri sperăm să respectăm termenul limită şi să terminăm conducta până la finele anului”, a adăugat Borisov.

Premierul bulgar a precizat că Balkan Stream ar putea transporta aproximativ 20 de miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Ar fi vorba în principal de gaze naturale ruseşti dar şi gaze de la un terminal de gaze lichefiate, care este construit în prezent în nordul Greciei, precum şi gaze naturale din Azerbaidjan, a spus Borisov. ”De această diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale va beneficia nu doar Bulgaria ci şi Serbia şi întreaga regiune”, a apreciat Borisov.

Anul trecut, Bulgaria a semnat un contract în valoare de 1,1 miliarde de euro cu grupul Arkad din Arabia Saudită pentru construcţia unei conducte cu o lungime de 474 de kilometri, denumită Balkan Stream, care ar urma să transporte, în principal, gaze naturale ruseşti către Serbia, de la graniţa Bulgariei cu Turcia. Conform acordului semnat cu firma saudită, Balkan Stream trebuia să devină operaţională încă din 2020. Cu toate acestea, carantina impusă de pandemia de coronavirus a întârziat lucrările de construcţii.

Amintim că, la începutul lunii ianuarie, prim-ministrul Boiko Borisov a participat, alături de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, la ceremonia de inaugurare a gazoductului TurkStream, care va alimenta anual Turcia cu o cantitate de 31.5 miliarde de metri cubi de gaze via Marea Neagră, jumătate din acest volum urmând să meargă mai departe către Balcani și Europa Centrală, inclusiv Bulgaria, Serbia și Ungaria.

Cu o lungime de peste 930 km, prima linie a gazoductului TurkStream, prevăzută să traverseze Marea Neagră și să lege Rusia de Turcia pornind de la compresorul Russkaya din Anapa, urmând să ajunge în satul Kıyıköy, într-un district din nord-vestul Turciei, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending