New Strategy Center organizează conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania” în perioada 13-14 Decembrie 2023, în Sinaia, în vederea dezbaterii multiplelor aspecte referitoare la procesul de reconstrucție a Ucrainei și evidențierea rolului strategic pe care România trebuie să-l joace în acest context. Conferința reunește oficiali din Ucraina, Republica Moldova, din România și din alte state UE și NATO, experți independenți, reprezentanți ai mediului de afaceri, academic, ai corpului diplomatic, fiind cea mai amplă conferință din România dedicată acestei teme. Conferința este organizată sub patronajul Guvernului României.

Evenimentul va putea fi urmărit integral în format online pe site-ul www.newstrategycenter.ro sau pe pagina de Facebook New Strategy Center, dar și pe pagina de Facebook Calea Europeană, partener media al evenimentului.

Agenda conferinței și biografiile speakerilor pot fi consultate aici.

Deși războiul din Ucraina continuă cu intensitate, este tot mai amplă dezbaterea la nivel internațional privind maniera în care se va desfășura procesul de reconstrucție și sursele sale de finanțare. Va fi cel mai amplu proces de reconstrucție de după al Doilea Război Mondial, depășind ca magnitudine și costuri celebrul Plan Marshall. Cele mai optimiste evaluări indică o valoare a costurilor de minim 400 miliarde USD, dar acestea cresc deoarece distrugerile provocate de Rusia continuă.

Procesul de reconstrucție a debutat deja în regiunile eliberate în 2022 de sub ocupația rusă, așteptându-se ca dinamica sa să fie mult mai accelerate odată cu încetarea ostilităților. Este necesar ca România să participe din plin la acest proces, susținând companiile românești care au experiența și competența necesare pentru a participa în multiple domenii de interes la reconstrucția țării vecine. Totodată, România trebuie să își asume rolul de hub pentru eforturile occidentale de reconstrucție a sudului Ucrainei, una dintre ariile cele mai afectate de război. Proximitatea față de regiuni precum Odesa, Mykolaiv, Herson sau Zaporojie crează un mare avantaj pentru România și face din țara noastră o platformă firească pentru companiile străine. Zona Galați-Brăila se poate dezvolta într-un hub logistic care, ulterior, cu finanțare europeană, să adauge și porturile Giurgiulești, din Republica Moldova, și Reni și Izmail din Ucraina. Ar putea fi un exemplu de cooperare transfrontalieră, cu efecte benefice pentru toate cele trei țări. Cooperarea transfrontalieră va dinamiza prezența economică și investițiile străine inclusiv în județele din estul României, aflate la granița cu Republica Moldova și Ucraina, zona Moldovei înregistrând încă decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.

În plus, România va avea avantajul unei surse de energie constante și predictibile pentru următorii 12-15 ani, vitală pentru companiile care fabrică mai ales materiale de construcții și care folosesc multă energie în procesul de producție. Este vorba de gazul din Marea Neagră, o sursă de peste 100 miliarde metri cubi (minim 8 m3 anual). În 2027, odată cu începerea producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Procesul de reconstrucție este, în același timp și un proces de modernizare a Ucrainei, în contextul aderării acestei țări la UE. România poate ajuta Ucraina, la fel și Republica Moldova, prin pregătirea reprezentanților administrației publice locale și centrale, prin cursuri de formare finanțate de UE.

Reconstrucția sudului Ucrainei trebuie privită de România ca un proces care să angreneze și Republica Moldova, conectivitatea și dezvoltarea economică contribuind la bunăstarea României și a vecinilor noștri și la sucesul integrării acestora în Uniunea Europeană.

New Strategy Center crede că este în interesul României ca Ucraina să fie un stat independent prosper, democratic, integrat în UE și NATO. Un stat stabil, predictibil și un bun vecin al țării noastre. Tocmai de aceea este necesar ca România să sprijine în continuare eforturile Ucrainei de a-și recâștiga suveranitatea asupra teritoriilor ocupate și să o susțină să devină un membru cu drepturi depline al comunității democratice euro-atlantice.

New Strategy Center este un think tank românesc specializat în politică externă, de apărare și de securitate, o organizație non-partizană și non-guvernamentală. New Strategy Center își desfășoară activitatea pe trei paliere principale: furnizarea de contribuții analitice și consultanță de specialitate pentru factorii de decizie; organizarea de dezbateri regulate, atât interne, cât și publice, pe teme de actualitate; dezvoltarea activității externe prin parteneriate cu instituții sau organizații similare din întreaga lume, documente politice comune și conferințe internaționale. Regiunea Mării Negre și a Balcanilor sunt domenii prioritare de interes pentru New Strategy Center.

New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara au organizat vineri, la Timișoara, a șaptea ediție a conferinței internaționale “Security Challenges in the Balkans”, un eveniment unic în regiunea de vest a României, cu desfășurare anuală.

Conferința, organizată în cadrul parteneriatului existent între Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center și sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, a devenit un eveniment anual de referință ce aduce în prim plan vechile și noile provocări de securitate din zona Balcanilor. Partenerii organizatori și-au asumat prin acest eveniment să contribuie la creșterea semnificativă a semnificației academice la nivel regional a municipiului de pe Bega și, în același timp, să sublinieze preocuparea României pentru o abordare consolidată în orientarea către stabilitatea regiunii balcanice.

Așa cum s-a anunțat, evenimentul a reunit oficiali români și străini, precum și reprezentanți din sectoarele academice și non-guvernamentale, atât din România cât și din străinătate, mai ales din zona Balcanilor. În cadrul dezbaterilor din cadrul conferinței, subiectele au traversat mai multe interese strategice, de la amenințările convenționale și hibride la reziliență, de la perspectivele economice regionale, rolul actorilor străini în regiune, până la impactul războiului din Ucraina și contextul post-pandemic.

Cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans” a fost deschisă de Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Ionel Nițu, Președintele New Strategy Center, Iulian Fota, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara, și Alin Cristian Moș, Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Consider că este de datoria universităților să preia problemele emergente, cum ar fi securitatea, și să le deschidă înțelegerii publicului. Întregul context de securitate și geostrategic în care trăim s-a schimbat și a devenit mai volatil ca niciodată, astfel că această conferință își relevă o importanță aparte, într-un mod tot mai distinct, oferindu-ne șansa de a ne aduce contribuția pentru o mai bună înțelegere a trecutului, prezentului și viitorului. România se află la intersecția dintre Occident și Orient, o țară latină, dar balcanică, o țară care a trecut prin diferite regimuri și care, îmi place să spun, este țara cea mai estică din Occident, în timp ce Timișoara este cel mai vestic oraș din Est.”

Președintele New Strategy Center, Ionel Nițu, a transmis în cadrul evenimentului: „Relevanța geopolitică a Balcanilor capătă o nouă dimensiune atunci când este abordată împreună cu Marea Neagră. Într-un mediu internațional incert, caracterizat în special de amenințări hibride, devine necesară identificarea de soluții pentru integrarea europeană a Balcanilor, iar întreaga hartă a zonei poate fi văzută într-o altă perspectivă de la Timișoara, orașul care găzduiește anual conferința internațională „Security Challenges in the Balkans” realizată în parteneriat de New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara.”

Idei aflate în dezbatere și concluzii rezultate din lucrările în paneluri:

Panelul I. Euro-Atlantic Integration at a Turning Point: EU & NATO, Complementarity in the Balkans – panel prezidat de Ambasadorul (Ret.) Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România. Speakerii au fost: Iulian Fota, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, Leonard Orban, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, fost comisar european și fost consilier pentru afaceri europene al Președintelui României, Ardita Abazi Imeri, coordonator de programe, European Policy Institute, Macedonia de Nord, Mirko Mussetti, analist geopolitic, Limes, Italia și Jochen M. Richter, lector, Universitatea din Düsseldorf, expert în afaceri europene, Luxemburg.

Integrarea europeană a Balcanilor este esențială pentru stabilitatea regională. În plus, reducerea tensiunilor actuale dintre Kosovo și Serbia este importantă pentru securitatea regională și, de asemenea, pentru securitatea României, mai ales că țara s-ar confrunta cu instabilitate pe două fronturi (Sud și Est). Dialogul facilitat de UE ar trebui să fie utilizat ca instrument de către cele două părți pentru a aborda tensiunile actuale și a evita escaladarea.

Panelul II. The Balkan Powder Keg & the Lessons Learned from the Russian New Generation Warfare in Ukraine – panel prezidat de Col. AF (Ret.) Mihai Știr, Expert Asociat, New Strategy Center, România. Panelul a avut următorii vorbitori: Simona Cojocaru, Secretar de Stat, Ministerul Apărării Naționale, România, Igor Bandović, Director, Belgrade Centre for Security Policy, Serbia, MG (Ret.) Leonardo Dinu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, România, Greg Melcher, Chief Operations Officer, Centre for the Study of New Generation Warfare, SUA și Mehmet Ugur Ekinci, Cercetător, Foundation for Political, Economic and Social Research (SETA), Turcia.

Dinamica securității este încă fragilă în această regiune, așa cum a fost demonstrat de recentele escaladări din nordul Kosovo. România consideră Balcanii ca fiind o zonă de importanță capitală pentru securitatea sa și contribuie militar în regiune. Pe măsură ce Uniunea Europeană a trecut prin mai multe crize începând cu anii 2000, Balcanii au început să iasă de pe ordinea de zi ca prioritate. Ca urmare, în special din 2015, Rusia și China au devenit din ce în ce mai active în regiune. Deși un conflict complet în Balcani este foarte puțin probabil în acest moment, regiunea se confruntă cu riscuri de securitate enorme, legate de aspecte precum statul de drept, amenințările hibride sau propaganda rusă. Acestea sunt adevăratele provocări pentru Balcani. Între timp, o provocare considerabilă pentru Uniunea Europeană este sprijinul fără precedent al sârbilor pentru Rusia, ce trebuie atrasă spre aderare pentru a inversa acest trend social și politic.

Special Session. Hybrid Threats in the Balkans: from Narratives to Destabilization – o sesiune a conferinței moderată de Ileana Rotaru, profesor asociat, Universitatea de Vest din Timișoara, Senior Associate Expert, New Strategy Center, România. Cei doi speakeri din sesiune au fost Roberta Răducu, expert în comunicare, New Strategy Center, România și Srdjan Hercigonja, Senior Researcher, Belgrade Centre for Security Policy (BCSP), Serbia. Aceasta a marcat prezentarea unui studiu New Strategy Center, în colaborare cu Centrul Belgrad pentru Politici de Securitate, intitulat „Hybrid Threats in the Balkans: from Narratives to Destabilization”.

Puterea Rusiei în Balcani este adesea supraestimată în anumite aspecte, deoarece nu există o prezență militară rusă în regiune, legăturile economice sunt mult mai reduse decât cele cu Uniunea Europeană, iar țările din Balcani au un sector energetic relativ diversificat. Totuși, așa cum susține studiul, noua eră a războiului este cea a războiului informațional. Lucrarea se concentrează pe războiul informațional și pe narațiunile pe care Rusia le împinge în România, Bulgaria, ca state membre UE și NATO, și Serbia și Bosnia și Herțegovina, ca state care nu sunt membre. Rusia încearcă să găsească puncte slabe în fiecare societate pe care o vizează. Rusia a folosit mai multe metode în instrumentalizarea războiului informațional, cum ar fi framing-ul, camerele de ecou informațional, gaslighting și știrile false. Rusia înțelege că oamenii au tendința de a-și abate atenția de la războaiele reale și de a se angaja emoțional în războaie inutile, ideologice, în cadrul societății și exploatează această realitate la maximum.

Panelului III. Cyber Challenges and Societal Resilience. How Will We Protect the Front in our Homes? – panel moderat de către Claudiu Brândaș, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara. Speakerii invitați în cadrul panelului au fost: Maria-Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, Tal Pavel, director și fondator al Institutului pentru Studiul Politicilor Cibernetice din Israel, Octavian Stancu, director al Serviciilor de Securitate Cibernetică la Eviden GDC România și Alexandru Mărgineanu, lider al MS Security Practice în cadrul Nokia.

Astăzi nu mai suntem doar cetățeni, ci cetățeni cibernetici, fapt care eludează și granițele spațiale dintre state și amenințări. Astfel, dispozitivele pe care le utilizăm ne vulnerabilizează în fața războiului hibrid, astfel că avem nevoie de abordări de reziliență cibernetică și societală pentru a gestiona această amenințare. Balcanii au fost epicentrul unor conflicte de-a lungul istoriei chiar și pe plan cibernetic, iar acestea se manifestă sub forma unor operațiuni malițioase sponsorizate de state sau de criminalitate informatică, exemple relevante fiind chiar atacurile cibernetice recente din Albania sau Muntenegru. Prin urmare, dincolo de educarea societății civile și un cadru legal solid, instituții ca DNSC colaborează și desfășoară exerciții cibernetice cu parteneri din Balcani și nu numai în vederea creșterii rezilienței cibernetice.

Panelul IV. Economic Resilience in the Balkans. Diversifying Resources and Opportunities – un panel moderat de Claudiu Boțoc, prodecan al Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor din UVT. Speakerii invitați în cadrul panelului au fost: Ana Dumitrache, Country Head CTP (Romania), Ileana Gabor, North-American Economic Club, CFO Eastern Europe building technology Honeywell (Romania), Alexandru Maximescu, vicepreședinte OMV Petrom, (Romania, via VTC), general (ret.) Florian Coldea, profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara și Nina Vujanović, expertă în economie la Vienna Institute for Economic International Studies din Muntenegru.

A fost subliniat contextul favorabil dezvoltării cooperărilor regionale, axate pe parteneriate internaționale și schimburi bilaterale, cu accent pe rutele clasice dar și pe rutele emergente între zonele economice balcanice.

New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara organizează vineri, 9 iunie 2023, la Timișoara, cea de-a șaptea ediție a conferinței internaționale “Security Challenges in the Balkans“, eveniment desfășurat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe.

Conferința este organizată în cadrul parteneriatului existent între Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center.

Prin acest eveniment, organizatorii își propun să contribuie a creșterea relevanței academice la nivel regional a municipiului de pe Bega și, în același timp, să sublinieze preocuparea României pentru stabilitatea regiunii balcanice.

Evenimentul va reuni oficiali naționali și internaționali, precum și reprezentanți ai mediului academic și non-guvernamental din țară și din străinătate.

Conferința va fi deschisă de Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Ionel Nițu, președintele New Strategy Center, Iulian Fota, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș și Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara.

Potrivit organizatorilor, având în vedere că războiul din Ucraina a aruncat o nouă lumină asupra naturii conflictului contemporan, securitatea în Balcani rămâne fragilă, efectele pandemiei, ale crizei energetice și ale războiului resimțindu-se acut.

Relevanța strategică a Balcanilor și riscurile asociate cu acțiunile hibride ale Federației Ruse în contextul războiului din Ucraina, mențin atenția sporită a Occidentului, a UE și a NATO pentru a preveni evenimentele negative care pot afecta stabilitatea și securitatea regiunii și a zonelor învecinate, mai arată organizatorii.