Connect with us

U.E.

Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Published

on

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a avertizat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România, care a avut loc în ultima sesiune a Parlamentului European înainte de alegerile europene, că Executivul european ”va trebui să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă România nu revine pe calea reformelor.

”Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmărește cu anteție si preocupare evoluțiile în legătură cu statul de drept în România.Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia Europeană și, în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu prim-ministrul Dăncilă și cu experții, s-au întâlnit de mai multe ori, au avut discuții constructive”, a pecizat înaltul demnitar european într-o nouă serie de critici la adresa României, completând că ”vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. E nevoie de acțiuni concrete din partea României, mai repede, nu mai târziu”.

Făcând trimitere la riscul unei ingerințe în sistemul de justiție, inclusiv pe cazul de corupție, lucru care nu poate fi ignorat, comisarul european pentru Justiție, a precizat că ”au fost deja exprimate preocupări în legătură cu secția specială pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat îngrijorări. Dar guvernul român consolidează această structură. Tendința este extrem de îngrijorătoare. Situația din România este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde corespuinzător, Comisia va acționa cu toate instrumentele”, a conchis Vera Jourova.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

U.E.

Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Miniștrii de finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde au decis vineri includerea Bulgariei și a Croației în cadrul Mecanismului ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.

Decizia a fost anunțată într-un comunicat al Băncii Centrale Europene. De asemenea, hotărârea a fost salutată și de Comisia Europeană.

Această decizie deschide calea primei extinderi a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a ţară care a adoptat moneda unică.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Charles Michel propune un buget cu 26 de miliarde de euro mai mic pentru ca liderii UE să ajungă la un compromis asupra pachetului de peste 1.800 de miliarde

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, deși provocări în calea unui acord pot fi ridicate și de state precum Grecia, Ungaria sau Polonia, care nu sunt de acord cu anumite condiționalități de reformă și privind statul de drept.

Am identificat cele șase obstacole ale unui posibil acord viitor. Și trebuie să găsim echilibrul potrivit pentru a ajunge la un acord politic final“, a spus Michel, enumerându-le: volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate.

Michel a prezentat propunerea sa de compromis privind relansarea economică a Uniunii Europene, compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea unui summit crucial al liderilor UE, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar. 

Pentru rambursarea sumelor pe care Comisia Europeană le va atrage de pe pieţele financiare în vederea constituirii fondului de redresare, ar urma, conform propunerii avansate de Michel, să fie instituită începând de anul viitor o taxă la nivelul UE pentru plasticul nereciclat de unică folosinţă, iar începând din 2023 o taxă asupra tranzacţiilor digitale şi încă una asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european. Ulterior ar urma să fie instituite şi alte taxe la nivel european, inclusiv o nouă schemă privind tranzacţiile cu emisiile de carbon în sectorul aviatic şi cel maritim, informează Agerpres.

Ca un alt gest conciliant faţă de cele patru state reticente, Charles Michel propune începerea rambursării sumelor din fondul de redresare din anul 2026, nu din 2028, cum propusese Comisia.

În schimb, suma de 750 de miliarde de euro propusă de Comisie pentru acest fond, din care 500 de miliarde subvenţii şi 250 de miliarde credite, rămâne neschimbată şi în propunerea şefului Consiliului European. Respectivele patru state cer reducerea ponderii subvenţiilor în favoarea creditelor şi Charles Michel a recunoscut că încă sunt divergenţe majore la acest punct între statele membre. De asemenea, cele 560 de miliarde incluse în Facilitatea de redresare și reziliență vor rămâne intacte.

Citiți și DOCUMENT Surse europene: Propunerea președintelui Consiliului European privind redresarea economică a UE securizează alocările României pentru politica de coeziune

Dată fiind opoziţia unor state membre faţă de iniţiativa Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Charles Michel a propus atenuarea acestui mecanism, în schimbul sporirii finanţării pentru Biroul Procurorului Public European, printre altele.

De asemenea, statele membre ar urma să beneficieze în perioada 2021-2022 de 70% din sumele prevăzute în fondul de redresare, pe baza unui algoritm ce va ţine cont de rata şomajului, populaţia şi nivelul PIB-ului înainte de pandemie. Diferenţa de 30% ar urma să fie accesată începând din anul 2023 în funcţie de scăderea PIB-ului fiecărei ţări în 2020 şi 2021, ”pentru a exista o legătură reală între criză şi planul de redresare” şi pentru ca ”banii să meargă către sectoarele şi regiunile cele mai afectate” de pandemie, potrivit declaraţiei lui Michel.

Preşedintele Consiliului European mai propune ca o treime din ansamblul fondurilor să fie direcţionate către proiecte de combatere a schimbărilor climatice şi numai ţările care se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în anul 2050 să poată avea acces la Fondul de Tranziţie Justă.

În propunerea lui Charles Michel mai regăsim menţinerea rabaturilor de care beneficiază statele contributoare nete, crearea unui fond de ajustare pentru Brexit în valoare de 5 miliarde de euro destinat susţinerii Irlandei, Belgiei şi altor ţări, regiuni şi industrii dintre cele mai afectate de ieşirea Marii Britanii din UE.

În ceea ce priveşte condiţiile pentru accesarea banilor din fondul de redresare, Michel propune ca statele membre să prezinte Comisiei Europene planuri de ”redresare şi rezilienţă” pentru perioada 2021-2023, elaborate conform recomandărilor Bruxelles-ului. Apoi, aceste planuri vor trebui aprobate de celelalte state membre prin majoritate calificată.

Michel va prezenta propunerea de compromis celor 27 şefi de stat şi de guvern la summitul european care va avea loc săptămâna viitoare.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending