Connect with us

U.E.

Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Published

on

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a avertizat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România, care a avut loc în ultima sesiune a Parlamentului European înainte de alegerile europene, că Executivul european ”va trebui să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă România nu revine pe calea reformelor.

”Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmărește cu anteție si preocupare evoluțiile în legătură cu statul de drept în România.Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia Europeană și, în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu prim-ministrul Dăncilă și cu experții, s-au întâlnit de mai multe ori, au avut discuții constructive”, a pecizat înaltul demnitar european într-o nouă serie de critici la adresa României, completând că ”vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. E nevoie de acțiuni concrete din partea României, mai repede, nu mai târziu”.

Făcând trimitere la riscul unei ingerințe în sistemul de justiție, inclusiv pe cazul de corupție, lucru care nu poate fi ignorat, comisarul european pentru Justiție, a precizat că ”au fost deja exprimate preocupări în legătură cu secția specială pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat îngrijorări. Dar guvernul român consolidează această structură. Tendința este extrem de îngrijorătoare. Situația din România este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde corespuinzător, Comisia va acționa cu toate instrumentele”, a conchis Vera Jourova.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu solicită Parlamentului European să dezbată ”cu prioritate” problemele UE: Mă refer la abordarea unor state membre noi care întârzie adoptarea monedei euro, deși Tratatul de Aderare le obligă

Published

on

Eurodeputatul Traian Băsescu a solicitat marți, în plenul Parlamentului European, ca europarlamentarii să dezbată ”cu prioritate” problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, enumerând migrația, lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Rusia sau viabilitatea înființării unei armate europene.

”Am abordat situația din Kashmir, atenționând în principal despre încălcarea drepturilor omului, despre violență stradală și despre riscul unei război nuclear între Pakistan și India, care își dispută teritorii. Apoi, am constatat faptul că, în această sesiune, temele principale au fost situația din Hong Kong, incendiile din pădurile amazoniene, situația din Burkina Faso, din Columbia și Kashmir, însă nicio dezbatere nu a fost legată de problemele interne ale Uniunii Europene”, a scris Băsescu, pe pagina sa de Facebook, referitor la discursul pe care l-a susținut în plen.

Problemele enumerate de fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe în Parlamentul European au fost: Securitatea și inviolabilitatea frontierelor Uniunii Europene; Migrația ilegală; Riscuri de atacuri teroriste pe teritoriul UE; Lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, lucru care vulnerabilizează UE în relația cu aceste state; Atitudinea unor noi state membre ale UE, care, deliberat, întârzie procesul de integrare în zona euro, încălcând Tratatul de Aderare; Viabilitatea înființării unei Armate Europene; Necesitatea compatibilizării industriei de armament a statelor membre; Incapacitatea de a stabili obiective îndrăznețe, dar și necesare pentru viitorul Uniunii Europene.

Referindu-se la lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, eurodeputatul Traian Băsescu consideră că acest lucru ”vulnerabilizează poziția Uniunii pe plan extern”.

”Mă refer și la povestea lansată și neclarificată a creării armatei europene. Mă refer la necesitatea compatibilizării industriei de armament din statele membre ale UE”, a mai spus eurodeputatul român.

Fostul președinte al României și co-semnatar al Tratatului de Aderare la UE, Băsescu a criticat ”abordarea unor noi state membre care întârzie pur și simplu procesul de integrare, deși prin Tratatul de Aderare, sunt obligate să adere la moneda euro”.

Anul trecut, Guvernul României și BNR au precizat că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară.

În raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate au fost prezentate trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Dacian Cioloș a discutat cu Emmanuel Macron la Paris despre viitorii comisari europeni: ”Nu dau niciun cec în alb nimănui”

Published

on

© Dacian Cioloș/ Facebook

Preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a anunţat într-o postare pe Facebook, că a discutat marţi, la Paris, cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre “priorităţile politice” ale grupului şi despre “comisarii propuşi să facă parte din echipa” preşedintelui desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

“Astăzi şi ieri (luni şi marţi – n.r.), la Paris, am avut discuţii politice consistente cu preşedintele Emmanuel Macron, cu premierul Edouard Philippe, dar şi cu liderul En Marche, Stanislas Guerini. Aceasta a fost prima dintr-o serie de întâlniri cu liderii de stat şi de guvern şi cu liderii politici care fac parte din grupul politic Renew Europe cu care voi avea discuţii în următoarele săptămâni”, a scris Cioloş pe contul său de Facebook, într-o postare însoțită de o fotografie în care apare alături de Macron.

“Cu preşedintele Macron am discutat azi (marţi – n.r.) priorităţile politice ale grupului, iniţiativa organizării unui summit Renew în această toamnă, dar şi despre comisarii propuşi să facă parte din echipa Von der Leyen şi audierile acestora în Parlamentul European”, a adăugat fostul premier român.

El a mai spus că, în privinţa comisarilor nominalizaţi, “nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui”.

“Ca să fie clar şi pentru cei care încă mai au dubii, în privinţa comisarilor nominalizaţi nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui. Reînnoim Europa este un grup bazat pe integritate, principii, valori şi angajament proeuropean. Evaluarea tuturor comisarilor desemnaţi, inclusiv a celor aparţinând Grupului Renew Europe, pe care îl conduc, va avea la bază trei criterii fundamentale: angajamentul faţă de valorile europene, integritatea şi posibilele conflicte de interese, competenţa şi viziunea în privinţa portofoliilor pe care le vor conduce”, a mai precizat el.

“Aceste criterii vor fi aplicate în aceeaşi măsură tuturor candidaţilor, indiferent dacă fac parte din familia noastră politică sau nu şi indiferent de statul membru care i-a propus”, şi-a încheiat Cioloş postarea, în contextul în care doi dintre cei șase comisari propuși din rândul Renew Europe, dintre care și cel francez, sunt anchetați în justiție.

Fostul premier a justificat în ultima săptămână, în mai multe rânduri, modul în care se va poziționa grupul său, a treia forță politică din Parlamentul European, la audierile privind comisarii europeni.

Mai întâi, în calitate de membru al delegației USR-PLUS în Parlamentul European, Cioloș a susținut că ”europarlamentarii USR PLUS îi vor trata în mod egal pe toți candidații”, în contextul în care eurodeputații Alianței au criticat puternic nominalizarea Rovanei Plumb din partea României.

În schimb, doi dintre cei șase comisari desemnați din partea Renew Europe – Sylvie Goulard (Franța) și Didier Reynders (Belgia) – se confruntă cu anchete judiciare în țările lor. În context, Dacian Cioloș a dat asigurări privind imparțialitatea grupului său politic.

Citiți și Liderul Renew Europe Dacian Cioloș susține că nu a fost citat corect: Vă asigur că vom trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european

Cu toate acestea, fostul premier și comisar european a mai precizat sâmbăta trecută că grupul Renew Europe îi va trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european, susținând că nu a fost citat corect într-un articol apărut în presa de la Bruxelles.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței, României și Poloniei sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. În context, Politico Europe menționează că Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, a declarat că va vota împotriva candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european și că îi va sfătui astfel și pe colegii din grupul său politic.

Publicația de la Bruxelles precizează că ”Cioloș a spus că acceptă explicațiile lui Goulard, un membru din familia sa politică, referitoare la acuzațiile îndreptate împotriva ei și că va susține candidatura ei, pentru că în ultimă instanță este evident pentru el că ea respectă regulile UE, fapt dovedit prin rambursarea banilor europeni folosiți”.

Continue Reading

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending