Connect with us

U.E.

Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Published

on

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a avertizat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România, care a avut loc în ultima sesiune a Parlamentului European înainte de alegerile europene, că Executivul european ”va trebui să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă România nu revine pe calea reformelor.

”Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmărește cu anteție si preocupare evoluțiile în legătură cu statul de drept în România.Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia Europeană și, în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu prim-ministrul Dăncilă și cu experții, s-au întâlnit de mai multe ori, au avut discuții constructive”, a pecizat înaltul demnitar european într-o nouă serie de critici la adresa României, completând că ”vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. E nevoie de acțiuni concrete din partea României, mai repede, nu mai târziu”.

Făcând trimitere la riscul unei ingerințe în sistemul de justiție, inclusiv pe cazul de corupție, lucru care nu poate fi ignorat, comisarul european pentru Justiție, a precizat că ”au fost deja exprimate preocupări în legătură cu secția specială pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat îngrijorări. Dar guvernul român consolidează această structură. Tendința este extrem de îngrijorătoare. Situația din România este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde corespuinzător, Comisia va acționa cu toate instrumentele”, a conchis Vera Jourova.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending