Connect with us

U.E.

Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Published

on

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a avertizat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România, care a avut loc în ultima sesiune a Parlamentului European înainte de alegerile europene, că Executivul european ”va trebui să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă România nu revine pe calea reformelor.

”Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmărește cu anteție si preocupare evoluțiile în legătură cu statul de drept în România.Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia Europeană și, în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu prim-ministrul Dăncilă și cu experții, s-au întâlnit de mai multe ori, au avut discuții constructive”, a pecizat înaltul demnitar european într-o nouă serie de critici la adresa României, completând că ”vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. E nevoie de acțiuni concrete din partea României, mai repede, nu mai târziu”.

Făcând trimitere la riscul unei ingerințe în sistemul de justiție, inclusiv pe cazul de corupție, lucru care nu poate fi ignorat, comisarul european pentru Justiție, a precizat că ”au fost deja exprimate preocupări în legătură cu secția specială pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat îngrijorări. Dar guvernul român consolidează această structură. Tendința este extrem de îngrijorătoare. Situația din România este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde corespuinzător, Comisia va acționa cu toate instrumentele”, a conchis Vera Jourova.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), proaspăt ales coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, și-a început deja activitatea în domeniu cu o întâlnire cu comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, potrivit unei postări pe Facebook. Politicianul liberal și-a exprimat bucuria de a face parte din această comisiei specializată, deoarece ,,Comisia TRAN este foarte importantă pentru România”.

Ce face un coordonator?

În primul rând, spune Marian-Jean Marinescu, distribuie dosarele legislative care revin PPE.

,,Este o muncă foarte delicată cu implicații foarte serioase: trebuie să știi ce subiecte să alegi, care sunt temele cu impact politic major și care decid soarta societăților comerciale din domeniul transporturilor”. 

În al doilea rând, coordonatorul distribuie dosarele ,,colegilor care au știința, expertiza și influența necesare să impună linia politică a PPE”. 

Aceasta precizează că deținerea unei poziții de coordonator într-o comisie specializată care ,,conferă o influență politică foarte mare”.

,,Nu a fost deloc o competiție ușoară. În Parlamentul European este o bătălie acerbă pe aceste poziții care conferă o influență politică foarte mare”, spune eurodeputatul PNL.

Aceasta explică faptul că Germania are în mod tradițional cel mai mare număr de coordonatori de comisii- actualmente, din cele 22 de comisii, 8 coordonatori sunt germani, dar de-a lungul timpului Germania și-a impus și 12 coorodonatori. Astfel, deținerea unei astfel de poziții este foarte importantă pentru România în contextul procesului decizional european. 

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending