Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor cele mai expuse cum sunt Italia şi Malta, a afirmat duminică ministrul italian de interne Matteo Salvini, într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner, transmite AFP, informează Agerpres.

“Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană, reuniţi joi la Helsinki, nu au reuşit să se înţeleagă asupra unui “mecanism de solidaritate” privind repartizarea solicitanţilor de azil care ajung la ţărmurile blocului comunitar. Franţa şi Germania au fost în fruntea eforturilor de a conveni asupra unui aranjament temporar între statele membre ale UE cu privire la distribuirea solicitanţilor de azil salvaţi în Marea Mediterană, în cadrul unor discuţii informale la Helsinki, la care a participat şi ministrul italian de interne, Matteo Salvini.

Citiți și: Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, a declarat că poziția guvernului său a rămas neschimbată după discuțiile purtate în regim de urgență miercuri seara la Helsinki pentru a pune capăt crizei de salvare a migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană, potrivit AFP, relatează Agerpres. 

Miniștrii de interne ai UE s-au adunat miercuri seara la cină pentru a dezbate o inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Cu toate acestea, într-un postare publicată pe Twitter după cină, Salvini a scris:

,,În timp ce Franța și Germania continuă să vrea ca Italia să fie una dintre puținele țări de debarcare, noi lucrăm la o axă mediteraneană solidă care dorește să schimbe regulile și să zdrobească traficul de ființe umane”.

Belgienii sărbătoresc, duminică, 21 iulie,  Ziua Naţională a Regatului Belgiei, care marchează 189 de ani de la depunerea jurământului de fidelitate de către primul rege al Belgiei, Leopold I de Saxa-Coburg, faţă de Constituţia poporului belgian.

Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național. De la instalarea lui Leopold I ca rege la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei), Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din 1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949.

Belgia este o monarhie constituțională federală în care regele este șeful de stat, iar primul ministrul este șeful de guvern într-un sistem pluripartit. Puterea decizională nu este centralizată, ci împărțită pe trei niveluri de guvernare: guvernul federal, guvernele celor 3 comunități lingvistice (flamandă, franceză și germană) și guvernele celor 3 regiuni (Flandra, Regiunea Bruxelles-Capitală și Valonia). Din punct de vedere juridic, aceste guverne sunt egale, dar fiecare are puteri și responsabilități în domenii diferite. Capitala Belgiei, Bruxelles, este unul din cele trei sedii oficiale ale instituțiilor europene, alături de orașele Luxemburg și Strasbourg.

🇪🇺 Happy National Day, 🇧🇪 Belgium! Joyeuse fête nationale! Gelukkige nationale dag belgië! Einen frohen Nationalfeiertag, Belgien! pic.twitter.com/QWQvJbsRdD

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) July 21, 2019

Belgia și Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

© European Parliament.eu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu va avea întâlniri cu ambasadorii statelor de la frontiera estică a Uniunii Euroepe și principala temă va fi Pachetul de Mobilitate, subiect intens discutat și negoicat în legislatura trecută a Parlamentului European.

În viitoarele discuții, eurodeputatul liberal, în calitate de coordonator al Comisiei pentru transporturi și turism din Parlamentul European va avea un ”cuvânt greu de spus” în acest dosar ”de o importanță capitală pentru transportatorii de pe întreg continentul, inclusiv pentru cei români.”

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu va lucra cu colegii din statele din centrul Europei interesate de acest dosar: Germania, Franța, Belgia și Olanda, cu scopul obținerii unui text echilibrat care să nu dezavantajeze pe nimeni, ceea înseamnă că ”voi apăra pe mai departe interesele transportatorilor români.”

”Poziția mea este foarte bine cunoscută încă din legislatura precedentă, când am lucrat îndeaproape cu cei care se opun pachetului în actuala formă.” a transmis acesta.

În contextul în care în urma alegerilor europene, chiar dacă familia popularilor europeni a rămas cel mai mare grup politic din Parlamentul European, are o componență nouă în proporțiii de 60%. Marian-Jean Marinescu anunță că va ”avea grijă ca acei colegi care vor fi raportori în dosarele circumscrise acestui pachet să păstreze atât linia PPE, care, sper că va fi mai echilibrată în această legislatură. Să nu uităm că 60% din componența grupului PPE s-a schimbat, ceea ce va avea cu siguranță consecințe și în formularea pozițiilor politice.”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a fost ales coordonator al celui mai mare grup politic din Parlamentul European la nivelul Comisiei pentru transport și turism a legislativului european, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

”Astăzi am fost ales coordonatorul grupului PPE în comisia TRAN. După ce în precedentele mandate am deținut poziția de vice-coordonator, încrederea cu care m-au investit colegii mei acum mă onorează o dată în plus. Voi continua proiectele de până acum, căci, așa cum am spus nu o dată, dezvoltare economică fără infrastructură nu se poate. În nouă calitate câștigată astăzi prin vot voi susține pe mai departe interesele europene și interesele României. Unul dintre obiectivele mele este să folosim toți banii pentru infrastructura de transport destinați României”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).