Connect with us

U.E.

Dezbatere în PE privind situația statului de drept în România. Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova: Dacă România nu revine pe calea reformelor, vom fi nevoiți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție

Published

on

Comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, a avertizat în cadrul dezbaterii privind situația statului de drept în România, care a avut loc în ultima sesiune a Parlamentului European înainte de alegerile europene, că Executivul european ”va trebui să folosească mijloacele pe care le are la dispoziție” dacă România nu revine pe calea reformelor.

”Comisia a spus foarte clar Parlamentului European că urmărește cu anteție si preocupare evoluțiile în legătură cu statul de drept în România.Am spus repetat că România trebuie să revină pe calea reformelor și să o facă urgent. Acest lucru înseamnă să meargă înainte, nu să dea înapoi. Comisia Europeană și, în mod deosebit prim-vicepreședintele Frans Timmermans a comunicat cu prim-ministrul Dăncilă și cu experții, s-au întâlnit de mai multe ori, au avut discuții constructive”, a pecizat înaltul demnitar european într-o nouă serie de critici la adresa României, completând că ”vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. E nevoie de acțiuni concrete din partea României, mai repede, nu mai târziu”.

Făcând trimitere la riscul unei ingerințe în sistemul de justiție, inclusiv pe cazul de corupție, lucru care nu poate fi ignorat, comisarul european pentru Justiție, a precizat că ”au fost deja exprimate preocupări în legătură cu secția specială pentru anchetarea magistraților. Comisia de la Veneția și GRECO au exprimat îngrijorări. Dar guvernul român consolidează această structură. Tendința este extrem de îngrijorătoare. Situația din România este extrem de volatilă. Dacă nu se răspunde corespuinzător, Comisia va acționa cu toate instrumentele”, a conchis Vera Jourova.

Amintim faptul că solicitarea organizării unei noi dezbateri privind situația statului de drept în România, urmată de o rezoluție, a fost înaintată de liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, în contextul în care acesta a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a solicitat Guvernului României să se abțină de la modificări menite să afecteze Justiția

Executivul de la București a fost avertizat la 3 aprilie de către Comisia Europeană să se abțină de la orice modificare care ar afecta sistemul judiciar.

”România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

O reacție concertată de îngrijorare ”cu privire la statul de drept” din țara noastră a venit și din partea a 12 ambasade – parteneri internaționali și aliați ai României.

Acestea solicitau părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei ”să se abţină de la modificări care ar slăbi statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei”.

Documentul comun, publicat pe paginile de Facebook ale ambasadelor Franţei şi Germaniei, este semnat de următoarele ţări: Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Olanda, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Problema statului de drept în România a este un subiect de interes pentru instituțiile europene.

Nu trebuie uitat faptul că la 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Premierul Viorica Dăncilă a spus atunci că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018, tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini: Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, iar ”Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”

Published

on

@Matteo Salvini/ Facebook

Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor cele mai expuse cum sunt Italia şi Malta, a afirmat duminică ministrul italian de interne Matteo Salvini, într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner, transmite AFP, informează Agerpres.

“Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană, reuniţi joi la Helsinki, nu au reuşit să se înţeleagă asupra unui “mecanism de solidaritate” privind repartizarea solicitanţilor de azil care ajung la ţărmurile blocului comunitar. Franţa şi Germania au fost în fruntea eforturilor de a conveni asupra unui aranjament temporar între statele membre ale UE cu privire la distribuirea solicitanţilor de azil salvaţi în Marea Mediterană, în cadrul unor discuţii informale la Helsinki, la care a participat şi ministrul italian de interne, Matteo Salvini.

Citiți și: Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, a declarat că poziția guvernului său a rămas neschimbată după discuțiile purtate în regim de urgență miercuri seara la Helsinki pentru a pune capăt crizei de salvare a migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană, potrivit AFP, relatează Agerpres. 

Miniștrii de interne ai UE s-au adunat miercuri seara la cină pentru a dezbate o inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Cu toate acestea, într-un postare publicată pe Twitter după cină, Salvini a scris:

,,În timp ce Franța și Germania continuă să vrea ca Italia să fie una dintre puținele țări de debarcare, noi lucrăm la o axă mediteraneană solidă care dorește să schimbe regulile și să zdrobească traficul de ființe umane”.

Continue Reading

U.E.

Belgia, membrul fondator al Uniunii Europene și inima instituțiilor europene, își sărbătorește Ziua Națională

Published

on

© Belgium MFA Twitter

Belgienii sărbătoresc, duminică, 21 iulie,  Ziua Naţională a Regatului Belgiei, care marchează 189 de ani de la depunerea jurământului de fidelitate de către primul rege al Belgiei, Leopold I de Saxa-Coburg, faţă de Constituţia poporului belgian.

Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național. De la instalarea lui Leopold I ca rege la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei), Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din 1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949.

Belgia este o monarhie constituțională federală în care regele este șeful de stat, iar primul ministrul este șeful de guvern într-un sistem pluripartit. Puterea decizională nu este centralizată, ci împărțită pe trei niveluri de guvernare: guvernul federal, guvernele celor 3 comunități lingvistice (flamandă, franceză și germană) și guvernele celor 3 regiuni (Flandra, Regiunea Bruxelles-Capitală și Valonia). Din punct de vedere juridic, aceste guverne sunt egale, dar fiecare are puteri și responsabilități în domenii diferite. Capitala Belgiei, Bruxelles, este unul din cele trei sedii oficiale ale instituțiilor europene, alături de orașele Luxemburg și Strasbourg.

Belgia și Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

© European Parliament.eu

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, discuții cu ambasadorii statelor de frontieră estică a UE privind Pachetul de Mobilitate: ”Voi apăra pe mai departe interesele transportatorilor români”

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu va avea întâlniri cu ambasadorii statelor de la frontiera estică a Uniunii Euroepe și principala temă va fi Pachetul de Mobilitate, subiect intens discutat și negoicat în legislatura trecută a Parlamentului European.

În viitoarele discuții, eurodeputatul liberal, în calitate de coordonator al Comisiei pentru transporturi și turism din Parlamentul European va avea un ”cuvânt greu de spus” în acest dosar ”de o importanță capitală pentru transportatorii de pe întreg continentul, inclusiv pentru cei români.”

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu va lucra cu colegii din statele din centrul Europei interesate de acest dosar: Germania, Franța, Belgia și Olanda, cu scopul obținerii unui text echilibrat care să nu dezavantajeze pe nimeni, ceea înseamnă că ”voi apăra pe mai departe interesele transportatorilor români.”

”Poziția mea este foarte bine cunoscută încă din legislatura precedentă, când am lucrat îndeaproape cu cei care se opun pachetului în actuala formă.” a transmis acesta.

În contextul în care în urma alegerilor europene, chiar dacă familia popularilor europeni a rămas cel mai mare grup politic din Parlamentul European, are o componență nouă în proporțiii de 60%. Marian-Jean Marinescu anunță că va ”avea grijă ca acei colegi care vor fi raportori în dosarele circumscrise acestui pachet să păstreze atât linia PPE, care, sper că va fi mai echilibrată în această legislatură. Să nu uităm că 60% din componența grupului PPE s-a schimbat, ceea ce va avea cu siguranță consecințe și în formularea pozițiilor politice.”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a fost ales coordonator al celui mai mare grup politic din Parlamentul European la nivelul Comisiei pentru transport și turism a legislativului european, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

”Astăzi am fost ales coordonatorul grupului PPE în comisia TRAN. După ce în precedentele mandate am deținut poziția de vice-coordonator, încrederea cu care m-au investit colegii mei acum mă onorează o dată în plus. Voi continua proiectele de până acum, căci, așa cum am spus nu o dată, dezvoltare economică fără infrastructură nu se poate. În nouă calitate câștigată astăzi prin vot voi susține pe mai departe interesele europene și interesele României. Unul dintre obiectivele mele este să folosim toți banii pentru infrastructura de transport destinați României”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending