Parlamentarii germani urmează să dezbată joi o propunere controversată privind interzicerea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), însă există puțin consens, chiar și printre criticii formațiunii, asupra oportunității acestei discuții cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, relatează Politico.
„Este important ca populația să știe că Bundestagul se ocupă de această problemă și afirmă clar de unde vine pericolul pentru democrație”, a declarat Carmen Wegge, parlamentară din Partidul Social-Democrat (SPD) și unul dintre susținătorii inițiativei.
Mulți politicieni de la partidele tradiționale, inclusiv din SPD, și-au exprimat rezervele. Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că „cel mai rău lucru” ar fi o încercare prelungită de a interzice AfD, care „s-ar putea sfârși prost”.
Propunerea aflată în dezbatere ar urma să solicite celei mai înalte instanțe din Germania să analizeze dacă AfD este un partid anticonstituțional – un prim pas spre interzicerea sa conform legislației germane.
Dezbaterea are loc în contextul în care Friedrich Merz, liderul conservator și principalul favorit pentru funcția de cancelar, încearcă să impună măsuri mai dure privind migrația, beneficiind de sprijin din partea extremei drepte. Această apropiere erodează așa-numitul Brandmauer („zid de protecție”), pe care partidele tradiționale l-au construit în trecut pentru a izola AfD.
În prezent, AfD este cotat cu 20% în sondaje, clasându-se pe locul doi în preferințele alegătorilor, după alianța conservatoare CDU/CSU și înaintea SPD.
„Solicitările de a interzice AfD sunt complet absurde și expun atitudinea antidemocratică a celor care fac aceste cereri”, a declarat Alice Weidel, candidata AfD pentru funcția de cancelar, într-un interviu acordat Politico anul trecut.
Un precedent dificil în istoria Germaniei
Constituția germană, concepută pentru a preveni repetarea dictaturii naziste, permite interzicerea partidelor politice care folosesc mijloace democratice pentru a submina democrația. Însă pragul legal pentru o astfel de decizie este foarte ridicat, iar Germania a interzis doar două partide în istoria sa postbelică: Partidul Reichului Socialist (neofascist) în 1952 și Partidul Comunist German în 1956. În schimb, două încercări recente de interzicere a Partidului Național-Democrat (NPD), un partid neo-nazist, au eșuat.
AfD a intrat pentru prima dată în Bundestag în 2017 și a devenit tot mai radicală de atunci. Anumite filiale ale partidului au fost deja declarate extremiste de agențiile germane de securitate internă.
Apelurile pentru interzicerea AfD s-au intensificat la începutul anului trecut, după ce s-a dezvăluit că oficiali ai partidului au participat la o întâlnire secretă a extremiștilor de dreapta, unde s-au discutat planuri pentru deportarea în masă a migranților și a „cetățenilor neasimilați”.
Șanse minime de succes, dar un semnal politic puternic
Propunerea de a examina interzicerea AfD este susținută de 124 de parlamentari din SPD, Verzii și Uniunea Creștin-Democrată (CDU), însă numărul este insuficient pentru ca moțiunea să fie adoptată.
Susținătorii inițiativei insistă că influența tot mai mare a AfD și recentele acte de provocare – cum ar fi distribuirea de bilete false de deportare pentru migranți în scop electoral – fac mai necesară ca niciodată expunerea extremismului acestui partid înaintea alegerilor naționale.
Însă mulți avertizează că un astfel de demers ar putea avea efectul opus. „Sunt destul de sigur că în AfD există elemente radicale și extremiste”, a declarat Alexander Dobrindt, liderul parlamentar al Uniunii Creștin-Sociale (CSU). „Dar în niciun caz nu vreau să le ofer o oportunitate suplimentară de a se prezenta drept victime.”
Indiferent de rezultatul dezbaterii din Bundestag, rămâne clar că viitorul AfD și al politicii germane se va decide în cabina de vot pe 23 februarie, mai degrabă decât în sălile de judecată.
