Connect with us

#RO2019EU

Dezbaterea din plenul Comitetului European al Regiunilor a necesitat exprimarea poziției premierului Viorica Dăncilă pe subiecte precum încălcarea statului de drept în România, aderarea la Spațiul Schengen și suținerea Balcanilor de Vest pe calea europeană

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR), pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Problema respectării statului de drept și a aderării României la Schengen, precum și poziția Președinției Consiliului cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest au fost subiecte care au reapărut în dezbatere de astăzi din plenul CoR.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cei patru piloni strategi pe care se construiește programul Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună, respectiv Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

De asemenea, Premierul Viorica Dăncilă a atins alte câteva subiecte în timpul sesiunii de întrebări adresate de membrii plenarei Comitetului Regiunilor, precum poziția României cu privire la menținerea vizei Schengen pentru România, avansarea agendei strategice a UE, procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, consolidarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile Uniunii și problema respectării statului de drept în România. 

Referitor la menținerea vizei Schengen pentru România, Premierul român consideră că România își merită locul printre statele membre la acest spațiu, cel puțin din punct de vedere tehnic, această părere fiind împărtășită și de Comisia Europeană și Parlamentul European. 

,,Din 2011 România îndeplinește toate criterile tehnice de aderare, după cum o confirmă și Comisia Europeană în rapoartele sale, însă problema rămâne una de acord politic. România a contribuit în acești ani ca un adevărat stat membru al Spațiului Schengen și mă bazez pe sprijinul Președintelui Comisiei, dl. Jean-Claude Juncker, și al Președintelui Parlamentului European, dl. Antonio Tajani, care susțin aderarea României la Spațiul Schengen, pentru obținerea acceptului politic (din partea tuturor statelor membre n.r.). Dacă vorbim despre unitate și coeziune, atunci ele trebuie să se reflecte și aici.”

Viorica Dăncilă a oferit asigurări asupra faptului că obiectivele agendei strategice 2014-2020 vor fi atinse până la finele actualului ciclu instituțional, iar cooperarea în cadrul Trio-ului Președinției Consiliului UE, alături de Finlanda și Croația, este baza solidă pe care se va realiza acest lucru.

,,Am lucrat foarte bine în echipă cu Finlanda și Croația, care ne vor succede la Președinția Consiliului, pentru creionarea agendei pentru următoarele 18 luni. Cooperarea între președinții se impune dacă vrem să avem rezultate bune pe final de mandat pentru închiderea agendei strategice 2014-2020.”

De asemenea, premierul Dăncilă a vorbit și despre Balcanii de Vest, care sunt prioritari alături de Parteneriatul Estic. În acest sens, aceasta a salutat Acordul de la Prespa privind schimbarea numelui fostei republicii iugoslave și a subliniat faptul că acest act a rezolvat o dispută veche de decenii și a deschis calea către integrare euro-atlantică a Macedoniei de Nord. În acest sens, procesul de negociere pentru aderarea la UE a vecinului din sudul Balcanilor a fost și rămâne o prioritate pentru România în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională.

Mai mult, Viorica Dăncilă a reafirmat susținerea procesului de extindere în Balcanii de Vest de către Președinția Consiliului pe baza rezultatelor individuale ale fiecărui stat candidat în negocierea capitolelor de aderare. România este pregătită și dispusă să acorde sprijinul ei tehnic statelor care vor să meargă pe calea europeană. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, stat membru al Parteneriatului Estic, pe care România îl asistă în implementarea reformelor necesare integrării europene prin cooperarea la nivel de miniștri de resort în chestiuni sectoriale, potrivit afirmațiilor premierului.

Președinția României la Consiliul UE are ca obiectiv în programul său de lucru consolidarea încrederii cetățenilor europeni în proiectul european, care capătă o importanță fundamentală în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al discuțiilor despre viitorul Europei. Premierul a exprimat în fața Comitetului Regiunilor convingerea Președinției Consiliului privind implicarea cetățenilor europeni în procesul decizional ca premisă pentru asigurarea coeziunii europene.

,,Cetățenii trebuie implicați în creionarea politicilor europene care trebuie să fie astfel mai aproape de aceștia. Trebuie să informăm mai mult cetățenii de măsurile pe care le luăm pentru UE. Cred că aceasta este calea de urmat dacă vrem ca cei care gândesc în spiritul valorilor europene și ale democrației să fie mai mulți decât cei care sunt anti-europeni. În Președinția română a Consiliului UE aveți nu doar un prieten, ci și un partener de încredere pentru aprofundarea coeziunii europene.”

Pe finalul dezbaterii, premierul Dăncilă a atins și subiectul delicat al statului de drept, reiterând că statul de drept nu este atacat în România, iar tot ce se spune împotriva acțiunilor guvernului român sunt minciuni.

,,Așa cum susținea și Comisia Europeană, în orice stat membru, statul de drept, drepturile cetățenilor și lupta anticorupție trebuie să primeze. Eu, ca premier, garantez că aceste aspecte vor fi pentru mine o prioritate. Toate acuzele la adresa guvernului sunt nefondate. O singură ordonanță de urgență a promulgat Guvernul pe justiție și a aceasta a fost pentru a pune în practică recomandări ale Comisiei de la Veneția. Restul acuzelor că guvernul României nu pune în vigoare anumite aspecte nu sunt demonstrate de realitate.”, a încheiat premierul României.

Este de menționat și faptul că Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada celor 6 luni de mandat ale României, mulțumind instituției pentru sprijinul acordat până acum României și Președinției Consiliului. 

Vizita de două zile a premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, pentru prezentarea priorităților Președinției Consiliului în fața plenului reunit al Comitetului European al Regiunilor și pentru întrevederea separată cu Președintele instituției, Karl-Heinz Lambertz, se va încheia mâine cu participarea primului ministru la Conferința pentru combaterea anti-semitismului și protejarea comunităților de evrei din întreaga lume și cu întrevederea bilaterală cu Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor. 

Citiți și Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending