Connect with us

#RO2019EU

Dezbaterea din plenul Comitetului European al Regiunilor a necesitat exprimarea poziției premierului Viorica Dăncilă pe subiecte precum încălcarea statului de drept în România, aderarea la Spațiul Schengen și suținerea Balcanilor de Vest pe calea europeană

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR), pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Problema respectării statului de drept și a aderării României la Schengen, precum și poziția Președinției Consiliului cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest au fost subiecte care au reapărut în dezbatere de astăzi din plenul CoR.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cei patru piloni strategi pe care se construiește programul Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună, respectiv Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

De asemenea, Premierul Viorica Dăncilă a atins alte câteva subiecte în timpul sesiunii de întrebări adresate de membrii plenarei Comitetului Regiunilor, precum poziția României cu privire la menținerea vizei Schengen pentru România, avansarea agendei strategice a UE, procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, consolidarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile Uniunii și problema respectării statului de drept în România. 

Referitor la menținerea vizei Schengen pentru România, Premierul român consideră că România își merită locul printre statele membre la acest spațiu, cel puțin din punct de vedere tehnic, această părere fiind împărtășită și de Comisia Europeană și Parlamentul European. 

,,Din 2011 România îndeplinește toate criterile tehnice de aderare, după cum o confirmă și Comisia Europeană în rapoartele sale, însă problema rămâne una de acord politic. România a contribuit în acești ani ca un adevărat stat membru al Spațiului Schengen și mă bazez pe sprijinul Președintelui Comisiei, dl. Jean-Claude Juncker, și al Președintelui Parlamentului European, dl. Antonio Tajani, care susțin aderarea României la Spațiul Schengen, pentru obținerea acceptului politic (din partea tuturor statelor membre n.r.). Dacă vorbim despre unitate și coeziune, atunci ele trebuie să se reflecte și aici.”

Viorica Dăncilă a oferit asigurări asupra faptului că obiectivele agendei strategice 2014-2020 vor fi atinse până la finele actualului ciclu instituțional, iar cooperarea în cadrul Trio-ului Președinției Consiliului UE, alături de Finlanda și Croația, este baza solidă pe care se va realiza acest lucru.

,,Am lucrat foarte bine în echipă cu Finlanda și Croația, care ne vor succede la Președinția Consiliului, pentru creionarea agendei pentru următoarele 18 luni. Cooperarea între președinții se impune dacă vrem să avem rezultate bune pe final de mandat pentru închiderea agendei strategice 2014-2020.”

De asemenea, premierul Dăncilă a vorbit și despre Balcanii de Vest, care sunt prioritari alături de Parteneriatul Estic. În acest sens, aceasta a salutat Acordul de la Prespa privind schimbarea numelui fostei republicii iugoslave și a subliniat faptul că acest act a rezolvat o dispută veche de decenii și a deschis calea către integrare euro-atlantică a Macedoniei de Nord. În acest sens, procesul de negociere pentru aderarea la UE a vecinului din sudul Balcanilor a fost și rămâne o prioritate pentru România în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională.

Mai mult, Viorica Dăncilă a reafirmat susținerea procesului de extindere în Balcanii de Vest de către Președinția Consiliului pe baza rezultatelor individuale ale fiecărui stat candidat în negocierea capitolelor de aderare. România este pregătită și dispusă să acorde sprijinul ei tehnic statelor care vor să meargă pe calea europeană. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, stat membru al Parteneriatului Estic, pe care România îl asistă în implementarea reformelor necesare integrării europene prin cooperarea la nivel de miniștri de resort în chestiuni sectoriale, potrivit afirmațiilor premierului.

Președinția României la Consiliul UE are ca obiectiv în programul său de lucru consolidarea încrederii cetățenilor europeni în proiectul european, care capătă o importanță fundamentală în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al discuțiilor despre viitorul Europei. Premierul a exprimat în fața Comitetului Regiunilor convingerea Președinției Consiliului privind implicarea cetățenilor europeni în procesul decizional ca premisă pentru asigurarea coeziunii europene.

,,Cetățenii trebuie implicați în creionarea politicilor europene care trebuie să fie astfel mai aproape de aceștia. Trebuie să informăm mai mult cetățenii de măsurile pe care le luăm pentru UE. Cred că aceasta este calea de urmat dacă vrem ca cei care gândesc în spiritul valorilor europene și ale democrației să fie mai mulți decât cei care sunt anti-europeni. În Președinția română a Consiliului UE aveți nu doar un prieten, ci și un partener de încredere pentru aprofundarea coeziunii europene.”

Pe finalul dezbaterii, premierul Dăncilă a atins și subiectul delicat al statului de drept, reiterând că statul de drept nu este atacat în România, iar tot ce se spune împotriva acțiunilor guvernului român sunt minciuni.

,,Așa cum susținea și Comisia Europeană, în orice stat membru, statul de drept, drepturile cetățenilor și lupta anticorupție trebuie să primeze. Eu, ca premier, garantez că aceste aspecte vor fi pentru mine o prioritate. Toate acuzele la adresa guvernului sunt nefondate. O singură ordonanță de urgență a promulgat Guvernul pe justiție și a aceasta a fost pentru a pune în practică recomandări ale Comisiei de la Veneția. Restul acuzelor că guvernul României nu pune în vigoare anumite aspecte nu sunt demonstrate de realitate.”, a încheiat premierul României.

Este de menționat și faptul că Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada celor 6 luni de mandat ale României, mulțumind instituției pentru sprijinul acordat până acum României și Președinției Consiliului. 

Vizita de două zile a premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, pentru prezentarea priorităților Președinției Consiliului în fața plenului reunit al Comitetului European al Regiunilor și pentru întrevederea separată cu Președintele instituției, Karl-Heinz Lambertz, se va încheia mâine cu participarea primului ministru la Conferința pentru combaterea anti-semitismului și protejarea comunităților de evrei din întreaga lume și cu întrevederea bilaterală cu Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor. 

Citiți și Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, definește principiile și prioritățile pentru viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Consiliul a adoptat ieri, 25 iunie, concluzii privind viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice. În aceste concluzii sunt identificate prioritățile și principiile care vor sta la baza elaborării politicilor viitoare menite să asigure tranziția energetică spre un sistem energetic accesibil din punct de vedere financiar, sigur, competitiv, securizat și durabil, se arată în comunicat.


Concluziile asupra cărora am convenit astăzi oferă o viziune asupra politicii energetice în UE până în 2030 și ulterior. Am subliniat îndeosebi faptul că este important să ne concentrăm eforturile și să sporim investițiile în domeniul infrastructurilor, al tehnologiilor inovatoare, al interconectării sectoarelor și al integrării sectoriale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că cetățenii și întreprinderile se află în centrul procesului de tranziție energetică garantând acceptarea socială și competitivitatea internațională. Acum este rândul Comisiei să avanseze în această direcție în momentul elaborării de noi propuneri în domeniul energiei.”

Ministrul Energiei, Anton Anton


În cadrul pregătirilor pentru următoarea legislatură, Consiliul, în concluziile sale, invită Comisia să țină seama de principiile evidențiate în text atunci când prezintă noi propuneri legislative. De asemenea, în textul concluziilor i se solicită Comisiei să efectueze o analiză a tehnologiilor de interconectare a sectoarelor și de integrare sectorială și să reflecte eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei și al climei în contextul unei eventuale revizuiri viitoare a normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Concluziile se înscriu în contextul pachetului legislativ finalizat de curând „Energie curată pentru toți europenii” și al comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți”, care stabilește o viziune strategică pentru viitoarea politică a UE în domeniul climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending