Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană salută referendumul național din 16 ianuarie din Serbia privind modificările constituționale, ca fiind un pas esențial pentru consolidarea independenței sistemului judiciar și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor statului de drept din țară, se arată într-o declarație de presă comună, emisă de Serviciul European de Acțiune Externă.

Acestea consideră că reformele reprezintă un pas înainte în direcția alinierii Serbiei la standardele europene și vor sprijini procesul de aderare a Serbiei la UE.

Totodată, țările regretă decizia guvernului din Kosovo de a nu permite OSCE să colecteze buletinele de vot pentru referendum ale cetățenilor care trăiesc în zonă. 

„Am încurajat toți cetățenii sârbi să participe la referendum și considerăm că este important ca alegătorii eligibili să poată vota la alegeri și referendumuri. Constatăm cu regret că guvernul kosovar nu a permis Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să colecteze buletinele de vot ale alegătorilor eligibili care locuiesc în Kosovo pentru viitorul referendum, în conformitate cu practicile anterioare. Facem apel la guvernul kosovar să permită sârbilor din Kosovo să își exercite dreptul de a vota în alegeri și procese electorale în conformitate cu această practică consacrată”, se menționează în declarația comună.

În consecință, se face apel la guvernele din Kosovo și Serbia să se abțină de la acțiuni și de la retorica care sporesc tensiunile și să se angajeze în mod constructiv în cadrul dialogului facilitat de UE.

„Este important ca ambele guverne să realizeze progrese în direcția unui acord cuprinzător care să deblocheze perspectiva UE și să sporească stabilitatea regională”, se mai subliniază în declarație.

Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

De asemenea, oficialul american a menționat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

„Rusia și-a exprimat îngrijorarea, noi ne-am exprimat îngrijorarea, inclusiv în ceea ce privește acțiunile pe care Rusia le-a întreprins pentru a submina securitatea europeană, despre care secretarul Blinken a vorbit atât de elocvent săptămâna trecută. Ne-am menținut premisa noastră principală de reciprocitate. Am fost fermi asupra principiilor noastre și am fost clari cu privire la acele domenii în care putem face progrese și la cele în care nu putem face progrese. Unitatea aliaților și solidaritatea transatlantică au fost afișate pe deplin și rămân afișate pe deplin. Discuțiile au fost sincere și directe. Au fost utile. Ne-au oferit nouă și aliaților noștri lucruri pe care să le luăm în considerare. Au oferit Rusiei lucruri pe care să le ia în considerare”, a declarat Sullivan.

Joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care a condus discuțiile de la Geneva cu adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman, nu a exclus, într-un interviu acordat joi, ca Moscova să trimită forțe la aliații din Venezuela sau Cuba dacă diplomația eșuează.

„Nu vreau să confirm acest lucru… și nici să îl exclud”, a spus el.

Sullivan a calificat comentariile drept „bravură” și a precizat că Rusia nu a ridicat această idee în cadrul discuțiilor.

„Dacă Rusia s-ar îndrepta în această direcție, ne-am ocupa de acest lucru în mod decisiv”, a subliniat Sullivan.

Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci au fost cel mai aproape de un război nuclear în 1962, când Moscova a desfășurat rachete balistice în Cuba, declanșând o criză diplomatică.

SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, a transmis, joi, Michael Carpenter, ambasadorul american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Delegații din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite și aliații săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la granița cu Ucraina și al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa. 

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în fața delegaților reuniți în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea președinției de un an a țării sale în cadrul organizației de securitate.

Let me also be clear about one thing: as we prepare for an open dialogue on how to strengthen security for the benefit of all, we must decisively reject blackmail and never allow aggression and threats to be rewarded.https://t.co/DBHJZv7Zha

— Michael Carpenter, U.S. Ambassador to the OSCE (@USAmbOSCE) January 13, 2022

Carpenter a salutat propunerea Poloniei de a folosi OSCE ca for pentru desfășurarea unei discuții revitalizate privind securitatea europeană, în contextul în care „acțiunile neprovocate ale Rusiei față de Ucraina reprezintă o provocare imediată și urgentă la adresa păcii și securității în regiunea OSCE”. De asemenea, diplomatul american a subliniat că SUA preferă o cale diplomatică pentru a discuta modalități de consolidare a securității în conformitate cu principiile și angajamentele fundamentale, inclusiv respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statelor participante, inviolabilitatea frontierelor reciproce și neutilizarea sau amenințarea cu forța.

„Ne-am angajat să ne exprimăm îngrijorarea sinceră cu privire la acțiunile Rusiei, în special amenințările acesteia împotriva Ucrainei, dar și să căutăm domenii în care am putea avea interese comune cu Rusia. Suntem implicați într-o discuție în cadrul dialogului bilateral SUA-Rusia privind stabilitatea strategică. Ne-am reîntâlnit ieri în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Și suntem pregătiți să începem să dialogăm aici, în cadrul OSCE. Venim pregătiți pentru o discuție serioasă, chiar dacă – sau poate, tocmai pentru că – considerăm că acțiunile recente ale Rusiei în Ucraina și presupusa anexare a Crimeei sunt în mod inerent periculoase și destabilizatoare. Prezența militară nedorită a Rusiei pe teritoriul Georgiei și al Republicii Moldova continuă să contrazică principiile fundamentale. Avem dorința și preferința de a recurge la diplomație și la dezescaladare, pe baza discuțiilor purtate aici și în alte locuri în această săptămână. Numai în cadrul OSCE putem sta împreună la aceeași masă, cu toate cele 57 de voci ale statelor participante egale”, a transmis Michael Carpenter.

Însă, reprezentantul american a avertizat că SUA vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

„Permiteți-mi, de asemenea, să fiu clar cu privire la un lucru: în timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis cu privire la modul de consolidare a securității în beneficiul tuturor, trebuie să respingem în mod decisiv șantajul și să nu permitem niciodată ca agresiunea și amenințările să fie recompensate. Trebuie să ne apărăm cu hotărâre, nu să ne diluăm principiile și angajamentele fundamentale. Există multe subiecte pe care le putem și ar trebui să le discutăm și trebuie să ascultăm fiecare voce din jurul acestei mese. Trebuie să căutăm neîncetat soluții viabile. Dar nu trebuie să acceptăm niciodată ignorarea sau erodarea principiilor noastre fundamentale. Aceasta înseamnă că nu vom tolera sferele de influență deschise sau tacite, nu vom limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege propriile alianțe, nu vom privilegia cerințele de securitate ale unui stat în detrimentul celor ale altuia”, a subliniat Michael Carpenter. 

Totodată, diplomatul american a mai precizat că SUA sunt pregătite „să ne apucăm de treabă”, fiind nevoie de o discuție serioasă despre ceea ce putem face pentru a reduce insecuritatea și a construi încrederea”.

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană, relatează Agerpres.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

De asemenea, Kremlinul a avertizat joi că Rusia va răspunde în consecință în cazul adoptării de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, măsura fiind considerată „scandaloasă” fiind îndreptată împotriva unui șef de stat. De asemenea, Kremlinul consideră că măsura ar echivala cu ruperea relațiilor dintre Rusia și SUA, relatează Agerpres.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei” prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Citiți și Președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuții bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuțiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomație intensă între Occident și Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor ezita să-și asume vreun angajament pentru a-și consolida „prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite și partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe și coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman,  cu oficiali europeni după discuțiile cu omologul rus, desfășurate la Geneva, dar și după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.