Connect with us

EDITORIALE

Dezinteresul național pro-european

Published

on

Editorial semnat de Dan Cărbunaru

Dacă au de ales între a respecta regulile UE și ieșitul din UE, doi din trei români ar prefera să iasă, dacă socoteala de acasă nu se potrivește cu cea de la Bruxelles. Așa arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat în România, țara care e în UE de 14 ani. Țara în care după aderare venitul a crescut de la 43 la sută din media pe cap de locuitor la 72 la sută.

La doi ani după ce au avut președinția Consiliului UE, după ce a primit 66 de miliarde de euro – bani europeni, de trei ori mai mult decât a cotizat, la care se adaugă alte zeci de miliarde –  investiții europene private, cu cinci milioane de oameni muncind în alte state UE, beneficiind de libertatea de circulație, de munca și de studiu, azi, doi din trei români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale când sunt în dezacord cu regulile UE, chiar cu riscul pierderii poziției de stat membru.

Aruncarea în neant, plonjonul încurajat pe față ne-ar lăsa cu mult în urma unei Ungarii sau Polonii care și-au rezolvat, deja, multe probleme de dezvoltare în interiorul UE.

Cei care ajung să creadă, nu pe baza vreunui raport de cercetare, ci pe baza consumului de mesaje suveraniste, suprapuse peste frustrări și suferințe reale prin care trec, că ne-ar fi mai bine să facem ce credem că e bine doar pentru noi, dacă regulile Uniunii din care facem parte ne-ar afecta interesele naționale merită întreaga atenție.

Nu doar a celor care se pregătesc să culeagă dividende politice tot mai grase din această stare de spirit întreținută abil, eficient și organizat.

Dar și a celor care își clamează, politic sau instituțional, roluri principale în serialul pro-european în care joacă în numele României. 

Între timp, tinerii europeni dezbat la Strasbourg viitorul unei Europe federale.

EDITORIALE

Op-ed | Comisarul european pentru educație anunță o nouă viziune pentru învățământul superior din UE: Legitimația europeană de student

Published

on

Editorial semnat de Mariya Gabriel, comisarul UE pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Avem o viziune pentru învățământul superior din UE,

viziune care se poate realiza numai dacă studenții și cadrele didactice se pot deplasa fără probleme de la o universitate la alta, dintr-un stat membru în altul, pentru a dobândi cea mai valoroasă experiență de învățare și de predare. Pentru că nimic nu stimulează mai mult decât expunerea la idei, medii academice și abordări diverse.

Desigur, mulți beneficiază deja de oferte de mobilitate, dar sunt obligați să se ocupe de formalități administrative, de exemplu pentru cursurile aprobate sau recunoașterea creditelor, ceea ce poate părea copleșitor și îi poate descuraja încă de la început să își depună candidatura.

Am dorit să modernizăm și să simplificăm procesul.

Așadar, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a programului Erasmus +, am făcut un pas înapoi și ne-am întrebat:

cum ar fi dacă ar exista o modalitate simplă de a permite recunoașterea identității și a statutului unui student, ceea ce i-ar oferi acces direct la serviciile destinate studenților în întreaga UE? Și cum poate fi legată această modalitate de schimbul digital securizat de informații privind studenții între instituțiile de învățământ superior care participă la programul Erasmus +? Cum putem face experiența Erasmus + și mai plăcută pentru toți cei care doresc să studieze, să efectueze stagii sau ucenicii în străinătate sau să participe la schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului?

Iată cum s-a născut inițiativa privind legitimația europeană de student.

Prin intermediul acesteia, digitalizăm tot ceea ce este legat de organizarea mobilității studenților în cadrul programului Erasmus +, de la furnizarea de informații și procedurile de depunere a candidaturilor până la recunoașterea creditelor, de la schimburile de date ale studenților până la semnătura digitală a documentelor.

Într-adevăr, este vorba de o schimbare majoră.

Pentru a ne transforma viziunea ambițioasă în realitate, am conceput patru acțiuni corelate, fiecare abordând o nevoie specifică:

În primul rând, avem legitimația europeană de student, care a dat acestei inițiative numele pe care îl poartă. Am creat un instrument care poate garanta un schimb sigur de informații privind studenții și le permite acestora din urmă să se deplaseze fără probleme între instituțiile de învățământ superior. Totuși, legitimația le poate oferi studenților mult mai multe posibilități, cum ar fi accesul la cursuri și servicii online oferite în alte instituții de învățământ superior decât cea în care studiază. Această versiune îmbunătățită a legitimațiilor de student naționale existente a avut un început promițător: până în prezent, 2,6 milioane de studenți și-au transformat legitimațiile în legitimații europene de student. Până în 2025, toți studenții din Europa ar trebui să se poată bucura de avantajele oferite de legitimația europeană de student, care le poate oferi, de asemenea, acces la biblioteci, transport și cazare sau reduceri la activitățile culturale în întreaga UE.

Pentru a le permite studenților să își autentifice statutul la nivel transfrontalier și la nivelul instituțiilor, a fost nevoie de un identificator digital al studenților sigur și fiabil: Comisia a sprijinit demersul, furnizând un instrument european de identificarea electronică a studenților, care asigură autentificarea locală și accesul global la servicii.

Aplicația Erasmus + completează legitimația și identificarea electronică, prin care studenții pot accesa cu ușurință informațiile utile necesare înainte, în timpul și după mobilitate. Aplicația este, de asemenea, un spațiu de întâlnire online în care studenții se pot conecta și pot discuta despre experiențele lor. Am lansat aplicația modernizată în 2021, pe care au descărcat-o, până în prezent, peste 160 000 de studenți.

Discutând cu studenți din întreaga UE, am avut plăcerea să aflu ce impact pozitiv au avut aceste măsuri asupra experienței lor Erasmus +.

Daniela Baciu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, care a participat la studii Erasmus + la Napoli, în Italia, pe perioada semestrului de primăvara al anului 2018, și la un stagiu Erasmus + la Zagreb, în Croația, în vara anului 2019, mi-a împărtășit opinia sa:

„Candidatura mea și toate documentele solicitate pentru programul de mobilitate (2017/2018) au fost depuse pe suport de hârtie. Un an mai târziu însă, în 2019, când m-am înscris la stagiul Erasmus +, lucrurile arătau altfel: universitatea mea a încheiat un contract de studii online. Am văzut în mod clar un progres semnificativ. Fiecare procedură, fiecare semnătură sau modificare s-a realizat foarte ușor (chiar și prin telefon) atât pentru mine, cât și pentru tutorele meu din țara-gazdă. Am fost foarte încântată că mobilitatea mea a devenit mai ecologică, în concordanță cu tendințele de digitalizare, și, bineînțeles, foarte accesibilă oriunde m-aș afla. Totul se găsește într-un singur loc (în contul meu). Cred că este una dintre cele mai remarcabile îmbunătățiri de până acum în ceea ce privește documentele legate de mobilitate.

Am căutat, de asemenea, modalități de creștere a eficienței procedurilor administrative. Prin urmare, am inclus în inițiativă rețeaua Erasmus Without Paper. În prezent, peste 3 000 de instituții de învățământ superior din întreaga UE fac schimb de date online prin intermediul acestei rețele, semnează acorduri de cooperare cu alte universități și încheie contracte de studii cu studenții care participă la programe de mobilitate. Ne dorim ca toate universitățile din UE să fie conectate până în 2023.

Suntem mai aproape ca oricând de realizarea obiectivului de gestionare modernă și eficientă a mobilității. Acest fapt nu va duce doar la o simplificare majoră a procedurilor pentru toți cei implicați, ci va îmbunătăți, de asemenea, calitatea educației în UE și va crea condițiile necesare pentru a stimula în mod semnificativ mobilitatea studenților, în conformitate cu obiectivele Spațiului european al educației.

Continue Reading

EDITORIALE

Câteva aspecte de reținut după vizita-fulger a vicepreședintelui SUA în România: Ce facem cu titulatura de “lider al flancului estic”?

Published

on

© Administrația Prezidențială

S-a așternut liniștea peste vizita fulger în România a vicepreședintelui SUA Kamala Harris din urmă cu două zile. Atunci când a aterizat pe sol românesc, după un prim popas pe sol polonez, al doilea om de la Casa Albă s-a aflat pentru câteva ore în țara aliată care împarte cea mai mare graniță comună (650 de kilometri) cu primul conflict armat din istoria postbelică a Europei declanșat de un stat, Rusia, împotriva altui stat, Ucraina.

Vizita scurtă, dar istorică prin context, a vicepreședintelui american ne-a găsit pe noi, românii și decidenții noștri, mai conștienți ca niciodată de miza acestor momente complicate și de rolul pe care trebuie să-l jucăm pentru a ne ridica la înălțimea vremurilor și mai puțin conștienți că vulnerabilitățile noastre nu stau în garanțiile de securitate fără reper în istoria națională de care dispunem, ci în calitatea moralului național de care suntem direct responsabili.

Printr-o călătorie înrămată geopolitic de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și consecințele sale multistratificate – răsturnarea ordinii de securitate în Europa, necesitatea întăririi flancului de est al NATO și al Uniunii Europene, gestionarea fluxului de persoane care fug din calea conflictului, abordarea efectelor sancțiunilor occidentale fără precedent în istorie la adresa unui stat – Kamala Harris a fost al doilea vicepreședinte american care a răsplătit România cu prezența sa politică în ultimii 13 ani, după Joe Biden în două rânduri – 2009 și 2014, consacrând cel mai înalt nivel de reprezentare politică americană la București după George W. Bush în 2008, când președintele american de la acea vreme participa la summit-ul NATO. O vizită, aceasta din urmă, care face parte din originile războiului pe care Vladimir Putin îl poartă astăzi în Ucraina. Prezent în premieră la un summit NATO, la un an după discursul de la Conferința de Securitate de la München în care a contestat ordinea de securitate euro-atlantică garantată de SUA și a cerut recunoașterea lumii multipolare în care Rusia are un loc cheie, liderul rus a denunțat orice intenție prin care Ucrainei și Georgiei să le fie acordat un plan de acțiune pentru aderarea la NATO. Ce a urmat, știm cu toții: războiul din Georgia, Crimeea, estul Ucrainei și războiul împotriva Ucrainei, ultimul învăluit în pretențiile de securitate prin care Moscova cerea inclusiv retragerea forțelor NATO pe aliniamentul  din 1997, când România și celelalte state central și est-europene nu aparțineau umbrelei de securitate nord-atlantice.

Astfel, și din această perspectivă de localizare și suprapunere a evenimentelor care au precedat acest război, vizita vicepreședintelui Statelor Unite la București a fost o reconfirmare a realității geografice, geopolitice și geostrategice că România nu a avut niciodată garanții de securitate mai ferme și mai concrete și că războiul regretabil și în desfășurare din Ucraina este aproape de noi prin suferință și solidaritate și departe grație unor decizii și acțiuni de politică externă cu asiduitate urmate după prăbușirea comunismului.

Cu reconfirmarea acestui element crucial pentru stabilitatea României, câteva repere se impun a fi reținute din vizita fulger la București a numărului doi de la Casa Albă, căci pe baza lor putem construi mai departe pe o scenă care va reconfigura ordinea europeană și internațională.

Au venit americanii? Nu, americanii sunt deja aici. Plus: “Majoratorul” în NATO

Într-o formă sau alta, americanii sunt deja aici de 25 ani. De când Bill Clinton a lansat, la București, Parteneriatul Strategic dintre SUA și România și până când Kamala Harris a venit la București pentru a spune, în cuvinte diplomatice și indirecte, că dacă Rusia ar îndrăzni să atace România, Statele Unite își vor apăra aliatul. De când România pre-NATO s-a alăturat în solidaritate Statelor Unite ca urmare a 9/11 și până când Washington-ul și Bucureștiul au ranforsat Parteneriatul Strategic cu Declarația Comună din 2011. De când România și Statele Unite au semnat acordul de amplasare a forțelor americane pe teritoriul național și până când România a devenit gazda sistemului antirachetă al NATO în Europa, ambele fiind exemple concrete ale garanțiilor de securitate pe care România se poate bizui. Astăzi, amprenta vizitei vicepreședintelui Kamala Harris pune un nou însemn al acestei stări de fapt. Mesajul cel mai important din frazele rostite de Kamala Harris la Cotroceni pe componenta de securitate și apărare – implicit angajamentul pentru articolul 5 al apărării colective – este acela că americanii sunt aici. De ce acest joc de cuvinte? Pentru că prețuiește drumul democratic, european și euro-atlantic pe care România l-a parcurs, cristalizează angajamentul prezent al acestei alianțe și proiectează viitorul acestui parteneriat. 

Cu atât mai importantă a fost vizita Kamalei Harris la București, pe al cărei desfășurător s-a aflat și creșterea prezenței militare americane și NATO pe teritoriul nostru, cu cât România va marca în curând 18 ani de la aderarea la Alianță. Un aliat la majorat cu acte în regulă care în timp ce a solicitat accelerarea procesului de înființare a grupului de luptă al NATO și a pledat pentru creșterea prezenței militare americane, a mai făcut un gest politic notabil și cu greutate: creșterea bugetului pentru apărare al României cu 25% (de la 2% la 2,5% din PIB) începând de anul viitor.

Importanța și relevanța geostrategice ale României – “lider al flancului estic” și depășirea complexului polonez

Politica externă este o sumă a intereselor naționale. Este în interesul național al Statelor Unite ca regiunea Mării Negre și România să fie cuprinse de un climat de stabilitate. A afirmat-o chiar secretarul american al apărării, Lloyd Austin, când a venit în România, în octombrie anul trecut. Este în interesul național al României să facă parte din familia occidentală – NATO, UE și Parteneriatul Strategic cu SUA. Aceste interese sunt reprezentate prin valori comune – democrație, libertate, drepturile omului, domnia legii – și prin principii internaționale pe care agresorul militar rus le prejudiciază și le mutilează pe teritoriul altui stat și la frontiera geopolitică cu apărătorii ordinii internaționale.

Președintele Iohannis a strecurat în intervenția sa de la conferința de presă o frază cheie – “Rusia a început acest atac împotriva Ucrainei dinspre Sud, din zona Mării Negre. Este un scenariu asupra căruia am avertizat de mulți ani” -. Acesta a fost momentul în care România le-a semnalat, la cel mai înalt nivel, că pledoariile ultimelor trei administrații de la București (Băsescu II, Iohannis I și II) privind importanța pe care SUA și NATO trebuie să o acorde regiunii Mării Negre nu au fost numai un obiectiv strategic de politică externă a României, ci un obiectiv în integralitate euro-atlantic.

Cu o zi înainte de vizita la București, vicepreședinta SUA s-a aflat la Varșovia ca parte a mini-turneului care a cuprins capitalele celor mai importanți aliați de pe flancul estic, co-lideri ai formatului București 9 și singurii aliați estici pe care Joe Biden i-a inclus în formatul de consultări la nivel de lideri G7 – UE – NATO pe marginea războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Apare astfel utilă o joncțiune între afirmația Kamalei Harris – “Vă mulțumesc pentru rolul de lider al flancului estic al NATO” – și cea a lui Klaus Iohannis – “Flancul Estic trebuie să fie puternic, bine echilibrat, pentru că, dacă o parte a Flancului Estic este puternică, iar altă parte este slabă, este, firește, o vulnerabilitate pentru Flancul Estic”. O joncțiune pe care, de pildă, nu o regăsim în declarațiile comune pe care vicepreședinta SUA le-a susținut împreună cu președintele Poloniei.

Deși este de așteptat ca summitul de la Madrid care va consfinți adoptarea Conceptului Strategic al NATO să cuprindă acest obiectiv pe care România îl promovează intens – elevarea nivelului de prioritate acordat regiunii Mării Negre -, mai necesar este un impuls aproape în timp real. Este vorba despre acel nivel de prioritate prin care NATO nu va mai aplica optici diferite pentru cele două zone ale flancului estic, ci le va trata unitar în termeni de prezență militară americană și aliată. Până în prezent, SUA au mobilizat 4.700 de militari suplimentari în Polonia și 1.000 în România, în timp ce prezența aliată pe teritoriul nostru este puternic compensată prin avioane de luptă americane, misiuni de poliție aeriană ale forțelor italiene și germane, activarea în premieră istorică a Forței de Reacție Rapidă a NATO prin noi prezențe terestre belgiene, portugheze și franceze, cu Franța care va conduce noul grup de luptă. Teoretic, crearea grupului de luptă al NATO în România va aduce sudul flancului estic pe picior de egalitate cu nordul flancul estic. Practic, această omogenitate între nordul și sudul flancului estic va trebui asigurată și prin înțelegeri bilaterale cu aliații americani pentru dislocarea unui nou contigent. 

Pentru România cred că mai intervine și un alt aspect: depășirea complexului polonez, un aliat cu care împărtășim o apartenență comună la NATO și la UE, cu care deținem un parteneriat strategic, consolidat și prin recenta ședință comună a celor două guverne și alături de care “patronăm” politic cele mai importante forme de cooperare regionale din Europa: Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9. A existat adesea tendința de comparație, de-a lungul anilor, între ceea ce au obținut polonezii și noi nu, între ceea ce au reușit liderii lor și ai noștri nu. În realitate, această raportare este mai mult decât păguboasă și ne afectează capacitatea de a gândi strategic, pe termen lung și pentru interesele naționale.

Numai în ultima lună, în România s-au aflat secretarul general al NATO, președinta Comisiei Europene, vicepreședinta SUA, miniștrii apărării din Franța, Germania și Țările de Jos, miniștrii de externe din Franța, Canada, Israel și Italia, șefii Statelor Majore ale Apărării din SUA, Marea Britanie, Franța, Țările de Jos sau consilierii pentru securitate națională ai președinților Poloniei și Turciei.

Cu o încredere în creștere a cetățenilor (potrivit sondajelor) în importanța apartenenței României la Occidentul democratic, se impune, deci, să ne concentrăm puternic pe rolul țării noastre în această perioadă din perspectiva securității euro-atlantice, a importanței geostrategice și a rezilienței.

Reziliența și rolul de lider al flancului estic al NATO în context de conflict armat la porțile României înseamnă, printre altele: operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă NATO în România; insistarea pe demersurile NATO de a avansa o postură de descurajare prin apărare în România; urgentarea procedurilor de achiziție a celor 32 de avioane F-16 de la Norvegia, proces început anul trecut; adoptarea în timp record a legislației offshore și începerea procesului de extracție a gazelor din Marea Neagră sub umbrela unor asocieri de companii românești și americane (Black Sea Oil and Gas), asigurându-ne astfel nu doar securitatea prin prezență militară aliată, ci și securitatea prin prezență economică aliată; dublarea eforturilor de extracție prin capacitate de interconectare (BRUA) și tranzit de gaz lichefiat (pe ruta Grecia – Bulgaria) și de gaze din Caucaz (Azerbaidjan). Pe scurt, și furnizor de securitate energetică; independența energetică într-un triunghi pe termen scurt (gazele din Marea Neagră), mediu și lung (demararea proiectelor nuclear-civile de la Cernavodă și a reactoarelor modulare de mici dimensiuni + energii regenerabile); sprijinirea Ucrainei prin dezvoltarea hubului umanitar de la Suceava; sprijinirea Republicii Moldova și reducerea vulnerabilităților sale prin paleta de ajutoare guvernamentale și scăderea dependenței de gazul rusesc.

3. România – soft power regional și leadership prin solidaritate

Concomitent, la București și la Versailles, vicepreședinta Statelor Unite, președintele Franței și președinta Comisiei Europene au mulțumit României și românilor pentru solidaritate, generozitate, curaj și sprijin oferit cetățenilor ucraineni care fug din calea războiului pe care regimul lui Vladimir Putin l-a pornit împotriva țării vecine. În timp ce aliații din NATO ne protejează și descurajează amenințările de la granița noastră, românii apără frontiera Europei unite și a alianței transatlantice cu ușile deschise pentru ucrainenii deznădăjduiți.

Pare să fie – după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană – primul moment în care societatea românească și autoritățile politice conlucrează natural în numele unui scop comun.

Hub-ul umanitar de la Suceava creat în sprijinul Ucrainei și plasat sub umbrela mecanismelor europene este o dovadă de soft power. Dincolo de mărinimia umană a fiecărui gest în parte, este și o profilare a unui “leadership prin solidaritate” pe care România l-a mai inițiat în urmă cu doi ani, la debutul pandemiei de coronavirus.

Acțiunile preponderent umanitare ale României în raport cu evoluțiile conflictului din Ucraina țintesc efectul principal al situației și transmit și un alt mesaj fără echivoc: agresiunea militară ilegală a Rusiei în țara vecină și atrocitățile asupra cărora planează definiția unor crize de război sunt cauzele care au provocat cea mai gravă criză umanitară din Europa postbelică.

România își construiește astfel contribuția la atenuarea impactului războiului declanșat de Rusia în jurul principiului “forței dreptului” și al angajamentelor internaționale pe care fiecare stat semnatar al Cartei ONU ar trebui să le respecte și să le protejeze.

Lumea post-conflictul ruso-ucrainean va deveni fundamental diferită de cea din urmă cu două săptămâni. Aflată de mai mulți ani sub asediul autocraților din exterior și al derivelor iliberale din interior, ordinea internațională reprezentată de Occidentul democratic a fost iremediabil alterată.

Însă, SUA, NATO, Europa și România se ridică la înălțimea vremurilor. Iar dacă alături de celelalte democrații ale lumii, vom înțelege că acum punem în practică o partitură comună pe care vom trebui să o galvanizăm multe decenii de acum încolo, atunci viitoarea ordine internațională ar putea rămâne favorabilă democrațiilor.

Continue Reading

EDITORIALE

Editorial David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Puterea noastră stă în unitatea noastră. Putin a ales războiul. Noi rămânem uniți cu Ucraina

Published

on

©U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România denunță, într-un editorial transmis CaleaEuropeană.ro, agresiunea militară rusă din Ucraina ca fiind „un moment definitoriu pentru Europa și pentru libertate”, dar în coordonare cu „ o coaliție fără egal” formată din aliații și partenerii care reprezintă mai mult de jumătate din economia globală, Vladimir Putin va avea parte de „piedici” în actualul război, iar Rusiei i se va limita participarea la economia mondială.

Editorial semnat de David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA 3 martie 2022

Este un moment definitoriu pentru Europa, pentru libertate și pentru toate statele și popoarele care iubesc pacea. Prin agresiunea sa criminală asupra poporului ucrainean și a suveranității Ucrainei, Vladimir Putin a brutalizat principiile care susțin pacea mondială și democrația. Însă, ucrainenii sunt renumiți pentru curaj și rezistență, iar acum inspiră lumea întreagă. Statele Unite, împreună cu aliații și partenerii noștri de pe tot globul, vor continua să sprijine poporul ucrainean să își apere țara. Libertatea va învinge. Prin faptul că Putin a ales să finanțeze un război ilegal în loc să investească în nevoile poporului său, invazia pe care o conduce asupra Ucrainei va defini pentru totdeauna eșecul strategic al Moscovei și cea mai mare nepăsare față de poporul rus din epoca modernă. Când se va scrie istoria acestei epoci, se va arăta că alegerea lui Putin de a lansa un atac nedrept și premeditat a distrus pacea și a servit doar la consolidarea unității și determinării tuturor statelor democratice iubitoare de libertate.

Acest act barbar nu se va termina cu bine pentru Vladimir Putin. Împreună, Statele Unite, aliații și partenerii noștri iau măsuri pentru a-l trage pe el și Rusia la răspundere. Ca urmare a coordonării fără precedent a sancțiunilor globale, Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Japonia, Canada și alte state au eliminat anumite bănci rusești din sistemul de mesagerie SWIFT și au impus măsuri restrictive Băncii Centrale a Rusiei. Președintele Biden a anunțat sancțiuni financiare ample și controale stricte la export care vor afecta economia, sistemul financiar și accesul la tehnologie ale Rusiei. Putin va rămâne în istorie ca despotul care a generat prăbușirea fără precedent a monedei naționale și a piețelor Rusiei. Iar noi, împreună cu aliații noștri, ne asigurăm că Putin și apropiații săi simt pe pielea lor impactul fiecărei sancțiuni și al fiecărei măsuri impuse.

În coordonare cu o coaliție fără egal, formată din aliați și parteneri care reprezintă mai mult de jumătate din economia mondială, îi vom pune piedici lui Putin și aparatului său de război și vom limita capacitatea Rusiei de a participa la economia mondială. Și suntem pregătiți să facem și mai mult. Aceste sancțiuni economice sunt dure, fără precedent și întru totul îndreptățite. Merg în paralel cu ajutorul suplimentar pentru securitate, în valoare de 350 de milioane de dolari, autorizat recent de Președintele Biden. Astfel, sprijinul total pentru securitate, acordat de America Ucrainei în ultimul an depășește un miliard de dolari. Evenimentele recente au demonstrat cât este de eficientă această asistență, atunci când este acordată cui trebuie. Și, ca întotdeauna, America este pregătită să apere aliații NATO. Președintele Biden s-a coordonat cu guvernele aliate pentru a poziționa mii de forțe suplimentare în Germania și Polonia, ca parte a angajamentului nostru față de apărarea colectivă a NATO. A autorizat dislocarea forțelor terestre și aeriene deja staționate în Europa pe flancurile estic și sud-estic ale NATO, inclusiv aici, în România, dar și în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aliații noștri și-au adăugat, de asemenea, propriile forțe și capacități formidabile pentru a asigura o apărare colectivă incredibilă. Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la nivelul de pregătire al celei mai mărețe Alianțe militare din istoria lumii.

Dovada există, acest atac a fost plănuit îndelung. Putin și-a pregătit forțele -și pe cele obișnuite și mercenarii- să atace cu ferocitate Ucraina, amăgindu-le, spunându-le că merg să aducă pacea. A respins orice efort de bună credință al Statelor Unite și al aliaților și partenerilor noștri de a răspunde îngrijorărilor sale inventate privind securitatea și de a evita acest război absolut inutil. Planurile sale belicoase s-au desfășurat exact așa cum am avertizat întreaga lume că se va întâmpla, modul său de operare nu a fost diferit de tacticile de care s-a folosit când a atacat prima dată Ucraina, în 2014, sau Georgia în 2008. Statele Unite au comunicat transparent cu întreaga lume. Am declasificat informațiile secrete pe care le-am avut despre planurile Rusiei, pentru a evita crearea confuziei.

Putin nu a reușit să divizeze Alianța NATO și națiunile-prietene din întreaga lume. Faptul că iubim cu toții libertatea, valorile democratice și pacea este cu mult peste capacitatea sa de înțelegere sau apreciere. Acesta este blestemul unui autocrat, al unui despot. Statele Unite, România și aliații noștri luptă acum umăr la umăr cu cea mai amplă provocare a securității în Europa și a idealurilor democratice din lume, din ultimele decenii. Invazia aceasta va da greș, Ucraina va rămâne în picioare. Putin și lacheii săi nu au reușit decât să întărească determinarea noastră, să unească membrii NATO și mai mult și să dezvăluie latura cea mai bună a popoarelor noastre. Amenințările nefondate pe care le proferează sunt semne ale slăbiciunii sale și ale puterii Alianței NATO.

Până la momentul la care scriu acest text, România a ajutat zeci de mii de refugiați din Ucraina, iar numărul lor crește în fiecare minut. Presa internațională a remarcat acest lucru și lumea întreagă își va aminti multă vreme de bunătatea și grija pe care românii și guvernul român le-au arătat-o vecinilor lor. Reacția oficială a fost extraordinară, începând cu punctele de prim ajutor și îngrijire medicală, personalul de asistență primară, iar răspunsul inimos al cetățenilor români a fost profund. De multă vreme Statele Unite se mândresc să numească România și cetățenii săi prieteni și aliați. Dar chiar și noi am fost uimiți de grija extraordinară pentru vecini. Ofertele de cazare, alimente, obiecte de uz personal și de transport către București și mai departe au fost extrem de numeroase din partea populației. Actele de caritate sunt autentice și de proporții uimitoare. Evident, semnalul codat, despotic, nechibzuit, pe care Putin l-a transmis statelor din Europa, de a se întoarce împotriva statului vecin demonstrează cât de puțin înțelege din decența, legea, respectul care definesc România și pe noi toți.

Întreaga lume vede cum Putin devastează acest continent. Este tras la răspundere și va răspunde pentru tot. Ucraina nu merită ceea ce i se întâmplă, poporul ucrainean nu a făcut nimic ca să merite ce i se întâmplă, iar poporul rus merită mult mai mult de la conducerea sa – costurile pe care rușii le vor suporta, în viitor, vor fi uriașe. Libertatea va învinge.

Continue Reading

Facebook

SUA11 mins ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE42 mins ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE50 mins ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA58 mins ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE1 hour ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.1 hour ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO2 hours ago

Grupul de luptă al NATO condus de Franța în România va avea “centrul de greutate” la Cincu: Vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei

NATO3 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending