Comisia Europeană dorește să introducă de anul viitor reguli pentru a împiedica preluarea companiilor mici de presă de către giganții din acest domeniu, precum și interferența guvernelor, a precizat luni comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Pentru remedierea acestor preocupări, Comisia Europeană va prezenta anul viitor o Lege a libertăţii media. Dorim să luăm măsuri împotriva tuturor tipurilor de interferenţă nejustificată în activităţile companiilor noastre de media. Trebuie să ne asigurăm că există garanţii ale pluralismului media, inclusiv al celor online, astfel încât niciun (grup) să nu devină prea mare”, a declarat Breton în cadrul Forumului european al mass-media (European News Media Forum).

Acesta a declarat că legea în cauzî va viza, în egală măsură, interferențele străine ostile, statele în care au loc alegeri fiind cele mai vulnerabile.

Comisarul european pentru piața internă a anunțat că instituâia omonimă va lansa o consultare pentru a colecta opiniile din partea media și a altor părți înainte de adoptarea noilor reglementări.

De altfel, Comisia Europeană a promis că va sprijini și proteja jurnaliștii, în contextul în care ”nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media.”

Printr-o, Parlamentul European și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la atacurile asupra mass-mediei europene în unele state membre și solicită acțiuni urgente pentru ajuta acest domeniu să fie pregătit pentru ”Deceniul digital”.

Îngrijorat de acapararea mass-mediei de către stat în unele țări membre și de procesele menite să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii, Parlamentul European a cerut instrumente legislative și nelegislative.

Pentru a proteja independența financiară și politică a jurnaliștilor și a jurnalismului european, Parlamentul a solicitat înființarea unui fond european permanent pentru mass-media de știri și cultură, care să ducă la o acoperire independentă a știrilor, să protejeze independența jurnaliștilor europeni și să garanteze libertatea presei.

În egală măsură, eurodeputații au invitat Comisia să încurajeze ferm statele membre să sporească sprijinul acordat acestora din fondurile puse la dispoziție prin intermediul planurilor naționale de redresare aprobate, astfel încât să se poată redresa pe deplin în urma pandemiei, să devină mai sustenabile și să își continue tranziția verde și digitală.

Comisia Europeană a lansat un nou ghid interactiv care cartografiază toate oportunitățile de finanțare disponibile la nivelul UE pentru sectoarele culturale și creative, denumit „CulturEU”, un ghișeu unic care reunește 75 de oportunități de finanțare din 21 de programe diferite, de la Europa Creativă și Orizont Europa la fondurile structurale și InvestEU.

În doar câteva clicuri, instrumentul interactiv online poate direcționa orice entitate culturală europeană către cel mai adecvat sprijin financiar din partea UE pe care îl are la dispoziție, se arată în comunicatul oficial. 

„Libertatea artistică, creativitatea și diversitatea culturală sunt emblematice pentru modul nostru de viață european. Europa este un motor cultural care are nevoie de sectoarele sale creative și culturale pentru a prospera. Alături de Next Generation EU, lansăm astăzi un nou instrument online pentru a permite artiștilor, creatorilor și profesioniștilor noștri din domeniul culturii să navigheze cu ușurință printre schemele de sprijin disponibile la nivelul UE și să le aleagă cele mai relevante. Împreună putem realiza o redresare durabilă pentru sectoarele creative și culturale din întreaga Europă”, a transmis vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas. 

Ghidul a fost elaborat pentru a ajuta partenerii care lucrează în sectoarele culturale și creative, indiferent de tipul și dimensiunea lor, să navigheze în peisajul finanțării UE, să înțeleagă ce oportunități le stau la dispoziție și, în cele din urmă, să acceseze mai ușor finanțarea UE.

Părțile interesate pot filtra în mod automat oportunitățile de finanțare relevante în funcție de nevoile lor, de sectorul lor și de tipul de organizație pe care o reprezintă. Ghidul este completat de exemple și bune practici care pot servi drept sursă de inspirație. CulturEU va fi actualizat periodic cu cele mai recente informații privind noile cereri de propuneri și va fi disponibil în toate limbile UE la începutul anului 2022.

Sectoarele culturale și creative au fost grav afectate de restricțiile ample instituite în timpul pandemiei de COVID-19. De la începutul pandemiei, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda consecințele pandemiei asupra sectoarelor culturale și creative, completând și sprijinind acțiunile statelor membre: sprijin financiar, cooperare la nivelul UE respectând totodată competențele naționale, investiții.

Acțiunile întreprinse până în prezent la nivelul UE pentru a sprijini sectoarele culturale și creative includ:

• creșterea sprijinului financiar al UE pentru sectoarele culturale și creative cu aproape 2,5 miliarde EUR din programul Europa creativăcrea și aproape 2 miliarde EUR din programul Orizont Europa, sume dedicate proiectelor culturale, creative și favorabile incluziunii în perioada 2021-2027;
• alocarea de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență.
• aprobarea ajutorului național în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru o sumă totală de peste 420 de milioane EUR;
• publicarea de orientări ale UE privind redeschiderea și redresarea în condiții de siguranță a sectorului;
• lansarea unei platforme dedicate, Creatives Unite, pentru ca artiștii, artiștii interpreți sau executanți și alți profesioniști din domeniul cultural și creativ să facă schimb de informații, inițiative și idei. Această platformă numără în prezent peste 43 000 de utilizatori.

Comisia continuă să coordoneze și să faciliteze schimburile la nivelul UE pentru a examina provocările cu care se confruntă sectoarele culturale și creative în momentul de față și oportunitățile de care dispun acestea.

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a încă 7,4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, a cărui valoare totală se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi.

Plata acestei prime sume, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro din prefinanțare, este condiționată de respectarea celor 38 de jaloane și ținte stipulate în document, informează instituția într-un comunicat.

Comisia Europeană are acum la dispoziție două luni pentru a face evaluarea. Acesta va trimite apoi analiza preliminară Comitetului economic și financiar din cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Franța a trimit Planul Național de Redresare și Reziliență la 29 aprilie. Valoarea acestuia se ridică la 39,4 miliarde de euro sub formă de granturi, adică 1,62% din PIB-ul țării, și cuprinde alocări de 46% pentru combaterea schimbărilor climatice și 21% pentru tranziția digitală.

PNRR-ul Franței a primit aprobarea din partea Comisiei Europene la 23 iunie, etapă care a deschis calea Consiliului Uniunii Europene de a da undă verde acestui document la 13 iulie.

Astfel, Parisul a demarat la 19 august implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Cererea Franței de deblocare a fondurilor ce îi revin prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente) o succede pe cea înaintată de Spania la 12 noiembrie.

Madridul a cerut Comisiei Europene să efectueze o plată de 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza îndeplinirii a 52 de jaloane și ținte legate de mobilitatea durabilă, eficiență energetică, conectivitate, politicilor în domeniul administrației publice, educației și domeniului social.

La fel ca și în cazul Franței, Comisia Europeană dispune de două luni pentru a evalua cererea.

Spania a depus Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 69,5 miliarde de euro granturi (5,58% din PIB) la 30 aprilie și a primit aprobarea Comisiei Europene la 17 iunie. Acesta cuprinde alocări de 40% pentru combaterea schimbărilor climatice și de 28% pentru tranziția digitală. 

Prefinanțarea a intrat în țară la 17 august, după ce Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde PNRR-ului Spaniei tot la 13 iulie.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă și pentru care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat deja acordul de împrumut. 

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia țara noastră va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.