O politică externă fermă presupune inclusiv negocierea cu partenerii noștri, de pe poziții de egalitate, o negociere în care să ne facem cunoscute pozițiile și interesele în raport cu politicile economice comune, a afirmat marți premierul Marcel Ciolacu, într-un discurs susținut la Palatul Victoria, în contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Șeful Executivului i-a primit la sediul Guvernului pe șefii de misiuni diplomatice și consulare, pe care i-a invitat să lucreze împreună cu autoritățile de la București pentru intensificarea cooperării economice cu partenerii.

“Relația de cooperare cu parteneri externi este esențială. De aceea, mă vedeți deseori în dialog angajat cu partenerii străini, încercând să creez noi modalități de cooperare”, a spus Ciolacu, oferind ca exemplu întrevederile sale cu cancelarul Germaniei și cu mediul de afaceri germani și reamintind că la finalul lunii septembrie va avea loc un forum de afaceri româno-german.

El a subliniat că România are capacitățile necesare pentru a produce, a atrage investitori și a-și consolida punțile economice interne și externe și a rugat Ministerul de Externe să inițieze un mecanism de monitorizare și integrare a oportunităților de afaceri.

“Trebuie să ieșim pe cât mai multe piețe externe, să ne diversificăm și să susținem activ – împreună – companiile românești. În acest sens, îi transmit rugămintea doamnei ministru Odobescu de a iniția un mecanism de monitorizare și integrare a propunerilor și oportunităților de afaceri pe care le avansați către Guvern și care să reflecte fezabilitatea acestora. Împreună cu ministerele responsabile trebuie să găsim formulele cele mai eficiente pentru a nu irosi aceste oportunități“, a conchis Marcel Ciolacu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 29-30 august 2023, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2023), sub tema „O politică externă fermă a României: gestionând provocările și maximizând oportunitățile”, ediția RADR din acest an având loc în format fizic, după ce ultimele trei ediții s-au derulat în mediul online. 

Tensiunile acumulate timp de trei decenii, au provocat o criză profundă, 2023 fiind al doilea an de criză deschisă a sistemului relațiilor internaționale, cu o serie de polarizări periculoase: confruntarea parțial deschisă între comunitatea democrațiilor și „blocul revizionist”, care contestă „ordinea internațională bazată pe reguli”; clivajul grav, prin implicațiile potențiale, între statele „Occidentului generic” și statele așa-numitului „Sud Global”, cu precădere cele din Asia și Africa; persistența riscurilor și provocărilor transnaționale, cu efecte directe asupra infrastructurilor globale, cum sunt cea digitală, energetică/nucleară, sau alimentară. La nivelul diplomației române, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a impus un răspuns complex, asumarea de responsabilități concrete, imediate. Astfel, tema Reuniunii Anuale a Diplomației Române din 2023 este centrată pe reafirmarea priorităților de politică externă ale României, în sensul gestionării provocărilor și în perspectiva valorificării oportunităților generate de actualul mediu internațional.

Evenimentul, organizat conform tradiției în apropierea Zilei Diplomației Române – marcată anual la 1 septembrie – și găzduit de ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare, precum și directorii institutelor culturale ale României din străinătate, alături de care participă oficiali români de rang înalt și membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. De asemenea, sunt invitați reprezentanți de prestigiu ai mediului academic și ai grupurilor de reflecție, ai organizațiilor neguvernamentale și ai mass-media. Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu la această ediție a RADR sunt ministrul afacerilor externe al Republicii Chile, Alberto van Klaveren Stork, și ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. 

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis luni, într-un comunicat de presă, că susține nevoia de reformă a sistemului fiscal, însă atrage atenția că aceasta trebuie analizată din punct de vedere al sustenabilității pe termen mediu și lung și prin consultarea prealabilă cu mediul de afaceri.

Poziția FIC vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru un pachet de măsuri fiscale menit să regleze deficitul bugetar, tema deficitului excesiv urmând a fi discutată de premier și de membrii cabinetului guvernamental în această săptămână, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene și cu reprezentanții executivului european.

România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene  de revenirea la “normalitate bugetară”.

Potrivit comunicatului FIC, Europa se află într-un context macroeconomic dificil care a dus la încetinirea economiilor mai multor țări, iar altele au înregistrat chiar contracții în prima jumătate a anului, așa cum este cazul Germaniei sau Olandei, parteneri comerciali importanți ai României, dar și a altor state din SEE precum Polonia, Ungaria și Cehia.

Încetinirea economiei la nivel european se reflectă și în cele mai recente date transmise de BNR referitoare la ISD, ce relevă că investițiile străine directe în România au scăzut cu 13% în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu 2022. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal sunt criterii vitale pentru investițiile private, așa cum reiese din analizele periodice ale FIC în ceea ce privește percepția marilor investitori asupra economiei din România.

În acest context macroeconomic este necesar ca Guvernul să implementeze măsuri durabile pentru buget și economie, ce vizează  asigurarea echității fiscale, îmbunătățirea colectării, ajustarea dezechilibrelor și reducerea zonelor gri și stimularea investițiilor private ce reprezintă o soluție pentru a stabiliza și a crește constant economia. Totodată, trebuie evitate acele măsuri care pot duce la blocarea economiei prin descurajarea investițiilor sau prin împovărarea cetățenilor prin supra-inflație. FIC reiterează că este necesar ca România să aibă o abordare holistică a cadrului fiscal, a politicilor fiscal-bugetare, a administrării fiscale și a politicilor de salarizare.

Mediul de afaceri este motorul economiei și principalul contribuitor la bugetul de stat, astfel considerăm că toate deciziile cu impact economic și fiscal ar trebui luate prin consultarea mediului privat și fundamentate prin studii și analize care pot estima impactul pe termen scurt, dar și lung. Recent vehiculata varianta de impozitare a cifrei de afaceri poate genera din punct de vedere economic probleme de transparență, firmele fiind tratate diferit în funcție de structura lor. Un astfel de impozit creează condiții de concurență inegale în rândul producătorilor competitivi de bunuri similare. Și de asemenea, un astfel de impozit minim stabilit prin raportare la cifra de afaceri ar încălca și principiul capacității contributive și nu poate fi considerat, sub nici un aspect, ca asigurând proporționalitatea și caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Marii investitori atrag atenția că introducerea impozitării unui procent din cifra de afaceri poate duce la încetinirea sau chiar contractarea economiei României prin descurajarea principalilor contribuabili la bugetul de stat și în același timp, la periclitarea competitivității țării de a atrage investiții noi în raport cu alte state din zonă.

“Membrii FIC rămân în continuare la dispoziția Guvernului pentru consultări asupra direcțiilor strategice, pentru consolidarea sistemului fiscal și pentru asigurarea predictibilității ca element central pentru stimularea investițiilor în România. Consultarea cu mediul privat poate conduce la identificarea celor mai optime soluții pentru bugetul de stat și economia reală”, conchide sursa citată.

În al doilea trimestru din 2023, numărul declarațiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al șaselea trimestru consecutiv. În comparație cu trimestrul precedent, numărul falimentelor a crescut cu 8,4% și a atins astfel cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor în 2015, indică datele publicate, vineri, 18 august, de Eurostat.

În ceea ce privește înregistrările de noi întreprinderi, în comparație cu trimestrul precedent, după o creștere de 2% în primul trimestru al anului, acestea au scăzut ușor cu 0,6% în al doilea trimestru al anului 2023. În general, începând cu anul 2023, numărul de înregistrări de întreprinderi a fost mai mare decât în perioada 2015-2022.

Declarațiile de faliment au crescut cel mai mult în domeniul serviciilor de cazare și alimentație publică în trimestrul II 2023

Dacă ne uităm în mod specific la falimentele în funcție de activitate, toate sectoarele economiei au înregistrat creșteri ale numărului de falimente în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul anterior. Serviciile de cazare și alimentație publică (+23,9%), transportul și depozitarea (+15,2%) și educația, sănătatea și activitățile sociale (+10,1%) au fost sectoarele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de falimente în trimestrul II 2023 comparativ cu trimestrul anterior. 

Comparativ cu trimestrul patru din 2019, care a precedat pandemia, numărul declarațiilor de faliment în trimestrul doi din 2023 a fost mai mare în majoritatea sectoarelor economiei. Cele mai mari creșteri ale numărului de falimente, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost înregistrate în sectorul serviciilor de cazare și alimentație publică (+82,5% și în cel al transporturilor și depozitării (+56,7%).

În schimb, în al doilea trimestru din 2023, au existat doar două sectoare ale economiei în care numărul de declarații de faliment a fost mai mic decât în trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie: industria (-11,5%) și construcțiile (-2,7%).