Connect with us

DIASPORA

Diaspora Start-up: S-a deschis apelul pentru propunerile de proiecte; Guvernul alocă 30 de milioane de euro pentru românii din străinătate care vor să deschidă o afacere în România

Published

on

Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, au deschis, la 12 octombrie 2016, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

diaspora-start-up

În prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați; organizații sindicale și patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; autorități ale administrației publice locale (unități administrativ-teritoriale); asociații profesionale; camere de comerț și industrie; ONG-uri; universități; Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/ agenții/ organizații subordonate/ coordonate de acesta; parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Propunerile de proiect pot fi depuse începând din 12.10.2016 până la data de 29.11.2016, ora 16:00. Detalii despre program pot fi consultate AICI.

În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili, care doresc să își înființeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro și pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Sunt eligibili cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minim 12 luni și doresc să înființeze o afacere în România.

MAE-DPRRP are în vedere facilitatea contactului dintre entitățile din România care doresc să colaboreze cu organizații ale românilor din străinătate, pentru stabilire de parteneriate în vederea constituirii administratorilor de schemă de antreprenoriat. Organizațiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact, până la data de 30 octombrie 2016, la adresa diaspora@mae.ro, pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziția entităților din România prin publicare pe site-ul DPRRP și MFE.

Citiți și:

Ministerul Fondurilor Europene lansează programul „Diaspora Start-Up” prin care oferă 30 milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să deschidă o afacere în ţară

Ministerul Fondurilor Europene prelungește perioada de consultare publică pentru programul „Diaspora Start-Up” până la 30 septembrie

Informații suplimentare:

Ghidul „Diaspora Start-up” a fost lansat în consultare publică în data de 8 septembrie 2016. Conținutul acestuia reflectă propunerile agreate în urma sugestiilor primite din partea potențialilor beneficiari și a publicului interesat, referitoare la activitățile și cheltuieli eligibile, parteneriat și grup țintă.

Despre „Diaspora Start-up”

Schema de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru cetățenii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară.

În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București – Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții 8iii – Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Despre Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Programul Operațional Uman 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

.

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

DIASPORA

Raportul MAE după votul din diaspora din 26 mai: Propunem un vot anticipat prelungit pentru românii din străinătate, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

Published

on

Cetățenii români din străinătate au format cozi la secțiile de votare din diaspora încă de la prima oră a deschiderii urnelor pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

La secțiile de votare din Munchen și Stuttgart, oamenii s-au adunat dinainte de ora 7 dimineața ca să voteze la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, informează Digi24, precizând că la Munchen, la ora 7:00, erau deja aproximativ 200 de români în fața consulatului României. De asemenea, la Stuttgart, s-au strâns aproximativ 2000 de oameni, la cozi.

Pentru cele două scrutine de duminică au fost organizate 441 de secţii de votare în străinătate pentru românii din diaspora.

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate este disponibilă aici.

Potrivit Agerpres, peste 32.000 de români din diaspora au votat până la ora 10.00 ora României, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României, citând datele actualizate în timp real de Biroul Electoral Central.

În străinătate, votul s-a deschis în Noua Zeelandă sâmbătă la ora 22.00 ora României, iar duminică la ora 10.00 ora României procesul electoral este în desfăşurare în zeci de ţări.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending