Connect with us

U.E.

Didier Reynders, candidatul Belgiei pentru funcția de comisar european, exonerat de justiția belgiană privind acuzațiile de corupție și spălare de bani

Published

on

© Belgian MFA

Procurorii belgieni au renunțat la o anchetă privind acuzațiile de corupție și spălare de bani împotriva Didier Reynders, ministrul afacerilor externe și candidatul Belgiei pentru funcția de comisar european pentru justiție în Comisia Ursulei von der Leyen, informează POLITICO.

Ancheta asupera șefului diplomației belgiene a fost declanșată în urma unei declarațiii a unui fost ofițer de informații belgian, care l-a acuzat pe Reynders și un asociat al acestuia de luare de mită pentru construcția clădirii ambasadei Belgiei din Kinshasa și închirierea unui sediu al poliției federale, printre alte acuzații, pe care prim-ministrul le-a negat întotdeauna.

Acuzațiile împotriva lui Reynders, conform cărora banii ar fi fost primiți sau spălați prin cumpărarea de antichități și imobiliare, unele în tranzacții care implică paradisuri fiscale, nu au putut fi dovedite de procurori, ceea ce a dus în cele din urmă la respingerea lor. 

,,Acuzațiile au fost respinse pentru că nu există nicio infractiune”, a declarat vineri seara un purtător de cuvant al Procuraturii belgiene, fără a da alte explicații.

Reynders, desemnat următorul comisar european pentru justiție, va apărea în fața membrilor Parlamentului European pentru o audiere de confirmare miercuri, 2 octombrie.

Exonerarea lui Reynders șterge, astfel, o altă posibilă pată asupra viitoarei Comisii Europene, alcătuită de președintele ales, Ursula von der Leyen, în contextul în care acuzații similare celor aduse acestuia planează în continuare asupra lui Sylvie Goulard, franțuzoaica desemnată pentru portofoliul Piață Internă.

Goulard este vizată de o anchetă a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. 

Potrivit celor mai recente declarații ale OLAF, ancheta asupra acesteia este în curs. 

Totodată, vizat de OLAF pe probleme de integritate, a fost, până ieri, și Janusz Wojciechowski, candidatului Poloniei la funcţia de comisar european pentru agricultură, care era anchetat pentru abuz privind efectuarea unor călătorii și cheltuieli de ședere pentru care ar fi primit bani rambursați de Parlamentul European (PE) în mod nejustificat. Ancheta asupra acestuia s-a încheiat cu o recomandare a OLAF către PE privind recuperarea sumei plătite fostului eurodeputat în perioada mandatului său din 2004-2014. 

Citiți și OLAF încheie ancheta asupra candidatului Poloniei pentru funcția de comisar european. Noi presiuni asupra Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene

Probleme care pot afecta instalarea noii Comisii Europene la 1 noiembrie sunt, de asemenea, cauzate și de situație în care se află Rovana Plumb și László Trócsányi, candidații României și Ungariei pentru funcția de comisar european, a căror procedură de nominalizare este momentan suspendată în urma constatării unui conflict de interese după analizarea declarațiilor de avere și venituri a celor doi de către Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) din Parlamentul European.

Citiți și 

Candidatura Rovanei Plumb la Comisia Europeană, blocată de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European

Candidatul Ungariei pentru funcția de comisar european pentru Extindere și Vecinătate a fost respins de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European

Reacția Comisiei Europene după avizul negativ primit de Rovana Plumb și László Trócsányi: Procedura este suspendată. Decizia se află la Parlamentul European și la Ursula von der Leyen

Schimb de scrisori între Comisia JURI și președintele PE: David Sassoli îi cere acesteia ca până luni să îi ofere recomandările finale privind candidatura Rovanei Plumb la Comisia Europeană

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană a rezervat pentru statele membre încă 400 de milioane de doze ale unui potențial vaccin

Published

on

© Comisia Europeană

Comisia Europeană a anunţat vineri că a rezervat în numele statelor membre până la 400 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin anti-COVID-19 la care lucrează compania americană Johnson & Johnson.

Discuţiile exploratorii între Comisie şi Johnson & Johnson, care s-au încheiat vineri, au ca scop stabilirea unui cadru în vederea unei prime achiziţii de 200 de milioane de doze, care ar putea fi urmată de o a doua achiziţie pentru o cantitate similară de doze, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Contractul avut în vedere urmează să fie negociat de Comisie şi compania americană.

Executivul european “continuă discuţii intense” cu alţi producători de vaccinuri, se mai arată în comunicat, conform Agerpres.

Pe 31 iulie, Comisia Europeană a anunţat că a rezervat 300 de milioane de doze ale unui potenţial vaccin produs de laboratorul francez Sanofi. În context, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin.

“Viaţa cetăţenilor şi a economiei noastre necesită un vaccin sigur şi eficient împotriva coronavirusului. Discuţiile de astăzi ne apropie de acest obiectiv”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

La jumătatea lunii iunie, Comisia Europeană a publicat o “strategie pentru vaccinuri”. Acest plan de acţiune prevede semnarea unor “contracte de achiziţie în avans” cu producătorii de vaccinuri, finanţate prin instrumentul pentru sprijin de urgenţă creat în perioada crizei, care are un buget de aproximativ 2.4 miliarde de euro. Obiectivul este de a “asigura o producţie suficientă de vaccinuri în UE” şi “o aprovizionare suficientă a statelor membre”.

Continue Reading

SUA

Statele Unite și Slovenia au semnat o declarație privind securitatea rețelei 5G: UE trebuie să lucreze cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei

Published

on

© US Department of State/ Twitter

Secretarul de stat american Mike Pompeo şi ministrul de externe sloven Anze Logar au semnat joi, în oraşul sloven Bled, o declaraţie ”despre securitatea reţelei 5G” pentru protejarea spaţiului cibernetic local, în special contra influenţei Chinei, fără însă ca aceasta să fie menţionată explicit, relatează agenţia EFE.

”Partidul Comunist Chinez doreşte să restrângă libertatea voastră, a tuturor”, a spus Pompeo la o conferinţă de presă după ceremonia de semnare a documentului, asemănător celui pe care Washingtonul l-a impulsionat cu alte state precum România și Polonia.

Declaraţia, deşi nu menţionează explicit China sau compania Huawei, face de fapt referire la acestea, lucru pe care de altfel l-a transmis şi şeful diplomaţiei americane în comentariile sale, subliniază Agerpres.

Pentru Washington este vorba despre un răspuns în faţa faptului că ”oamenii doresc să trăiască în libertate” şi a insistat ca întreaga Uniune Europeană să coopereze îndeaproape cu SUA pentru a împiedica restrângerea libertăţii cetăţenilor ei.

Washingtonul, care se confruntă cu Beijingul pentru controlul tehnologiei 5G, doreşte ca europenii să excludă orice cooperare cu Huawei pentru realizarea reţelelor 5G.

”SUA este unica forţă a lumii occidentale capabilă să se confrunte cu pericolul atacurilor hibride, care includ arme cibernetice, biologice”, printre altele, a spus la rândul său la aceeaşi conferinţă de presă premierul sloven Janez Jansa.

Șeful diplomației americane efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și continuă în Slovenia, în Austria și în Polonia. Miercuri, la Praga, Mike Pompeo a aprecizat că forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, acesta solicitând ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

În ce privește securitatea rețelei 5G, Pompeo a afirmat într-un articol publicat săptămâna trecută pe pagina Departamentului de Stat că țările lumii trebuie să poată avea încredere că echipamentele și software-ul furnizate de tehnologia 5G nu le vor amenința securitatea națională.

De altfel, SUA promovează în rândul țărilor aliate inițiativa “Clean Network”, program al administrației Trump menit să protejeze securitatea națiunii americane și informațiile sensibile ale companiilor împotriva intruziunilor agresive ale unor actori cu influențe maligne precum Partidul Comunist Chinez.

 

Continue Reading

U.E.

Liban: Zborul umanitar al UE ajunge la Beirut cu echipamente medicale și medicamente

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În această dimineață, un zbor umanitar al UE a aterizat la Beirut, Liban, cu peste 17 tone de materiale umanitare, medicamente și echipamente medicale la bord. Costul transportului a fost acoperit integral de Comisia Europeană, în timp ce transportul de mărfuri a fost achiziționat de partenerii umanitari ai UE, UNICEF și organizația Médecins du monde, informează un comunicat.

Materialele de urgență vor asigura accesul la sănătate pentru cei mai vulnerabili în urma exploziei din Beirut și în contextul pandemiei coronavirusului.

„Uniunea Europeană continuă să ofere ajutor Libanului. Acest zbor aerian îmbunătățește furnizarea de echipamente medicale pentru a sprijini sistemul local de asistență medicală, oferind ajutor celor care au cea mai mare nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisar european pentru gestionarea crizelor.

Ajutorul umanitar este parte a răspunsului de urgență al UE în urma exploziilor devastatoare din capitala Beirut, din 4 august, care au pus presiuni suplimentare asupra sistemului de sănătate libanez deja suprasolicitat din cauza pandemiei coronavirusului.

În urma exploziilor, 19 țări au oferit servicii specializate de căutare și salvare, echipe de evaluare chimică și echipe medicale, precum și echipamente medicale și alte forme de asistență prin mecanismul de protecție civilă al UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending