Connect with us

ROMÂNIA

Diferența majoră dintre Laura Codruța Kövesi și ceilalți doi candidați pentru postul de procuror-șef al Parchetului European este făcută de susținerea arătată de guvernele lor

Published

on

Fostul șef anti-corupție al României, Laura Codruța Kövesi, a luptat împotriva campaniei de denigrare din partea propriului guvern, în timp ce și-a prezentat marți viziunea pentru conducerea Parchetului European în fața Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) și a Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European.

,,Ați fost expuși la o mulțime de informații negative despre mine”, a declarat Laura Codruța Kövesi într-o ședință comună a celor două comisii parlamentare specializate ale Parlamentului European. ,,Nu am absolut nimic de ascuns”, a spus aceasta.

Membrii LIBE și  CONT au audiat-o pe Kövesi alături de alți doi candidați de vârf pentru post, Jean-François Bohnert din Franța și Andrés Ritter din Germania. Spre deosebire de ceilalți doi candidați, însă, Kövesi nu se bucură de sprijinul guvernului român, pe fondul condamnării unui număr mare de politicieni corupți în urma investigațiilor realizate de procurorii anticorupție aflați în subordinea sa. Activitatea sa din fruntea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au făcut-o eroul campaniilor anti-fraudă și i-au adus renumele european, însă guvernul român a acuzat-o de abuz în serviciu, prin aducerea de probe false și executarea unor comenzi politice în timpul anchetelor, și a concediat-o anul trecut, ca urmare a unui proces tranșat de Curte Constituțională a României (CCR).

,,Revocarea din funcţia de procuror şef a venit ca urmare a unei decizii a CCR în care nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între preşedinte, Guvern şi Ministerul Justiţiei, nu am fost citata, nu am avut posibilitatea de a mă apăra. Din acest motiv a trimis plângere la CEDO, care a trecut de filtru şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Această plângere vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii din România mai sunt sau nu independenţi și dacă CCR poate demite procurori”, a lămurit Kövesi.

În declarația de deschidere de la începutul audierii în cele două comisii reunite, Kövesi a primit o rundă de aplauze. Ea a spus că ,,procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, să aplice legea şi să respecte drepturile fundamentale ale celor implicaţi în anchete. (…) O justiţie independentă şi onestă poate lupta contra crimelor şi infracţiunilor. Numai o justiţie independentă poate aplica legea egal. Independenţa şi tragerea la răspundere merg mână în mână”.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani sau frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Serviciul de procuratură planificat este destinat, în parte, să abordeze punctele slabe ale OLAF, agenția anti-fraudă a UE, care investighează în prezent utilizarea abuzivă a fondurilor, dar ea însăși nu poate să acționeze în judecată. La structura sa participă 22 de state membre, în baza principiului cooperării consolidate.

Un grup de experți desemnați de Consiliul UE au clasat-o pe Laura Codruța Kövesi pe primul loc printre candidații la șefia Parchetului European după evaluarea celor 24 de dosare înscrise în competiție.  Cu toate acestea, în cadrul unui vot preliminar din partea ambasadorilor UE, vineri, Bohnert a devansat-o pe candidata din România, totalizând 50 de voturi, în timp ce Kövesi și Ritter au obținut 29 de voturi fiecare, clasându-se pe locul 2, la egalitate.

Pentru a fi numit, un candidat are nevoie de sprijinul Parlamentului și al Consiliului.

Kövesi a primit un impuls după audierea de marți, când membrii CONT, care au luat parte la sesiune, au selectat-o ca fiind cea mai bună alegere pentru post. Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care a condus ședința, va vota miercuri într-o ședință extraordinară, progamată la ora 12.00, ora României.  Poziția finală a Parlamentului va fi aprobată de eurodeputații seniori, care urmează să discute această chestiune pe 7 martie.

Din păcate pentru candidata din România, controversa din jurul ei a contribuit la candidatura lui Bohnert.

„Problema pentru doamna Kövesi a fost probabil faptul că guvernul din țara ei a făcut campanie împotriva sa și nu a arătat niciun fel de sprijin, lucru vital la nivelul Consiliului”, a declarat un diplomat european citat de Politico.

Bohnert, un procuror senior din Franța care a lucrat în cadrul agenției de cooperare judiciară EUROJUST a UE,  a avut parte de o primire caldă la ședința comună a Comisiilor CONT și LIBE.

Adresându-se celor prezenți în engleză, franceză și germană, Bohnert a insistat că EPPO are nevoie de credibilitate, ca o nouă structură europeană creată în acest domeniu și că această nouă instituție trebuie să dea noi perspective în Europa într-un timp în care baza democratică a Uniunii Europene este aprig criticată, contestată în unele state membre.

Campania contra lui Kovesi a fost criticată de mai mulți membri ai Parlamentului European luna aceasta.

„Suntem dezamăgiți de atacurile la adresa unuia dintre candidații selectați pentru postul de procuror-șef al Parchetului European, atacuri lansate de autoritățile din România. Există îngrijorări cu privire la faptul că acestea riscă să submineze integritatea procesului de selecție”, i-au transmis într-o scrisoare Guy Verhofstadt și Sophie in ‘t Veld, din  grupul european ALDE, președintelui Parlamentului European Antonio Tajani.

Răspunzând unei întrebări din partea eurodeputatul Traian Ungureanu (PNL, PPE) cu privire la propunerile pe care Guvernul de la București le va face pentru componența EPPO, Kövesi a spus că ”Guvernul este ostil față de Laura CodruțaKövesi , dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO”.

,,În ceea ce privește activitatea procurorilor delegați europeni, instrucțiunile în dosarele penale se vor da întotdeauna de camera permanentă, din care face parte și procurorul șef european. Dosarele vor fi repartizate aleatoriu. Deci, procurorii delegați vor trebui să respecte instrucțiunile camerei permanente”, a spus aceasta.

,,Da, Guvernul este ostil față de Laura CodruțaKövesi , dar nu trebuie să fie ostil față de EPPO, nu trebuie să fie ostil în ce privește activitatea unei instituții europene din care vor face parte și câțiva procurori români (…) Indiferent de cât de ostil sau prietenos este un guvern, trebuie să-ți faci treaba cât mai bine”, a mai răspuns ea.

De asemenea, în timpul audierii de ieri, Laura Codruța Kovesi a fost atacată de europarlamentarii din partea PSD. Răspunzând unei întrebări adresată de Maria Grapini, în cadrul căreia o acuza că ,,aţi răspuns inexact, ca să nu spun că aţi minţit” cu privire la faptul că ,,CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, n.r.) azi v-a dat răspuns la contestaţia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de parchet general” și care ar fi răspunsul la decizia potrivit căreia ,,aţi fost pusă sub acuzaţie pentru abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă?”, Kövesi a spus:

,,Privind gradul profesional nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, condiţia prevăzută de lege nu are legătură cu gradul profesional. În situaţii similare, cei doi adjuncţi ai procurorului general şi alţi colegi în subordinea mea au primit gradul profesional printr-o decizie a CSM sau decizie judecătorească. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat această cerere, desi în alte şapte cazuri CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătoreşti s-a decis lucru. Dar nu e o condiție prevăzută de lege. Am fost numită şef al DNA şi procuror general fără a avea acest grad profesional.”

Și alți eurodeputați străini și-au exprimat ieri solidaritatea față de fosta șefă a DNA, în lupta pe care o duce pentru a rezista presiunilor politice. 

,,Sunt complet solidară cu dvs referitor la atacurile la care ați fost suspusă și m-a mișcat faptul că l-ați menționat pe Giovanni Falcone (magistrat italian ucis pentru instrumentarea unor cazuri împotriva mafiei italiene, n.r.)”, a spus o deputată europeană în timpul audierii de ieri, din cadrul celor două comisii reunite ale PE. 

Laura Codruța Kovesi află miercuri dacă are șanse să fie șefa Parchetului European. Comisia LIBE din Parlamentul European are miercuri dimineață întâlnirea coordonatorilor, la ora locală 9:00, iar la ora locală 11:00 (12:00, ora României) este programată reuniunea extraordinară a Comisiei, când se va vota în privința candidatului pentru postul de procuror-șef al Parchetului European, o instituție nou înființată, care va începe să funcționeze de anul viitor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

UrbanizeHub derulează cea mai amplă consultare publică cu privire la viitorul fondurilor europene în România, prin campania “Viitorul oraşelor din România”

Published

on

© PrintScreen UrbanizeHub Video

Comunitatea UrbanizeHub derulează campania de consultare publică, “Viitorul oraşelor din România”, fiind singurul proces de consultare din România cu privire la viitorul fondurilor europene din cadrul financiar multianual 2021-2027.

Cu ajutorul unui chestionar, care poate fi completat în mai puțin de 5 minute, îți poți face vocea auzită în orașul tău.

Completați chestionarul, AICI.

În acest context, prima întrebare este legată de rolul politicii de coeziune. Fiecare repondent își poate spune părerea privind prioritizarea fondurilor europene în viitorul cadru financiar multianual.

Reamintim că politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Graţian Mihăilescu, liderul celor de la UrbanizeHub, susţine că această campanie de consultare vine ca o continuare a campaniei “Alege priorităţile oraşului tău”, în care peste 100.000 de cetățeni din întreaga ţară au votat pentru orașul lor, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

“Ne-am gândit să demarăm această consultare publică, deoarece ne aflăm într-o perioadă foarte bună pentru a afla aceste lucruri, deoarece este perioada în care se stabileşte şi se negociază planificarea fondurilor europene pentru următoarea perioada financiară 2021-2027. Noi ne dorim să aflăm de la cetăţeni cum văd ei planificarea fondurilor europene. Practic este vorba despre un chestionar cu întrebări clare şi răspunsuri scurte, am formulat nişte întrebări pe câteva teme foarte importante care sperăm noi să influenţeze pozitiv şi să aducă deciziile mai aproape de nevoile concrete ale oamenilor”, spune reprezentantul UrbanizeHub.

Graţian Mihăilescu a adăugat că o campanie similară va fi adresată exclusiv primarilor din România, care vor fi consultaţi cu privire la domeniile în care sunt necesare finanţări europene. Campania se va desfăşura până la sfârşitul acestui an, după care cei de la UrbanizeHub vor colecta toate răspunsurile şi vor întocmi un raport pe care îl vor transmite Guvernului României şi Comisiei Europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Președinții României și Finlandei, întâlnire la Tokyo: Sauli Niinisto l-a invitat pe Klaus Iohannis la Helsinki, apreciind ”rolul președintelui în apărarea statului de drept”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut luni, la Tokyo, o întrevedere cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, care l-a invitat să efectueze o vizită în Finlanda, anul viitor, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale între cele două ţări. Întâlnirea dintre cei doi președinți avut loc în marja participării la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a exprimat interesul pentru intensificarea dialogului politic, în contextul în care anul viitor va avea loc aniversarea centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale. La rândul său, preşedintele finlandez a arătat că relaţia bilaterală este foarte bună şi a evidenţiat importanţa acestei aniversări, context în care l-a invitat pe şeful statului român să efectueze o vizită oficială în Finlanda pentru marcarea acestui moment.

Conform sursei citate,  ”preşedintele Sauli Niinisto a apreciat rolul jucat de Klaus Iohannis în modernizarea societăţii româneşti şi în apărarea statului de drept. De asemenea, preşedintele Finlandei a mulţumit pentru modul în care România a exercitat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al acestui an şi pentru buna coordonare în cadrul Trio-ului de Preşedinţii din care ambele state fac parte.

În acest context, preşedintele Iohannis a evocat provocările complexe la nivel european pe care le-a avut de gestionat preşedinţia României şi, în prezent, cea a Finlandei. Astfel, Klaus Iohannis a menţionat dificultăţile cu care se confruntă UE în privinţa negocierilor privind noul Cadru Financiar Multianual, evoluţiile recente cu privire la Brexit, şi a exprimat regretul în ceea ce priveşte imposibilitatea ajungerii la un consens pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Cei doi şefi de stat au avut un schimb de vederi pe aceste teme, fiind reiterat de către Klaus Iohannis faptul că procesul de extindere este esenţial pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Balcanilor de Vest. De asemenea, cei doi preşedinţi au fost de acord că, post-Brexit, este necesară consolidarea unei relaţii puternice de cooperare cu Regatul Unit, inclusiv în domeniul securităţii şi apărării.

Cei doi preşedinţi au analizat, de asemenea, contextul general de securitate şi similitudinile care caracterizează condiţiile de securitate de la Marea Neagră, respectiv Marea Baltică. Preşedintele Finlandei a apreciat, în acest cadru, rolul pe care România îl joacă în calitate de membru NATO şi a evocat cooperarea ţării sale cu Alianţa.

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Sauli Niinisto au abordat şi situaţia din Siria, exprimând necesitatea unui rol crescut al UE în acest dosar şi în regiune, precum şi relaţiile complexe ale UE cu Turcia, respectiv cu China, mai arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis și Shinzo Abe, anunț de la Tokyo: Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în 2021, la 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice

Preşedintele Klaus Iohannis se află luni şi marţi în Japonia. Luni, el a avut o întâlnire cu premierul nipon Shinzo Abe, iar marţi va participa la ceremonia de întronare a împăratului Naruhito al Japoniei.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending