Connect with us

POLITICĂ

Digital Diplomacy: Cabinetul Cioloş în social media – cât de activi sunt noii miniştri în mediul online?

Published

on

Într-o eră în care guvernele și liderii internaționali comunică în mod frecvent pe rețelele de socializare, transformând aceste platforme în surse primare de informare a cetățenilor, dar și a publicațiilor media, nici România nu se dezminte. 

Liderul de stat cu cei mai mulți fani pe Facebook – 1.7 milioane- este președintele României, Klaus Iohannis, iar în țara noastră s-a înregistrat în acest an un nou record: 8 milioane de oameni au conturi pe Facebook (studiu Facebrands) bărbați și femei, în timp ce 6.5 milioane de români sunt zilnic online (studiu BRAT).

ciolos fb

În acest context, Digital Diplomacy propune un studiu inedit privind activitatea și prezența cabinetului Cioloș în mediul online, având în vedere că prin intermediul rețelelor de socializare oamenii s-au mobilizat pentru a răspunde tragediei din Colectiv, pentru a-și exprima nemulțumirea și furia și pentru a se mobiliza pentru a lua parte la protestele care au dus la căderea guvernului Ponta și au determinat formarea unui guvern tehnocrat.

Din 22 de ministri, 9 au un cont personal pe Facebook, 5 au pagini tot pe aceeași rețea, 8 sunt prezenți pe Twitter și 6 pe LinkedIn. În același timp, 6 membrii ai cabinetului nu sunt deloc prezenți în mediul online, precizează sursa citată.

Dacian Cioloș

  • Domnul Cioloș apare în căutări cu trei pagini de Facebook, însă doar două din acestea par să-i aparțină. Pe prima pagină (34 759 likes) nu a făcut update secțiunii Despre care încă are detalii despre calitatea de comisar (Member of the European Commission responsible for Agriculture and Rural Development), în schimb website-ul oficial este indicat ca fiind www.gov.ro iar pe Timeline comunică în calitate de prim-ministru. Ultimele postări sunt despre interviurile recente și viitoare, precum şi proiectele în care Guvernul a fost implicat recent. Postarile dumnealui sunt preluate integral de mass media, chiar fără precizarea sursei. Am observat cu bucurie că domnul Cioloş răspunde comentariilor primite via acest canal, atât acum din calitatea sa de prim-ministru cât şi din calitatea de comisar european, în trecut. Cea de a doua pagină (93 likes) a apărut la începutul lunii noiembrie, iar ultima postare era din 17 noiembrie și oferea detalii despre formarea guvernului – nu era clar dacă această pagină face parte din comunicarea oficială iar astăzi ea nu mai este accesibilă.
  • Pe Twitter domnul prim-ministru apare cu trei conturi astfel: @CiolosRomania (353 followers), @CiolosDacian (93 followeri), @DacianCiolos (366 followeri). Primele două conturi sunt recente, din noiembrie. Deși primul cont este descris drept contul oficial al prim-ministrului României, lipsa activității îi pune la îndoială autenticitatea. Cel de al doilea cont este cel mai activ și pare a fi corelat cu activitatea de pe Facebook. Ultimul cont, deși deține cel mai mare număr de followeri nu are niciun tweet. De asemenea, contul de Twitter al guvernului, @guv_ro (5 572 followeri), este activ din 2009 și oferă informații despre activitatea membrilor guvernului, întâlniri oficiale, evenimente sau anunțuri privind livestreaming a ședințelor de guvern.
  • Totodată, odată propus pentru funcția de prim-ministru, domnul Cioloș a comunicat intens pe rețelele de socializare. Spre exemplu, decizia rapidă de a o retrage pe doamna Guseth în urma audierilor din comisiile de specialitate a comunicat-o pe Facebook la ora 01:30 a.m.

Raluca Prună, Ministerul Justiției

  • Doamna Prună are un cont personal pe Facebook însă pare că încă locuieşte la Bruxelles. Pe Twitter, contul @PrunaRaluca are 7 followereri însă fără activitate.

Vasile Dîncu Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

  • Domnul Dîncu are, începând cu 17 noiembrie, o pagină oficială de Facebook  (1 530 likes) care reflectă activitatea de Viceprim-ministru. Pe pagină se regăsesc interviuri recente din presă, televiziune și radio, dar și anunțuri privind întâlnirile oficiale.
  • Pe Twitter domnul viceprim-ministru nu este prezent cu un cont.

Costin Borc, Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri

  • Domnul Borc deține un cont personal pe LinkedIn care este actualizat și menționează noua funcție de Ministru al Economiei.
  • Later edit: Domnul Borc şi-a deschis o pagină oficială de Facebook urmărită de 124 de fani.

Achim Irimescu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

  • Domnul Achim Irimescu are un cont personal pe Facebook.
  • Este prezent și pe rețeaua LinkedIn tot cu un cont personal, dar care are carențe în a oferi informații relevante.
  • Pe Twitter @Achim_Irimescu (3 followeri) are trei tweeturi, ambele făcând referire la numirea și preluarea mandatului de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Mihnea Ioan Motoc, Ministrul Apărării Naționale

  • Pe Twitter, @MihneaMm (4 followeri) este un profil neactualizat din care nu se poate confirma dacă aparține domnului ministru.

Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii

  • Pe Facebook, domnul Alexandrescu are un cont personal, dar și o pagină (1 065 likes) pe care anunță viitoarele intervenții în emisiuni televizate, numirile făcute pentru funcții de consilier din cadrul ministerului, mesaje de mulțumire, articole din presă care îl privesc direct. Tot pe această pagină domnul ministru a oferit o adresă de email instituțională „pentru comunicări mai lungi”.
  • LinkedkIn: profil neactualizat.

Adrian Curaj,  Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice

Victor Vlad Grigorescu, Ministrul Energiei

  • În căutările Facebook, domnul Grigorescu apare cu datele unui profil personal, care are menționată funcția de ministru al Energiei și cu datele unei pagini publice (91 likes), care este incompletă și puțin activă, dar care are un mesaj de mulțumire pentru cei care îl susțin în noua funcție.
  • LinkedkIn: profil neactualizat.

Anca Dana Dragu, Ministrul Finanțelor Publice

Aura Carmen Răducu, Ministrul Fondurilor Europene

Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Marius-Raul Bostan, Ministrul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională

  • LinkedkIn: profil neactualizat care nu menționează funcția de ministru, ci pe cea din cadrul unei companii.
  • Pe Twitter, deși lipsesc imagini clare sau o secțiune de descriere completă, contul@marius0791 pare să aparțină domnului ministru Bostan. La secțiunea Despre este menționat website- ul  bostan.net, dar care redirecționează către site-ul Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională. Activiatea de pe acest cont constă, în mare parte, în redistribuiri ale tweeturilor precum: Fox News, În Linie Dreaptă, România Liberă sau ale misiunii SUA în NATO.

Victoria-Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic

  • Pe Facebook, doamna ministru are un cont personal care menţionează funcţia de Director la Institutul pentru Politici Publice dar unde postează informaţii legate de activitatea guvernului, post numirii sale ca Ministru.

Ciprian Bucur, Ministrul delegat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul

Dan Stoenescu, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni

  • Dan Stoenescu are o pagină oficială înființată odată cu investirea în calitate de ministru
  • Pe Twitter @danstoenescu are urmărit de 17 utilizatori iar contul pare folosit activ de noul ministru. Există informaţii despre funcţia oficială precum şi link către website-ul oficial.

Șase miniştri care nu sunt prezenţi pe reţelele sociale: Elisabeta Lipă, Ministrul Tineretului și Sportului, Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă, Ministrul Afacerilor Interne, domnul Marian Dan Costescu, Ministrul Transporturilor, domnul Patriciu Achimaș-Cadariu, Ministrul Sănătății şi doamna Claudia-Ana Costea, Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. De asemenea, nici domnul Ioan Dragoș Tudorache, Șeful Cancelariei Primului-ministru nu este prezent pe nicio rețea socială.

Așadar, rețelele de socializare sunt o unealtă eficientă a cetățeanului implicat care va căuta în continuare să se implice. De aceea, este important ca miniștrii noului cabinet să conștientizeze puterea acestei unelte și să o folosească. Prin urmare, este important ca membrii guvernului să fie vizibili în mediul online și deschiși comunicării.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Presa internațională titrează despre condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea: ”Cel mai puternic om din România merge la închisoare pentru corupţie”

Published

on

Principalele agenţii de presă şi publicaţii internaţionale relatează despre cazul liderului PSD Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, condamnat luni definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare, în dosarul angajărilor fictive. Anunțul condamnării președintelui PSD vine la o zi distanță după ce social-democrații au pierdut alegerile europene, în urma unei prezențe record a românilor la vot, prezență care a validat și referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis.

“Curtea Supremă din România a susţinut luni condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare a liderului Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, pentru instigare la abuz de putere”, notează agenţia de presă Reuters, citată de Digi24.

“Liderul partidului de guvernământ din România, Liviu Dragnea, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare într-un caz de corupţie”, relatează agenţia Associated Press.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a confirmat luni condamnarea la trei ani şi jumătate de închisoare a liderului Liviu Dragnea”, informează Agenţia France-Presse, citată de cotidianul Le Figaro.

“Cel mai puternic om din România merge la închisoare pentru corupţie”, scrie agenţia de presă Bloomberg, un titlu similar fiind dat și de Euronews.

”Liviu Dragnea, cel mai puternic politician din România, condamnat la închisoare pentru corupție”, a titrat postul de televiziune.

“Liderul social-democraţilor români, condamnat la închisoare. (…) Social-democraţii au pierdut alegerile parlamentare”, comentează publicaţia germană Die Presse.

Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, sentința fiind definitivă.

Completul de 5 judecători a menținut astfel sentința dată în primă instanță.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele care a semnat tratatul de aderare a României la UE, Traian Băsescu, a fost ales membru al Parlamentului European: ”Am avut curaj să ne asumăm tema europeană în condițiile în care toată campania a fost despre dat cu bâta”

Published

on

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, va deveni membru al Parlamentului European, potrivit rezultatelor provizorii ale alegerilor europarlamentare din data de 26 mai, unde lista Partidului Mișcarea Populară în top-ul căreia s-a aflat fostul șef al statului a primit 5,55% din voturi.

Partidele mici la prezențe mari nu au nicio șansă. E un rezultat bun pentru un partid mic. PMP a avut curaj să își asume tema europeană în condițiile în care toată campania a fost despre dat cu bâta. Am mers pe tema europeană, temă extrem de grea, dar care a reușit să atragă la portofoliul nostru de electori 150.000 de votanți, ceea ce ne-a permis să trecem pragul în condițiile unei prezențe foarte mari la vot”, a afirmat Băsescu la Digi24.

Potrivit rezultatelor provizorii, PNL a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 26,23% din opţiunile alegătorilor, PSD – 23,68%, iar Alianţa 2020 USR PLUS – 20,51%. Pro România – 7,01%, UDMR – 6,07%, PMP – 5,55%.

Conform estimărilor Parlamentului European, Partidul Mișcarea Populară ar urma să obțină două mandate în legislatura europeană, la fel și UDMR. Astfel, alături cele 10 mandate preconizate a fi obținute de PNL, grupul Partidului Popular European din PE ar urma să conțină 14 eurodeputați români.

Președinte al României în perioada 2004-2014, Traian Băsescu a fost unul dintre cei mai longevivi membri ai Consiliului European. De altfel, în calitate de președinte al României, Traian Băsescu, a semnat, la 25 aprilie 2005, Tratatul de aderare a României la UE, alături de prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, al cărui partid nu a făcut pragul la alegerile europene din 2019.

Continue Reading

JUSTIȚIE

UPDATE BEC: Peste 41% dintre români au votat la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis. Acesta va fi validat dacă voturile valabil exprimate reprezintă minim 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente

Published

on

UPDATE ora 22:56 – Prezență finală la referendum

Prezența finală la urne pe teritoriul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

În străinătate, au votat până la ora menționată aproximativ 366.000 de români, iar numărul este în creștere.

Urmăriți și Alegerile europene s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE. În România, PNL și PSD sunt la egalitate – 25,8%. Alianța USR – Plus a obținut 23,9% (Exit-poll)

UPDATE ora 20:17

Cu o oră înainte de închiderea urnelor, prezența la vot pentru referendum este de 39,8%. În total, până la ora precizată, au votat 7.270.722 de cetățeni.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE ora 17:15

A fost atins pragul de 30% prezență la vot pentru referendumul pe teme de justiție convocat de președintele Klaus Iohannis. Rezultatul referendumului va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Potrivit datelor Biroului Electoral Central, la ora 17:15 au votat peste 5,4 milioane de oameni la referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

UPDATE 16.00 

La ora 16.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 26.69%. La referendum au votat 4.875.940. 

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE 15.00 

La ora 15.00, prezența la vot la referendumul convocat de șeful statului Klaus Iohannis este de 23.50%. La referendum au votat 4.293.424.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


UPDATE – ora 13:00

Duminică, la ora 13:00, prezența la vot la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis este 16,08%. La referendum au votat 2.937.794.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.


Prezenţa la urne pe ţară la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost, duminică, până la ora 12:00, de 12,16%, potrivit datelor înregistrate pe site-ul Biroului Electoral Central.

În total, până la ora menționată, au votat 2.222.365. de români pentru referendum.

Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul BEC.

Județele cu cea mai mare prezență: Ilfov -15,67 %, Sibiu – 15,31%, Constanța – 15,03%, Cluj- 14,70%, Brașov- 14,26%

Județele cu cea mai mică prezență: Vaslui – 9,15%, Botoșani – 9,77%, Caraș-Severin – 9,85%, Suceava- 9,34%, Mehedinți -9,96%.

Urmăriți și LIVE UPDATE Referendum național: Cetățenii români sunt chemați la urne să se pronunțe asupra viitorului luptei anticorupție în România

Concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, care se desfășoară duminică în 21 de state membre ale UE, inclusiv în România, țara noastră organizează și un referendum național consultativ pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis. Astfel, peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne atât pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, cât și pentru a vota la referendum.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul este primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending