Connect with us

GENERAL

Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru migrație: Soarta operațiunii navale Sophia împotriva traficului cu ființe umane din Marea Mediterană se află în mâinile Italiei

Published

on

Soarta operațiunii navale a UE împotriva traficului cu ființe umane din Marea Mediterană se află în mâinile Italiei, a declarat miercuri un oficial de rang înalt, după ce guvernul populist italian a amenințat că va pune capăt misiunii Operațiunii Sophia, cu excepția cazului în care Uniunea Europeană va schimba normele care impun navelor de salvare să debarce imigranții în porturile italiene, informează EUobserver.  Mandatul operațiunii se va încheia în două luni, la 31 martie 2019.

Matteo Salvini, președintele partidului de extremă dreapta Lega Nord, a cerut miercuri ca regulile misiunii să se schimbe, argumentând că singurul motiv pentru care a existat a fost ca toți refugiații salvați să fie aduși în Italia.

,,Cerem de șase luni schimbarea regulilor acestei misiuni la care am subscris impotriva interesului național italian. Nu se înțelege în schimbul a ce. Pentru că în regulile acestei misuni internaționale doar pe hârtie se precizează că toți imigranții salvați și adunați trebuie debarcați în Italia. Nu este Italia cea care se sustrage din misiune – Italia care a dat dovadă de un supliment de generozitate incredibil -, noi confirmând misiunea Sophia chiar și împotriva intereselor naționale. Dacă altcineva decide să se retragă crezând că ne șicanează, ne face doar o favoare.”, a declarat ministrul de Interne, Matteo Salvini,  jurnaliștilor de la Viminale într-o discuție despre ipoteza închiderii de către UE a misiunii de salvare a migranților, în curs de desfășurare în Marea Mediterană, citează ANSA.

Vicepremierul italian și ministru de interne, Salvini, a făcut aluzii în declarația sa la decizia Germaniei de a nu mai trimite nave care să participe la operațiunea anti-trafic din Marea Mediterană. În replică, acesta a atras un răspuns dur din partea ministrului german al apărării, Ursula von der Leyen, care a acuzat comandanții italieni din cadrul operațiunii Sophia de sabotarea misiunii prin trimiterea navei germane în colțurile îndepărtate ale Mediteranei, unde nu existau “rute de contrabandă” și “nici rute pentru refugiați. “, a declarat aceasta la forumul economic de la Davos, potrivit Deutsche Welle.

Decizia Germaniei  de a nu mai trimite nave în Mediterana înseamnă că fregata Augsburg, în prezent stationată în largul coastei libiene, nu va fi înlocuită la inceputul lunii viitoare, potrivit afirmațiilor lui Eberhard Zorn, Inspector General în Bundeswehr, făcute în fața membrilor comisiilor de apărare și afaceri externe din parlamentul german, informează aceeași publicație germană. 

Totuși, comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos și oficialitățile germane au avertizat să nu interpreteze greșit decizia Berlinului de a retrage luna viitoare fregata germană Augsburg. Un oficial al ministerului apărării din Germania a declarat că Berlinul “va continua să participe și să sprijine” Sophia. De asemenea, UE a  încercat să minimalizeze impactul pe care l-ar putea avea decizia Germaniei. Un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al blocului, Serviciul European de Acțiune Externă, a declarat agenției de știri DPA că Germania nu a exclus trimiterea altor nave pentru operațiunea Sophia.  În plus, cei 10 soldați germani care lucrează în prezent la sediul operațiuni, vor rămâne acolo cel puțin până la sfârșitul lunii martie, potrivit Deutsche Welle.

Pe fondul disputei dure la nivel european cu privire la politica în domeniul migrației, guvernul populist al Italiei declara în luna iulie a anului trecut că Italia va închide porturile pentru bărcile care transportă persoane salvate pe mare. La numai câteva zile după acele declarații, ministrul de Externe Enzo Moavero Milanesi afirma, după discuțiile cu omologul său german Heiko Maas, la Berlin, că partenerii din UE vor căuta o soluție pentru politica migrației în săptămânile următoare, timp în care ,,ne asigurăm că navele cu persoane salvate pot să ajungă în Italia”, declara pe atunci reporterilor, confirmând “voința guvernului nostru” de a ajunge la “poziții comune cu partenerii noștri din UE și NATO”. Milanesi a adăugat, însă, că Roma vede ca o prioritate “revizuirea regulilor operaționale pentru a evita ca toți oamenii salvați să poposească într-o singură țară”, citează The Local Italy.

Guvernul anti-migrație care a preluat puterea la Roma anul trecut a insistat că nu ar trebui să suporte povara de a gestiona imigranții salvați pe mare.

După ce le-a cerut altor state membre să preia mai mulți imigranți, Roma a blocat organizațiile neguvernamentale de la debarcarea imigranților salvați pe mare în porturile italiene pe perioada verii trecute și în decembrie 2018, chiar înainte de Crăciun, după cum se arăta în articolul publicat de Deutsche Welle acum o lună. De altfel, guvernul italian nu dorește ca navele care participă la Operațiunea Sophia să debarce automat migranții pe care îi salvează în porturile italiene.

În aceste condiții, Italia ar putea decide retragerea din misiune și totodată încheierea operațiunii Sophia dacă regulile de implementare nu se vor schimba, iar Italia va fi statul care va suporta în continuare povara eforturilor de primire și gestionare a imigranților de pe coastele africane. La nivelul UE, există state, precum Ungaria și Polonia, care se împotrivesc preluării și găzduirii refugiaților din afara Europei, din rațiuni culturale și de securitate. 

Comisarul grec Avramopoulos a declarat că țările membre discută despre modul de extindere a misiunii după data de 31 martie, atunci când expiră mandatul temporar al acesteia, însă a recunoscut că Italia este îndreptățită să încheie operațiunea Sophia, deși  ,,a fost o poveste de succes”, a declarat comisarul european pentru migrație, la o conferință de presă de la Bruxelles. Acesta a oferit credit misiunii pentru faptul că a oprit traficanții de la a mai traversa imigranții în condiții periculoase pe mare, informează EUobserver.

,,Dacă Italia decide – pentru că este țara aflată la conducerea operațiunii Sophia – să o oprească, este la latitudinea ei să ia această decizie”, a spus Avramopoulos miercuri reporterilor din Bruxelles.

De asemenea, surse oficiale din apropierea Înaltului Reprezentant al UE au declarat pentru agenția italiană ANSA că ,,operațiunea Sophia, care a fost și este o dovadă de excelență a politicii europene de apărare, s-a opus traficului de ființe umane din Marea Mediterană până la stoparea acestei tendințe, a pregătit paza de coastă libianiană și a salvat vieți. A adus întreaga Uniune Europeană în Marea Mediterană, unde Italia era singură înainte de 2015. Dacă astăzi Italia, care are comandamentul și sediul operațiunii, nu mai vrea Sophia, suntem pregătiți să o închidem”.

Uniunea Europeană a lansat operațiunea Sophia în 2015 pentru capturarea traficanților și închiderea operațiunilor de trafic de persoane din întreaga Mediterană, precum și pentru impunerea unui embargo asupra armelor în Libia. Sophia are în prezent trei nave, trei avioane și două elicoptere, cărora li se permite să folosească forța letală dacă este necesar, deși mandatul său include și instruirea pazei de coastă a țării nord-africane. 

Șeful diplomatic al UE, Federica Mogherini, a avertizat asupra consecințelor semnificative ale încheierii misiunii.

,,Asta ar însemna ca Uniunea Europeană să nu mai fie prezentă pe mare, să nu mai ofere pregătire gărzii de coastă din Libia, să nu mai participe la dezmembrarea rețelelor de contrabandiști, să nu mai efectueze niciun arest de traficanți, să nu mai implementeze embargoul asupra armelor și așa mai departe”, a spus aceasta, citată de The Local Italy.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Donald Trump dorește să deschidă un consulat al SUA în Groenlanda pentru a ”intensifica prezența americană în zona artică și a promova interesele” Statelor Unite în regiune

Published

on

Administrația Trump dorește să deschidă un consulat al SUA în Groenlanda pentru prima dată după mai multe decenii, decizie care vine în contextul intensificării intereselor strategice și economice pentru zona arctică, anunță The Guardian și Associated Press, citate de Adevărul.ro.

Departamentul de stat a transmis Congresului că re-redeschiderea unui consulat în Nuuk este un element important într-un plan mai larg de creştere a prezenţei americane în regiunea arctică. O copie a scrisorii trimise Congresului american a fost obţinută de Associated Press.

Statele Unite au ”un interes strategic în intensificarea relaţiilor politice, economice şi comerciale în regiunea arctică”, arată scrisoarea trimisă comitetului pentru afaceri externe al Senatului.

Potrivit documentului, o prezență diplomatică permanentă ar permite Statelor Unite să ”protejeze acţiuni esenţiale în Groenlanda şi să dezvolte relaţii mai strânse cu oficialii şi societatea locală”, arătând că un consulat ar fi ”o componentă critică a eforturilor noastre de a intensifica prezenţa americană în zona arctică şi ar servi drept o platformă pentru promovarea intereselor noastre în Groenlanda”.

Decizia survine după un context diplomatic tensionat între SUA și Danemarca, ca urmare a intențiilor declarate de liderul american de a cumpăra Groenlanda, respinsă cu vehemență de statul danez.

Premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei de la Danemarca, exprimat la 19 august, drept unul ”absurd”, completând că ”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”.

Drept urmare, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat într-o postare pe pagina sa de Twitter că și-a amânat vizita în Danemarca, ce urma să aibă loc la începutul lunii septembrie. 

Cu toate acestea, premierul danez Mette Frederiksen a avut joi o ”conversație constructivă” cu liderul american Donald Trump, în cadrul căreia au discutat despre cooperarea privind politica de securitate.

De altfel, Donald Trump a calificat-o pe Frederinksen la scurt timp după discuția telefonică drept o ”femeie minunată”.

Am avut o conversaţie excelentă”,  a spus acesta. ”Avem o relaţie foarte bună cu Danemarca. Foarte frumos. M-a sunat şi am apreciat foarte mult acest lucru”, a completat liderul american.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Continue Reading

GENERAL

Votul de la 16 ani, o nouă tendință în Europa: Cum a evoluat prezența la urne în Austria după reducerea vârstei minime de vot în urmă cu 12 ani

Published

on

Articol realizat de Taisia Fusea, stagiar CaleaEuropeană.ro

În 2007, o lege pentru a schimba vârsta minima de vot de la 18 la 16 ani a trecut. Această măsură a fost pusă în acțiune pentru a repara balanța dintre generații, având în vedere că, în același an, numărul de oameni de 65 de ani a depășit numărul celor de 15 ani. În 2018, Parlamentul din Malta a decis ca noua vârstă minimă de vot să fie 16 ani. De asemenea, în Germania, unii din ”Länder” le dau voie tinerilor de 16 ani să voteze în alegerile regionale și în Scoția, le este permis tinerilor să voteze în alegerile parlamentare scoțiene.

Este un fapt cunoscut că în Europa se petrece un declin demografic.  Populația îmbătrânită a Europei a început să fie considerată un pericol din punct de vedere democratic. Generația bătrână, fiind mai numeroasă, va lua deciziile de viitor, iar ideologiile tinerilor nu vor mai fi reprezentate.

“Putem observa că există deja un “trend” și ideea este luată în considerare de Comisia Europeană “, spune un raport de la Institutul Roial Elcano, scris de Paul Schmidt, Secretar General al Societății Austriece pentru Politica Europeană.

Reducerea pragului vârstei minime pentru a vota, o nouă tendință în Europa? Exemplul Austriei

Austria a devenit prima țară din Europa și rămâne singura care permite tinerilor de peste 16 ani să voteze la toate alegerile organizate. După mai mult de 10 ani de la implementare putem observa dacă această lege a făcut o diferență în numărul de adolescenți prezenți la vot și în rezultatele obținute. De asemenea, este posibil să vedem dacă merită ca această lege să fie aplicată la nivelul Uniunii Europene.

Se poate constata dintr-o statistică realizată de Parlamentul European cum au decurs alegerile europene de-a lungul anilor. Austria a aderat la UE în 1995, iar entuziasmul cetățenilor se vede prin prezența lor uimitoare.

Din 1999 până în 2004 se poate observa un declin. De la micșorarea vârstei minime de vot din 2007, din 2009 până în 2014, participarea a crescut și a rămas constantă. În 2019, cu ajutorul campaniilor organizate de UE pentru a încuraja tinerii să-și exercite dreptul de a vota, rata de participare a fost mai mare decât media europeană și cea mai mare din ultimii 23 de ani.

Scăderea vârstei de vot le dă oportunitatea tinerilor să-și facă opinia auzită și pornește o inițiativă de a educa populația din punct de vedere politic de la o vârstă fragedă.

Evoluția participării tinerilor austrieci la vot în ultimul deceniu

La alegerile din 2008,  primele la nivel național de când s-a impus legea, participarea celor care au votat pentru prima oară a fost de 88%. La alegerile generale din 2013, numărul de participanții de 16-17 ani a fost de 63%, care este mult mai scăzut decât participarea generală de 80%. Între 2013 și 2017 interesul tinerilor austrieci pentru politică a crescut din nou. Conform unui studiu înainte de selecție, 86.9% din adolescenții de 16 spre 17 ani erau doritori să vină la vot.

O concluzie care poate să fie trasă din respectivele exemple este că prezența la vot depinde foarte mult de interesul tinerilor în politică. Aici este rolul statului să intervină și să ofere cursuri atât obligatorii, cât și opționale pentru educația politică. O strategie de termen lung poate să fie impusă: introducerea educației politice ca materie în școli și pregătirea profesorilor în acest domeniu pentru a ajuta studenții să-și formeze o opinie proprie fără a fi influențați de alte păreri.

Majoritatea tinerilor nu se simt reprezentați de partidele politice ale statului deoarece campaniile lor se concentrează, în mare parte, pe o paletă demografică mai în vârstă. Asta afectează negativ prezența la vot.

Sondajele făcute de Societatea Austriacă pentru Politica Europeană dau de înțeles că generația mai tânără este mult mai pro-UE decât seniorii săi. Oamenii care au între 14 și 25 de ani (majoritatea sunt încă în școală) au o părere mult mai favorabilă despre UE comparativ cu cei aflați între 26 și 35 care au intrat deja  în piața muncii.  Studiile finalizate de Societate arată că dacă populația este mai tânără, încrederea în UE și în deciziile ei este cu atât mai mare. Însă, un număr mare de cunoștințe despre UE nu înseamnă scepticism față de UE. Din contră, cei care sunt informați despre UE au o atitudine pozitivă despre integrarea europeană.

Un interes mult mai mare pentru tineri este politica națională deoarece asta le afectează direct traiul. Rapoartele arată că aproximativ 79%  din tineri participă la alegeri locale, regionale sau naționale, media europeană fiind de 64%. În general, tinerii votează ori cu partidele de centru-stânga, ori de centru-dreapta.

Scăderea vârstei minime de vot ar putea rezolva problema prezenței la alegeri, creând obiceiul de participa de la o vârstă fragedă. De asemenea, ajută la formarea unei generații mai informate. Însă legea respectivă nu poate avea un impact la fel de mare dacă statul nu contribuie prin educația necesară.

Austria este un exemplu pozitiv, dar va mai dura până vom vedea schimbări semnificative.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Oficialii Comisiei Europene fac apel la toate statele membre să consacre data de 2 august drept Ziua de comemorare a Holocaustului romilor în întreaga UE

Published

on

© European Comission/ Twitter
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans împreună cu comisarul european Věra Jourová,  într-o declarație comună au cerut tuturor statelor membre să consacre data de 2 august drept Ziua europeană de comemorare a romilor: ”Facem apel la toate statele membre să recunoască Holocaustul romilor și să consacre data de 2 august drept Ziua de comemorare a Holocaustului romilor în întreaga UE.”

”Anul acesta comemorăm cu profundă tristețe împlinirea a 75 de ani de la genocidul săvârșit împotriva ultimilor romi, 500.000 fiind încarcerați în mod nedrept și brutal în „tabăra de familii de țigani” de la Auschwitz care au fost trimiși la moarte pentru simplul motiv că erau romi.”, mai este reamintit în declarație.

Cei doi oficiale europeni au reiterat sprijinul în eliminarea descriminării etnice și a rasismului: ”împreună cu statele membre și cu comunitățile locale, vom continua să luptăm împotriva tuturor formelor de rasism și de discriminare etnică, atât aici, în Europa, cât și în restul lumii.”

 

Context

În 2015, Parlamentul European a declarat ziua de 2 august „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor” în amintirea celor 500 000 de romi – reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populației rome la momentul respectiv – care au fost exterminați în Europa ocupată de naziști.

Astăzi, 2 august 2019, dna Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, va participa la ceremonia de comemorare de la Auschwitz-Birkenau care marchează împlinirea a 75 de ani de la exterminarea ultimilor romi rămași în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

La ceremonia de comemorare, organizată de Consiliul central german al populației sinti și romă împreună cu Asociația romilor din Polonia și în cooperare cu Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau, vor participa peste 1 500 de romi din întreaga Europă. La eveniment vor participa și reprezentanți ai guvernelor, delegațiilor, organizațiilor internaționale și societății civile.

În mai 1944, naziștii au început să planifice „soluția finală” pentru „tabăra familiilor de țigani” de la Auschwitz. Data inițială pentru lichidarea „taberei de țigani” era 16 mai 1944. În momentul în care trupele SS au încercat să îi scoată cu forța din barăci, deținuții romi, bărbați, femei și copii, înarmați doar cu bețe, unelte și pietre, s-au revoltat, iar trupele SS au fost nevoite, în cele din urmă, să se retragă. Apoi, la 2 august 1944, s-a dat din nou ordinul de lichidare și aproape 3 000 de bărbați, femei și copii romi au fost exterminați în camerele de gazare de la Auschwitz-Birkenau. Se estimează că, din cei 23 000 de romi trimiși la Auschwitz, au murit 19 000.

Instituțiile europene și fiecare țară din UE au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării și a atitudinii rasiste față de romi și de a îmbunătăți integrarea acestora.

În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naționale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending