Connect with us

U.E.

Din 2022, toate autovehiculele noi introduse pe piața UE vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate de siguranță

Published

on

©Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor România

Începând de la jumătatea anului 2022, toate autovehiculele noi introduse pe piața UE vor trebui să fie echipate cu sisteme avansate de siguranță, potrivit unui comunicat al Consiliului UE. 

În urma unui acord convenit cu Parlamentul European în luna martie, Consiliul a adoptat astăzi un regulament privind siguranța generală a autovehiculelor și protecția ocupanților vehiculelor și a utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, în încercarea de a reduce semnificativ numărul victimelor accidentelor rutiere.

La zece ani de la adoptarea regulamentului precedent, noul regulament privind siguranța generală dă un nou impuls acțiunilor UE în domeniul siguranței rutiere. Pentru prima dată, acesta abordează preocupările specifice ale utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii.

,,Aceste norme noi ne vor ajuta să reducem semnificativ numărul de decese și răniri grave pe drumurile din UE. De asemenea, ele vor spori competitivitatea producătorilor europeni de autovehicule pe piața mondială”, a declarat Timo Harakka, ministrul finlandez al ocupării forței de muncă.

Conform noilor norme, toate autovehiculele (inclusiv camioanele, autobuzele, camionetele și vehiculele sportive utilitare) vor trebui să fie echipate cu următoarele elemente de siguranță:

  • sistem inteligent de asistență pentru controlul vitezei;
  • facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest;
  • sisteme de avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto;
  • sisteme de avertizare privind starea avansată de distragere a atenției conducătorului auto;
  • semnale pentru frânare de urgență;
  • sisteme de avertizare la mersul înapoi;
  • dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele;
  • monitorizarea precisă a presiunii în pneuri.

Pentru autoturisme și camionete vor fi necesare măsuri avansate suplimentare de siguranță. Acestea includ:

  • sisteme avansate de frânare de urgență;
  • sisteme de urgență de menținere a benzii de circulație;
  • zone extinse de protecție a capului în cazul unui impact, care pot reduce vătămările în cazul unor coliziuni cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii.

Regulamentul se aplică după 30 de luni de la intrarea sa în vigoare, excepție făcând un număr limitat de elemente pentru care este prevăzut un termen de aplicare mai lung, pentru a permite producătorilor de autovehicule să își adapteze producția la noile cerințe.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Guvernul României a accesat doar jumătate din totalul fondurilor alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, cu mult sub media europeană, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, la împlinirea a șase ani de la semnarea POIM.

“Se împlinesc șase ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România avea la dispoziție in jur de 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. POIM a fost însoțit de realizarea Master Planului de Transport, document care definește nevoile specifice ale României. (…) Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

În pofida acestui fapt, europarlamentarul român susține că asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, identificând drept cauze managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată.

Ea a mai indicat că, pentru a încuraja proiectele de infrastructură din țară, în 2018 a modificat POIM, alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanță majoră pentru România. Prin decizia luată în calitate de comisar european, rata de cofinanțare europeană a crescut de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, a rețelei de metrou și a celor de transport multimodal. 

“Cu toate acestea, până acum Guvernul României nu a accesat decât jumătate din totalul fondurilor alocate, cu mult sub media europeană”, a deplâns Crețu.

Europarlamentarul a mai atras atenția că Guvernul nu a transmis în acești ani niciun proiect pentru regiunea Moldovei, deși Comisia Europeană s-a arătat interesată să realizeze până în 2020 studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii Tîrgu Mureș – Iași – Ungheni.

Crețu a precizat că “la ora actuala, 50% din sumele alocate perioadei 2014-2020, care pot fi accesate pana in 2023, sunt necheltuite“.

“Atât timp cât Guvernul României nu-și va clarifica obiectivele și până când dezvoltarea infrastructurii României nu va deveni o prioritate, din păcate românii vor fi privați de șansa unor standarde de viață la nivel european”, a mai adăugat ea.

Fostul comisar european a subliniat că a semnat, totuși, finanțarea prin POIM a câtorva proiecte de infrastructură: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva (336 milioane EUR), rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală și modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria (1,3 miliarde EUR).

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care: 6,94 mld. euro prin Fondul de Coeziune; 2,48 mld. euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 2,46 mld. euro co-finanțare.

Continue Reading

U.E.

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Jumătate din populaţia Uniunii Europene este de acum vaccinată cu schemă completă împotriva COVID-19, potrivit unei numărători realizate de jurnaliştii de la AFP în baza informaţiilor obţinute din surse oficiale, informează Agerpres.

În total, 223,8 milioane de persoane din UE au primit ambele doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19, o singură doză de vaccin după ce s-au vindecat de această boală sau un vaccin administrat într-o singură doză.

Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 13 au depăşit deja pragul de 50% de persoane vaccinate cu schemă completă, după modelul celor mai populate patru state din blocul european: Spania (58%), Italia (54%), Franţa (53%) şi Germania (52%).

Ţările din UE cu cele mai mari procente de populaţie complet vaccinată sunt Malta (74%), Belgia (59%) şi Spania (58%). La polul opus se situează, la mare distanţă, Bulgaria (14%) şi România (25%).

Potrivit ultimelor date publicate de Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 la data de 3 august România are peste 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, iar cei mai mulți români au ales să se imunizeze cu vaccinul Pfizer. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută efortul depus de fiecare stat membru în parte în campania europeană de vaccinare, anunțând pe 27 iulie, că Uniunea Europeană are 70% dintre adulți vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19, un obiectiv pe care Comisia Europeană și l-a propus să îl atingă încă din primele săptămâni de la debutul campaniei de vaccinare.

„UE și-a respectat promisiunea. 70% dintre adulții din UE au primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID19. Iar 57% au deja vaccinarea completă”, a transmis Ursula von der Leyen. 

Comisia Europeană a încheiat până în prezent contracte pentru până la 4,4 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și negociază achiziționarea de doze suplimentare. Livrările de vaccinuri către țările din UE au crescut constant, iar vaccinarea se accelerează. Comisia colaborează cu industria de specialitate pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, a demarat activități care să susțină dezvoltarea și producția rapidă și în masă a unor vaccinuri eficace împotriva noilor variante de coronavirus. Incubatorul HERA va contribui la contracararea amenințării reprezentate de noile variante.

UE caută să se asigure că vaccinurile sigure ajung în toate colțurile lumii. Comisia și țările UE s-au angajat să aloce peste 2,2 miliarde EUR mecanismului COVAX, inițiativa globală menită să asigure accesul echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19.De asemenea, sprijină campaniile de vaccinare în țările partenere.

Continue Reading

U.E.

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

Published

on

© European Union (Photo Collage)

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, cu privire la atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”, convorbire iniţiată de partea română, în continuarea demersurilor politico-diplomatice întreprinse de România până acum.

Ministrul Aurescu “a reiterat gravitatea incidentului şi a amintit natura deliberată a atacului, atribuit, în evaluarea României şi a altor parteneri internaţionali, pe baza informaţiilor disponibile, Republicii Islamice Iran”, a informat MAE, marți seară, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, şeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea fermă a atacului împotriva unei ţinte civile, precum şi impactul acestui incident asupra libertăţii de navigaţie în regiune, în conformitate cu dreptul internaţional în domeniu.

El a prezentat evaluarea părţii române asupra implicaţiilor politice şi securitare ale acestuia.

În context, Aurescu “a pledat pentru solidaritate din partea Uniunii Europene şi pentru condamnarea publică a acestui incident la nivelul comunităţii internaţionale”.

Totodată, ministrul afacerilor externe “a informat despre demersurile diplomatice realizate în urma incidentului şi a precizat că România va continua coordonarea la nivel bilateral, împreună cu partenerii săi strategici, precum şi demersurile la nivel multilateral, pentru identificarea celor mai adecvate măsuri de răspuns în acest caz, urmând să menţină înaltul oficial european la curent cu aceste evoluţii”.

La rândul său, Josep Borrell a exprimat condoleanţe pentru decesul cetăţeanului român şi a evidenţiat gravitatea acestui atac, asigurând că Uniunea Europeană “este solidară cu România ca stat membru al Uniunii afectat de incident, urmărind îndeaproape şi activ evoluţiile în acest caz”.

Uniunea Europeană şi NATO au condamnat marţi atacul comis joi asupra petrolierului “Mercer Street” în Marea Arabiei, pe care Statele Unite, Israelul şi Regatul Unit l-au atribuit Iranului, însă Comisia Europeană a cerut ”evitarea oricărei acţiuni dăunătoare pentru pacea şi stabilitatea în regiune”.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz s-a soldat cu decesul unui navigator român și a unui navigator britanic, provocând reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”, vas operat de o companie israeliană.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian, condamnând cu fermitate acest incident.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu16 mins ago

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

U.E.24 mins ago

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

NATO28 mins ago

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

SUA54 mins ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.1 hour ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.1 hour ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

SUA2 hours ago

Ursula von der Leyen cere Statelor Unite să ridice cât mai curând posibil interdicția de intrare pe teritoriul lor a călătorilor europeni

Corina Crețu18 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.19 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending