Connect with us

NATO

Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Londra

Reuniunea la nivel înalt a liderilor celor 29 de țări aliate va depăși în mod rapid nota festivă cu care este îmbrăcată și prilejuită și se va transforma într-o întâlnire crucială pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice. Cei 70 de ani de la înființarea NATO, temelia securității euro-atlantice, au fost marcați deja printr-o întâlnire a miniștrilor de externe, la momentul împlinirii lor, în 4 aprilie 2019, acolo unde totul a început, la Washington. În aceeași notă istorică, reuniunea de la Londra, orașul gazdă al primului sediu al Alianței Nord-Atlantice, a fost proiectată pentru a da semnalul unității între aliații și pentru a reafirma importanța NATO, însă până la gloria finală drumul sesiunii politice programate să dureze trei ore este totuși lung.

Reuniunea de la Londra își va consuma momentele ceremoniale în seara zilei de 3 decembrie, unde liderii NATO vor participa la două recepții oferite de Regina Elisabeta a II-a și de premierul Boris Johnson, gazda șefilor de state și de guverne aliate. Deși nu este un summit propriu-zis, însă ne vom referi la el ca atare pentru a-i explica mizele, Consiliul Nord-Atlantic din 4 decembrie va fi încărcat de o importanță istorică, concepută astfel prin prisma momentelor marcate – 70 de ani de NATO și 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier în Europa -, însă mai ales antrenată de spiritul viu al afirmațiilor recente ale lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală NATO” pe fondul dezangajării SUA și a comportamentului Turciei în Siria. Chiar dacă scopul a fost un fel de ”trezire la realitate”, așa cum și-a explicat el aserțiunile, poziția liderului francez provoacă tensiuni și îngrijorare între aliați întrucât argumentele sale au condus până la punerea la îndoială a articolului 5 din Tratatul NATO.

Așa cum a prefațat-o și secretarul general Jens Stoltenberg, reuniunea de la Londra va pivota între două teme majore din punct de vedere politico-strategic: 1) partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și 2) posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO.

Prima își trage vigoarea atât din angajamentul asumat în 2014 în Țara Galilor, cât și din atitudinea consecventă, uneori fulminantă, a președintelui american Donald Trump. Din această perspectivă, cea de-a doua temă, încă învăluită în semi-necunoscut, are precedentul unei reuniuni cu scântei ce s-a produs la summit-ul de la Bruxelles din 2018, între președintele SUA și cancelarul Germaniei. De această dată, Donald Trump și Angela Merkel ar putea juca rolul liderilor mai rezonabili, în timp ce în postura liderilor caustici s-ar putea afla Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei.

Conversația delicată politico-strategică axată pe cele două teme nu este singura componentă a discuțiilor privind viitorul NATO. Ca alianță politico-militară, o atenție sporită va fi acordată și capacității și angajamentului operaționale privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, modernizarea Alianței sau proiectarea stabilității și combaterea terorismului. Un moment special va fi consemnat prin formalizare unei decizii luate treptat la nivelul miniștrilor apărării și de externe privind declararea spațiului cosmic drept al cincilea domeniu operațional, după domeniile terestru, aerian, maritim și, din 2016, cibernetic.

Împărțirea poverii financiare: Tensiunile Trump – Merkel ar putea rămâne istorie. Germania în poziția de țară-fanion a consolidării NATO

Partajarea echitabilă a responsabilităților, denumirea care înlocuiește colocviala ”împărțire a poverii financiare”, va reprezenta tema centrală, cu grad ridicat de sensibilitate din perspectiva impactului asupra relaţiei transatlantice (a se vedea discuțiile tensioante Trump-Merkel de la summitul de la Bruxelles).

Din această privință, însă, au fost înregistrate progrese notabile.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) și Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Discuția privind burden sharing-ul va porni și de la o evoluție în cifre reale. Din 2016 și până în prezent, aliații europeni și Canada au crescut cheltuielile militare cu 130 de miliarde de dolari, iar această cifră ar putea ajunge la 400 de miliarde de dolari în 2024. Spre comparație, bugetul militar al SUA este de peste 700 de miliarde de dolari.

Revelația este însă abordarea politică a Germaniei. Deși nu va atinge 2% din PIB pentru Apărare până în anul 2030, cu șase ani mai târziu față de asumarea inițială, Berlinul a fost de acord să preia din cheltuielile SUA privind funcționarea NATO – sediu, anumite operațiuni și investiții – determinând scăderea contribuției americane de la 22% la 16% și creșterea contribuției germane la același nivel cu cel al Statelor Unite.

Pentru Donald Trump, cifrele prezentate de aliați ar putea reprezenta și un argument pozitiv pe partea politicii externe în campania din 2020, când va candida pentru realegerea sa în funcție. În ce o privește, Angela Merkel pare să se ridice la rangul de ”apărător al ordinii internaționale liberale”, ea fiind și cel mai vocal lider și susținător politic al NATO după afirmațiile partenerului său politic francez, Emmanuel Macron. 

Un proces de reflecție privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Quo vadis NATO?

Atunci când Emmanuel Macron a rostit fraza cum că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez știa exact ce face: ridica mizele de negociere. Între afirmația respectivă și întâlnirea avută cu Jens Stoltenberg joia trecută, când a afirmat că poziția sa a fost un fel de ”trezire la realitate”, s-a strecurat și intenția reală a Franței, aceea de a lansa un proces de reflecție privind viitorul NATO. Deși acesta poate fi un proces tradițional și ciclic – a se vedea că în ultimele trei decenii, o dată la zece ani, NATO și-a lansat câte un Concept Strategic -, felul în care președintele francez a ales să îmbrace această preocupare a provocat mulți fiori politici.

În acest moment nu există o viziune clară, asumată sau un consens cu privire la declanșarea unui astfel de proces. În schimb, există material de lucru.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună. Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștri aliați.

Dacă va fi agreată o astfel de propunere, fie ea numai germană, fie franco-germană, fie o alta mai cosmetizată, rolul secretarului general al NATO devine și mai acumulat în responsabilități. Astfel, procesul lansat sub coordonarea acestuia ar trebui să aibă ca obiective 1) întărirea internă a NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților și 2) consolidarea rolului Alianței Nord-Atlantice ca principal actor politic în abordarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice.

În acest sens, comitetul de experți sau ”grupul de înțelepți” aflat sub coordonarea lui Stoltenberg, ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

În egală măsură, ambele obiective vor trebui să conducă la reafirmarea fără echivoc a articolului 5 din Tratatul NATO. De asemenea, o reafirmare a solidității acestui principiu trebuie inclusă și în Declarația finală a reuniunii de la Londra. Situația de acum, generată de afirmațiile lui Macron, se aseamănă cu cea din anul 2017. După ce a afirmat că NATO este o ”alianță învechită”, lui Donald Trump i-au trebuit luni bune pentru a-și afirma angajamentul său și al Statelor Unite pentru articolul 5 din Tratatul NATO, lucru care s-a întâmplat, la 9 iunie 2017, în timpul unei conferințe comune de presă cu președintele României, Klaus Iohannis.

Rusia – provocare strategică, ascensiunea Chinei, complementaritatea cu Uniunea Europeană

Ieșind din sfera internă a Alianței, liderii vor purta o discuție strategică privind dialogul cu Rusia, despre a cărui relansare președintele francez discută intens, și vor aborda problematica ascensiunii Chinei, fiind așteptată o poziție în ce privește securitatea tehnologiei 5G, având în vedere mai multe acțiuni occidentale în acest sens (precum comunicările Comisiei Europene sau memorandumurile semnate de SUA cu aliați precum Polonia și România).

În egală măsură, liderii euro-atlantici sunt așteptați să reafirme nevoia de complementaritate în relațiile cu Uniunea Europeană, mai ales în contextul noii garnituri de lideri ai instituțiilor UE și noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen. De altfel, imediat după votul de învestire a Comisiei, von der Leyen a dat asigurări, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, că Uniunea Europeană a Apărării va fi mereu complementară cu NATO, care este cea mai puternică alianță militară din lume.

O veste bună: discuția strategică privind relațiile cu Rusia va fi purtată la pachet cu consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO

Discuția strategică privind Rusia va face parte din pachetul privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, mai ales că relația asumată de NATO, inclusiv prin deciziile summit-urilor anterioare, vizează menținerea celor două coordonate: dialog politic cu Rusia dublat de întărirea posturii de apărare și descurajare. O astfel de abordare a discuției este importantă de subliniat, mai ales în contextul nuanțelor regăsite în pozițiile președintelui francez, care pledează pentru o restabilire a relațiilor cu Rusia.

Procesul de adaptare și consolidare a posturii NATO de apărare, demarat în 2014 în Țara Galilor și transformat în ”prezența înaintată” a Alianței pe flancul estic, este întruchipat prin ”NATO Readiness Initiative” sau ”Planul celor 30”, decizie asumată la summitul de la Bruxelles din 2018 ca parte a celui mai mare plan de reîntărire aliată după Războiul Rece și care mai includea adaptarea structurii de comandă aliată prin înființarea a două noi comandamente aliate, în SUA și în Germania.

Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, presupune ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă. Potrivit lui Jens Stoltenberg, 90% din componența acestei forțe este definitivată, iar aliații ar urma să anunțe noi decizii în acest sens.

În ce privește adaptarea structurii de comandă aliată (supranumită coloana vertebrală a NATO, prin comandamentele pentru comunicații transatlantice de la Norfolk și pentru mobilitate militară de la Ulm, această dimensiune intră în pachetul privind procesul de modernizare a NATO. La acest capitol și România are un obiectiv, acela de a găzdui un comandament la nivel de corp de armată, ca parte a deciziilor summit-ului de la Bruxelles

Cum va naviga România între cele două teme pivot și care sunt mizele țării noastre?

Pentru țara noastră, și nu este de prisos să o punctăm, NATO este garanția securității și reprezintă cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, cel mai recent exemplu fiind discursul președintelui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naționale a României. Astfel, pentru România, mai ales în contextul actual, este esențială reconfirmarea unității și coeziunii Alianței și o relație transatlantică puternică. 

La reuniunea de la Londra, asemenea celorlalte summit-uri aliate, România vine înzestrată cu recunoașterea contribuției sale substanțiale în cadrul NATO.

În ce privește cele două teme pivot – împărțirea poverii financiare și viitorul Alianței – România se situează astfel:

1) Într-o poziție favorabilă în raport cu distribuția echitabilă a responsabilităților. România îşi menţine angajamentele pe toate cele 3 componente ale angajamentului pe linie de apărare (Defence Investment Pledge). România alocă pentru al treilea an consecutiv 2% din PIB pentru bugetul militar, cu menţinerea alocărilor pentru înzestrare la peste 20% din bugetul destinat apărării, fiind așteptate continuarea achizițiilor pentru sistemele Patriot sau pentru avioanele F-16 care să efectueze misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră. Pe palierul operațional, România va rămâne angajată în misiunile NATO din Afganistan, Kosovo și este o gazdă recurentă a exercițiilor militare aliate, îndeosebi Sea Guardian și Saber Guardian, cele mai mari exerciții aliate în Europa.

2) Poziția României privind procesul de reflecție care vizează viitorul NATO a fost prezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu. la ministeriala din 20 noiembrie și care a culminat cu propunerea ca scopul final al acestui proces să fie revizuirea Conceptului Strategic al NATO. România a dat semnale la nivel politic – declarațiile președintelui, prim-ministrului și ministrului de externe – că nu împărtășește viziunea eronată a faptului că NATO ar fi o alianță în criză și că un astfel de proces de reflecție trebuie să consolideze Alianța Nord-Atlantică.

Obiectivele României pentru această reuniune au fost aprobate săptămâna trecută, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar acestea vizează reconfirmarea importanței Mării Negre în cadrul aliat, angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și promvoarea unei abordări care duce o Alianță Nord-Atlantică puternică.

În termeni practici, aceste enunțuri politice semnifică faptul că România va pleda pentru întărirea prezenței NATO pe Flancul Estic, după ce la summit-ul din 2018 a fost înlocuită abordarea sectorială între nordul flancului estic (prezență înaintată consolidată) și sudul acestuia (prezență înaintată adaptată) și unificarea înspre o ”prezență înaintată a NATO” pe flancul estic pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare. În ce privește regiunea Mării Negre, ca parte a prezenței înaintate, România va viza pe implementarea pachetului de măsuri pentru Marea Neagră, aprobat de miniștrii afacerilor externe, în aprilie 2019, la Washington.

În termeni operaționali și militari, este de așteptat ca România să urmărească creșterea contribuțiilor din partea statelor NATO la Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, ca parte a implementării prezenței înaintate adaptate din România și regiunea Mării Negre decisă la Varșovia, în 2016. 

De asemenea, ca parte a procesului de modernizare a NATO cu accent pe îmbunătățirea structurii de comandă, România are ca obiectiv și punerea în practică a deciziei de constituire a Comandamentului Multinațional de Corp de Armată Sud-Est în România, agreat la summit-ul NATO de la Bruxelles, din 2018, și atragerea de contribuții din partea aliaților. 

Propunerea acestui comandament pe teritoriul României a fost acceptată de aliați la summit-ului de la Bruxelles, ea având obiectivul consolidării lanțului de comandă între structurile aliate din România și Bulgaria (Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București, Brigada Multinațională de la Craiova, Unitățile de Integrare a Forțelor) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În loc de concluzii, o simbolistică aparte: NATO se întoarce la prima sa casă

Deși umbrit de discuții politice intense și aprinse, summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta de la Londra, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, are o simbolistică aparte.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.


Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending