Connect with us

NATO

Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Londra

Reuniunea la nivel înalt a liderilor celor 29 de țări aliate va depăși în mod rapid nota festivă cu care este îmbrăcată și prilejuită și se va transforma într-o întâlnire crucială pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice. Cei 70 de ani de la înființarea NATO, temelia securității euro-atlantice, au fost marcați deja printr-o întâlnire a miniștrilor de externe, la momentul împlinirii lor, în 4 aprilie 2019, acolo unde totul a început, la Washington. În aceeași notă istorică, reuniunea de la Londra, orașul gazdă al primului sediu al Alianței Nord-Atlantice, a fost proiectată pentru a da semnalul unității între aliații și pentru a reafirma importanța NATO, însă până la gloria finală drumul sesiunii politice programate să dureze trei ore este totuși lung.

Reuniunea de la Londra își va consuma momentele ceremoniale în seara zilei de 3 decembrie, unde liderii NATO vor participa la două recepții oferite de Regina Elisabeta a II-a și de premierul Boris Johnson, gazda șefilor de state și de guverne aliate. Deși nu este un summit propriu-zis, însă ne vom referi la el ca atare pentru a-i explica mizele, Consiliul Nord-Atlantic din 4 decembrie va fi încărcat de o importanță istorică, concepută astfel prin prisma momentelor marcate – 70 de ani de NATO și 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier în Europa -, însă mai ales antrenată de spiritul viu al afirmațiilor recente ale lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală NATO” pe fondul dezangajării SUA și a comportamentului Turciei în Siria. Chiar dacă scopul a fost un fel de ”trezire la realitate”, așa cum și-a explicat el aserțiunile, poziția liderului francez provoacă tensiuni și îngrijorare între aliați întrucât argumentele sale au condus până la punerea la îndoială a articolului 5 din Tratatul NATO.

Așa cum a prefațat-o și secretarul general Jens Stoltenberg, reuniunea de la Londra va pivota între două teme majore din punct de vedere politico-strategic: 1) partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și 2) posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO.

Prima își trage vigoarea atât din angajamentul asumat în 2014 în Țara Galilor, cât și din atitudinea consecventă, uneori fulminantă, a președintelui american Donald Trump. Din această perspectivă, cea de-a doua temă, încă învăluită în semi-necunoscut, are precedentul unei reuniuni cu scântei ce s-a produs la summit-ul de la Bruxelles din 2018, între președintele SUA și cancelarul Germaniei. De această dată, Donald Trump și Angela Merkel ar putea juca rolul liderilor mai rezonabili, în timp ce în postura liderilor caustici s-ar putea afla Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei.

Conversația delicată politico-strategică axată pe cele două teme nu este singura componentă a discuțiilor privind viitorul NATO. Ca alianță politico-militară, o atenție sporită va fi acordată și capacității și angajamentului operaționale privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, modernizarea Alianței sau proiectarea stabilității și combaterea terorismului. Un moment special va fi consemnat prin formalizare unei decizii luate treptat la nivelul miniștrilor apărării și de externe privind declararea spațiului cosmic drept al cincilea domeniu operațional, după domeniile terestru, aerian, maritim și, din 2016, cibernetic.

Împărțirea poverii financiare: Tensiunile Trump – Merkel ar putea rămâne istorie. Germania în poziția de țară-fanion a consolidării NATO

Partajarea echitabilă a responsabilităților, denumirea care înlocuiește colocviala ”împărțire a poverii financiare”, va reprezenta tema centrală, cu grad ridicat de sensibilitate din perspectiva impactului asupra relaţiei transatlantice (a se vedea discuțiile tensioante Trump-Merkel de la summitul de la Bruxelles).

Din această privință, însă, au fost înregistrate progrese notabile.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) și Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Discuția privind burden sharing-ul va porni și de la o evoluție în cifre reale. Din 2016 și până în prezent, aliații europeni și Canada au crescut cheltuielile militare cu 130 de miliarde de dolari, iar această cifră ar putea ajunge la 400 de miliarde de dolari în 2024. Spre comparație, bugetul militar al SUA este de peste 700 de miliarde de dolari.

Revelația este însă abordarea politică a Germaniei. Deși nu va atinge 2% din PIB pentru Apărare până în anul 2030, cu șase ani mai târziu față de asumarea inițială, Berlinul a fost de acord să preia din cheltuielile SUA privind funcționarea NATO – sediu, anumite operațiuni și investiții – determinând scăderea contribuției americane de la 22% la 16% și creșterea contribuției germane la același nivel cu cel al Statelor Unite.

Pentru Donald Trump, cifrele prezentate de aliați ar putea reprezenta și un argument pozitiv pe partea politicii externe în campania din 2020, când va candida pentru realegerea sa în funcție. În ce o privește, Angela Merkel pare să se ridice la rangul de ”apărător al ordinii internaționale liberale”, ea fiind și cel mai vocal lider și susținător politic al NATO după afirmațiile partenerului său politic francez, Emmanuel Macron. 

Un proces de reflecție privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Quo vadis NATO?

Atunci când Emmanuel Macron a rostit fraza cum că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez știa exact ce face: ridica mizele de negociere. Între afirmația respectivă și întâlnirea avută cu Jens Stoltenberg joia trecută, când a afirmat că poziția sa a fost un fel de ”trezire la realitate”, s-a strecurat și intenția reală a Franței, aceea de a lansa un proces de reflecție privind viitorul NATO. Deși acesta poate fi un proces tradițional și ciclic – a se vedea că în ultimele trei decenii, o dată la zece ani, NATO și-a lansat câte un Concept Strategic -, felul în care președintele francez a ales să îmbrace această preocupare a provocat mulți fiori politici.

În acest moment nu există o viziune clară, asumată sau un consens cu privire la declanșarea unui astfel de proces. În schimb, există material de lucru.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună. Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștri aliați.

Dacă va fi agreată o astfel de propunere, fie ea numai germană, fie franco-germană, fie o alta mai cosmetizată, rolul secretarului general al NATO devine și mai acumulat în responsabilități. Astfel, procesul lansat sub coordonarea acestuia ar trebui să aibă ca obiective 1) întărirea internă a NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților și 2) consolidarea rolului Alianței Nord-Atlantice ca principal actor politic în abordarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice.

În acest sens, comitetul de experți sau ”grupul de înțelepți” aflat sub coordonarea lui Stoltenberg, ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

În egală măsură, ambele obiective vor trebui să conducă la reafirmarea fără echivoc a articolului 5 din Tratatul NATO. De asemenea, o reafirmare a solidității acestui principiu trebuie inclusă și în Declarația finală a reuniunii de la Londra. Situația de acum, generată de afirmațiile lui Macron, se aseamănă cu cea din anul 2017. După ce a afirmat că NATO este o ”alianță învechită”, lui Donald Trump i-au trebuit luni bune pentru a-și afirma angajamentul său și al Statelor Unite pentru articolul 5 din Tratatul NATO, lucru care s-a întâmplat, la 9 iunie 2017, în timpul unei conferințe comune de presă cu președintele României, Klaus Iohannis.

Rusia – provocare strategică, ascensiunea Chinei, complementaritatea cu Uniunea Europeană

Ieșind din sfera internă a Alianței, liderii vor purta o discuție strategică privind dialogul cu Rusia, despre a cărui relansare președintele francez discută intens, și vor aborda problematica ascensiunii Chinei, fiind așteptată o poziție în ce privește securitatea tehnologiei 5G, având în vedere mai multe acțiuni occidentale în acest sens (precum comunicările Comisiei Europene sau memorandumurile semnate de SUA cu aliați precum Polonia și România).

În egală măsură, liderii euro-atlantici sunt așteptați să reafirme nevoia de complementaritate în relațiile cu Uniunea Europeană, mai ales în contextul noii garnituri de lideri ai instituțiilor UE și noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen. De altfel, imediat după votul de învestire a Comisiei, von der Leyen a dat asigurări, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, că Uniunea Europeană a Apărării va fi mereu complementară cu NATO, care este cea mai puternică alianță militară din lume.

O veste bună: discuția strategică privind relațiile cu Rusia va fi purtată la pachet cu consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO

Discuția strategică privind Rusia va face parte din pachetul privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, mai ales că relația asumată de NATO, inclusiv prin deciziile summit-urilor anterioare, vizează menținerea celor două coordonate: dialog politic cu Rusia dublat de întărirea posturii de apărare și descurajare. O astfel de abordare a discuției este importantă de subliniat, mai ales în contextul nuanțelor regăsite în pozițiile președintelui francez, care pledează pentru o restabilire a relațiilor cu Rusia.

Procesul de adaptare și consolidare a posturii NATO de apărare, demarat în 2014 în Țara Galilor și transformat în ”prezența înaintată” a Alianței pe flancul estic, este întruchipat prin ”NATO Readiness Initiative” sau ”Planul celor 30”, decizie asumată la summitul de la Bruxelles din 2018 ca parte a celui mai mare plan de reîntărire aliată după Războiul Rece și care mai includea adaptarea structurii de comandă aliată prin înființarea a două noi comandamente aliate, în SUA și în Germania.

Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, presupune ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă. Potrivit lui Jens Stoltenberg, 90% din componența acestei forțe este definitivată, iar aliații ar urma să anunțe noi decizii în acest sens.

În ce privește adaptarea structurii de comandă aliată (supranumită coloana vertebrală a NATO, prin comandamentele pentru comunicații transatlantice de la Norfolk și pentru mobilitate militară de la Ulm, această dimensiune intră în pachetul privind procesul de modernizare a NATO. La acest capitol și România are un obiectiv, acela de a găzdui un comandament la nivel de corp de armată, ca parte a deciziilor summit-ului de la Bruxelles

Cum va naviga România între cele două teme pivot și care sunt mizele țării noastre?

Pentru țara noastră, și nu este de prisos să o punctăm, NATO este garanția securității și reprezintă cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, cel mai recent exemplu fiind discursul președintelui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naționale a României. Astfel, pentru România, mai ales în contextul actual, este esențială reconfirmarea unității și coeziunii Alianței și o relație transatlantică puternică. 

La reuniunea de la Londra, asemenea celorlalte summit-uri aliate, România vine înzestrată cu recunoașterea contribuției sale substanțiale în cadrul NATO.

În ce privește cele două teme pivot – împărțirea poverii financiare și viitorul Alianței – România se situează astfel:

1) Într-o poziție favorabilă în raport cu distribuția echitabilă a responsabilităților. România îşi menţine angajamentele pe toate cele 3 componente ale angajamentului pe linie de apărare (Defence Investment Pledge). România alocă pentru al treilea an consecutiv 2% din PIB pentru bugetul militar, cu menţinerea alocărilor pentru înzestrare la peste 20% din bugetul destinat apărării, fiind așteptate continuarea achizițiilor pentru sistemele Patriot sau pentru avioanele F-16 care să efectueze misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră. Pe palierul operațional, România va rămâne angajată în misiunile NATO din Afganistan, Kosovo și este o gazdă recurentă a exercițiilor militare aliate, îndeosebi Sea Guardian și Saber Guardian, cele mai mari exerciții aliate în Europa.

2) Poziția României privind procesul de reflecție care vizează viitorul NATO a fost prezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu. la ministeriala din 20 noiembrie și care a culminat cu propunerea ca scopul final al acestui proces să fie revizuirea Conceptului Strategic al NATO. România a dat semnale la nivel politic – declarațiile președintelui, prim-ministrului și ministrului de externe – că nu împărtășește viziunea eronată a faptului că NATO ar fi o alianță în criză și că un astfel de proces de reflecție trebuie să consolideze Alianța Nord-Atlantică.

Obiectivele României pentru această reuniune au fost aprobate săptămâna trecută, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar acestea vizează reconfirmarea importanței Mării Negre în cadrul aliat, angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și promvoarea unei abordări care duce o Alianță Nord-Atlantică puternică.

În termeni practici, aceste enunțuri politice semnifică faptul că România va pleda pentru întărirea prezenței NATO pe Flancul Estic, după ce la summit-ul din 2018 a fost înlocuită abordarea sectorială între nordul flancului estic (prezență înaintată consolidată) și sudul acestuia (prezență înaintată adaptată) și unificarea înspre o ”prezență înaintată a NATO” pe flancul estic pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare. În ce privește regiunea Mării Negre, ca parte a prezenței înaintate, România va viza pe implementarea pachetului de măsuri pentru Marea Neagră, aprobat de miniștrii afacerilor externe, în aprilie 2019, la Washington.

În termeni operaționali și militari, este de așteptat ca România să urmărească creșterea contribuțiilor din partea statelor NATO la Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, ca parte a implementării prezenței înaintate adaptate din România și regiunea Mării Negre decisă la Varșovia, în 2016. 

De asemenea, ca parte a procesului de modernizare a NATO cu accent pe îmbunătățirea structurii de comandă, România are ca obiectiv și punerea în practică a deciziei de constituire a Comandamentului Multinațional de Corp de Armată Sud-Est în România, agreat la summit-ul NATO de la Bruxelles, din 2018, și atragerea de contribuții din partea aliaților. 

Propunerea acestui comandament pe teritoriul României a fost acceptată de aliați la summit-ului de la Bruxelles, ea având obiectivul consolidării lanțului de comandă între structurile aliate din România și Bulgaria (Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București, Brigada Multinațională de la Craiova, Unitățile de Integrare a Forțelor) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În loc de concluzii, o simbolistică aparte: NATO se întoarce la prima sa casă

Deși umbrit de discuții politice intense și aprinse, summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta de la Londra, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, are o simbolistică aparte.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.


Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Published

on

© NATO

SUA au evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Suntem profund preocupaţi de probele că Rusia a făcut planuri pentru acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea destabilizării Ucrainei din interior, precum şi operaţiuni militare la scară mare”, a declarat șeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cu prilejul unei reuniuni a NATO de la Riga.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO a continuat în cursul zilei de 1 decembrie 2021 cu o sesiune de lucru cu participarea Georgiei și Ucrainei, care s-a focalizat asupra evoluțiilor de securitate regionale.

Antony Blinken a acuzat Moscova că reuneşte zeci de mii de soldaţi suplimentari în apropiere de frontieră. „Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie privind invazia. Ştim că el este pe cale să desfăşoare capacitatea de a face acest lucru rapid, dacă ia decizia”, a precizat Blinken.

Citiți și: Secretarul de stat american: SUA sunt ”serios preocupate” de acţiunile şi declaraţiile Rusiei faţă de Ucraina

Amintim că președintele SUA, Joe Biden, l-a primit la Casa Albă pentru prima dată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urmă cu trei luni,  iar cu acest prilej cei doi lideri au adoptat o declarație comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina.

Mai mult, Antony Blinken a subliniat, de asemenea, că aliaţii NATO veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra, afirmând că Alianţa „va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresiuni ruse, pentru a-şi întări propriile apărări”, în cadrul unei consolidări a forţelor din flancul său estic.

În acest sens, secretarul general Jens Stoltenberg al Alianței a declarat, la finalul reuniunii de la Riga, că sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și Georgiei rămâne „de neclintit”, se arată în comunicatul oficial.

„Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit cu partenerii Georgia și Ucraina. Miniștrii au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave. Trebuie să rămânem vigilenți și să evităm escaladarea”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Miniștrii de externe ai statelor NATO au discutat, de asemenea, despre lecțiile ce trebuie trase din misiunea de aproape două decenii a Alianței în Afganistan. Evoluțiile din Balcanii de Vest au fost pe ordinea de zi, Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE alăturându-se discuțiilor.

Națiunile NATO au observat o consolidare semnificativă a Rusiei și o concentrare neobișnuită de forțe în Ucraina și în jurul acesteia.

„Nu numai că Rusia și-a sporit prezența militară mai aproape de granițele Ucrainei, dar a folosit și forța militară împotriva Ucrainei. Au făcut acest lucru în 2014, când au invadat și anexat ilegal Crimeea, care face parte din Ucraina, și continuă să sprijine separatiștii înarmați din Donbass, în estul Ucrainei”, a punctat Stoltenberg, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general a declarat că NATO a făcut apel la Rusia să detensioneze situația. „Putem spera la ce e mai bun și putem face apel la Rusia să nu folosească din nou forța militară împotriva unei Ucraine suverane și independente, dar trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a mai spus el.

Unele națiuni NATO – inclusiv Statele Unite – au oferit ajutor Ucrainei în lupta sa. NATO a oferit instruire serviciilor ucrainene și a oferit consultanță oficialilor ucraineni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a capacităților lor.

Stoltenberg a calificat intensificarea acțiunilor rusești drept “inexplicabilă și nejustificată”, iar națiunile NATO doresc ca rușii să înceteze provocările. „Dacă fac contrariul și decid de fapt să folosească din nou forța împotriva Ucrainei, atunci am spus clar… în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de astăzi din Letonia, că Rusia va trebui atunci să plătească un preț mare; vor exista consecințe grave pentru Rusia. Și acesta este un mesaj clar din partea NATO”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Rămânem uniți în obiectivul nostru de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă”, a mai scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

În context, secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Citiți și: Președintele Volodimir Zelenski: Parteneriatul american este crucial pentru ucrainieni


Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece. Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.

Continue Reading

NATO

NATO: Bogdan Aurescu a invocat “importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică” și preocuparea României față de desfășurarea de trupe ruse în regiune

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a participat miercuri, 1 decembrie 2021, la cea de a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, care se desfășoară la Riga, în Letonia, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2021

În cea de-a doua zi a reuniunii ministeriale, lucrările au debutat cu o sesiune cu participarea Georgiei și Ucrainei, dedicată unui schimb de opinii cu privire la evoluțiile îngrijorătoare de securitate din regiune și relației parteneriale a NATO cu cele două state aspirante. 

În debutul reuniunii, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a adresat ministrului român de externe Bogdan Aurescu felicitări cu ocazia Zilei Naționale a României.

Reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat încă o dată importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, Bogdan Aurescu a reiterat, pe lângă necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întreg Flancul Estic, importanța implementării consecvente a măsurilor de asistență ale NATO, în vederea creșterii rezilienței partenerilor. De asemenea, a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei și pentru aspirațiile lor euroatlantice, încurajând valorificarea la maximum a instrumentelor parteneriale puse la dispoziție de NATO. 

Astfel, ministrul Aurescu a arătat că Alianța trebuie să-și intensifice angajamentul politic și practic cu cele două state partenere, fiind necesară implementarea integrală a pachetului de măsuri privind Marea Neagră, a Pachetului Cuprinzător de Asistență pentru Ucraina și a Pachetului Substanțial NATO-Georgia. A mai arătat necesitatea de intensificare a cunoașterii situaționale în regiune, a sprijinului pentru capacitățile partenerilor de contracarare a activităților hibride, pentru mai multe exerciții comune și pentru consolidarea rezilienței, amintind în acest context rolul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va fi util și pentru parteneri ca Georgia și Ucraina. 

Această reuniune a fost urmată de o sesiune în format aliat privind Afganistanul, pe baza elementelor desprinse în urma procesului aliat privind extragerea lecțiilor învățate. 

Șeful diplomației române a subliniat că este necesar ca NATO să rămână în continuare vigilentă față de evoluțiile din acest stat și din regiune, pentru a putea anticipa potențialele riscuri, inclusiv teroriste, la adresa securității aliate. De asemenea, s-a referit la necesitatea de identificare a modalităților prin care pot fi păstrate progresele pentru societatea afgană facilitate de prezența NATO, în special în privința accesului la educație, sănătate, drepturile fetelor și femeilor, în contextul dificultăților generate de schimbările politice din Afganistan. În acest sens, a subliniat necesitatea ca acea parte a societății afgane care împărtășește valorile occidentale să continue să fie sprijinită. Totodată a subliniat că aceste lecții învățate în urma implicării NATO în Afganistan trebuie puse în valoare inclusiv în contextul negocierilor Noului Concept Strategic. 

Ministeriala de externe a NATO s-a încheiat cu o întâlnire a aliaților cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Finlanda și Suedia, pentru un schimb de opinii privind Balcanii de Vest. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat relevanța strategică pentru Alianță a regiunii Balcanilor de Vest și necesitatea continuării sprijinului și implicării NATO, în coordonare mai strânsă cu Uniunea Europeană, pentru consolidarea capacităților partenerilor din regiune de a gestiona provocările curente și a asigura o viziune strategică privind integrarea europeană și euroatlantică a acestor state. A subliniat necesitatea ca NATO și UE să combată activ, împreună, influența unor actori terți care doresc să obstrucționeze integrarea europeană și euroatlantică a statelor din regiune. 

A menționat, de asemenea, importanța intensificării dialogului politic cu statele din regiune, a sprijinirii procesului de reforme, inclusiv prin alocarea de resurse suplimentare, a creșterii rezilienței, a păstrării unei prezențe semnificative pe teren a NATO și a UE, respectiv a unei mai bune comunicări strategice comune UE-NATO. 

Separat, Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României faţă de deteriorarea contextului de securitate în regiunea Sahel, în cadrul unei reuniuni pe această temă.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, Bogdan Aurescu a participat, miercuri, alături de o serie de omologi aliaţi din Suedia, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia şi reprezentanţi din SUA, Regatul Unit, Italia, Lituania, la o reuniune organizată de omologul francez pe tema situaţiei din regiunea Sahel, ce s-a desfăşurat la Riga, în marja reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA8 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA9 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.12 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.14 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.7 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending