Connect with us

NATO

Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Londra

Reuniunea la nivel înalt a liderilor celor 29 de țări aliate va depăși în mod rapid nota festivă cu care este îmbrăcată și prilejuită și se va transforma într-o întâlnire crucială pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice. Cei 70 de ani de la înființarea NATO, temelia securității euro-atlantice, au fost marcați deja printr-o întâlnire a miniștrilor de externe, la momentul împlinirii lor, în 4 aprilie 2019, acolo unde totul a început, la Washington. În aceeași notă istorică, reuniunea de la Londra, orașul gazdă al primului sediu al Alianței Nord-Atlantice, a fost proiectată pentru a da semnalul unității între aliații și pentru a reafirma importanța NATO, însă până la gloria finală drumul sesiunii politice programate să dureze trei ore este totuși lung.

Reuniunea de la Londra își va consuma momentele ceremoniale în seara zilei de 3 decembrie, unde liderii NATO vor participa la două recepții oferite de Regina Elisabeta a II-a și de premierul Boris Johnson, gazda șefilor de state și de guverne aliate. Deși nu este un summit propriu-zis, însă ne vom referi la el ca atare pentru a-i explica mizele, Consiliul Nord-Atlantic din 4 decembrie va fi încărcat de o importanță istorică, concepută astfel prin prisma momentelor marcate – 70 de ani de NATO și 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier în Europa -, însă mai ales antrenată de spiritul viu al afirmațiilor recente ale lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală NATO” pe fondul dezangajării SUA și a comportamentului Turciei în Siria. Chiar dacă scopul a fost un fel de ”trezire la realitate”, așa cum și-a explicat el aserțiunile, poziția liderului francez provoacă tensiuni și îngrijorare între aliați întrucât argumentele sale au condus până la punerea la îndoială a articolului 5 din Tratatul NATO.

Așa cum a prefațat-o și secretarul general Jens Stoltenberg, reuniunea de la Londra va pivota între două teme majore din punct de vedere politico-strategic: 1) partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și 2) posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO.

Prima își trage vigoarea atât din angajamentul asumat în 2014 în Țara Galilor, cât și din atitudinea consecventă, uneori fulminantă, a președintelui american Donald Trump. Din această perspectivă, cea de-a doua temă, încă învăluită în semi-necunoscut, are precedentul unei reuniuni cu scântei ce s-a produs la summit-ul de la Bruxelles din 2018, între președintele SUA și cancelarul Germaniei. De această dată, Donald Trump și Angela Merkel ar putea juca rolul liderilor mai rezonabili, în timp ce în postura liderilor caustici s-ar putea afla Emmanuel Macron și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei.

Conversația delicată politico-strategică axată pe cele două teme nu este singura componentă a discuțiilor privind viitorul NATO. Ca alianță politico-militară, o atenție sporită va fi acordată și capacității și angajamentului operaționale privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, modernizarea Alianței sau proiectarea stabilității și combaterea terorismului. Un moment special va fi consemnat prin formalizare unei decizii luate treptat la nivelul miniștrilor apărării și de externe privind declararea spațiului cosmic drept al cincilea domeniu operațional, după domeniile terestru, aerian, maritim și, din 2016, cibernetic.

Împărțirea poverii financiare: Tensiunile Trump – Merkel ar putea rămâne istorie. Germania în poziția de țară-fanion a consolidării NATO

Partajarea echitabilă a responsabilităților, denumirea care înlocuiește colocviala ”împărțire a poverii financiare”, va reprezenta tema centrală, cu grad ridicat de sensibilitate din perspectiva impactului asupra relaţiei transatlantice (a se vedea discuțiile tensioante Trump-Merkel de la summitul de la Bruxelles).

Din această privință, însă, au fost înregistrate progrese notabile.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA (3,42%), Bulgaria (3,25%), Grecia (2,28%), Marea Britanie (2,14%), Estonia (2,14%), România (2,04%), Lituania (2,03%), Letonia (2,01%) și Polonia (2%) – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Discuția privind burden sharing-ul va porni și de la o evoluție în cifre reale. Din 2016 și până în prezent, aliații europeni și Canada au crescut cheltuielile militare cu 130 de miliarde de dolari, iar această cifră ar putea ajunge la 400 de miliarde de dolari în 2024. Spre comparație, bugetul militar al SUA este de peste 700 de miliarde de dolari.

Revelația este însă abordarea politică a Germaniei. Deși nu va atinge 2% din PIB pentru Apărare până în anul 2030, cu șase ani mai târziu față de asumarea inițială, Berlinul a fost de acord să preia din cheltuielile SUA privind funcționarea NATO – sediu, anumite operațiuni și investiții – determinând scăderea contribuției americane de la 22% la 16% și creșterea contribuției germane la același nivel cu cel al Statelor Unite.

Pentru Donald Trump, cifrele prezentate de aliați ar putea reprezenta și un argument pozitiv pe partea politicii externe în campania din 2020, când va candida pentru realegerea sa în funcție. În ce o privește, Angela Merkel pare să se ridice la rangul de ”apărător al ordinii internaționale liberale”, ea fiind și cel mai vocal lider și susținător politic al NATO după afirmațiile partenerului său politic francez, Emmanuel Macron. 

Un proces de reflecție privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Quo vadis NATO?

Atunci când Emmanuel Macron a rostit fraza cum că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez știa exact ce face: ridica mizele de negociere. Între afirmația respectivă și întâlnirea avută cu Jens Stoltenberg joia trecută, când a afirmat că poziția sa a fost un fel de ”trezire la realitate”, s-a strecurat și intenția reală a Franței, aceea de a lansa un proces de reflecție privind viitorul NATO. Deși acesta poate fi un proces tradițional și ciclic – a se vedea că în ultimele trei decenii, o dată la zece ani, NATO și-a lansat câte un Concept Strategic -, felul în care președintele francez a ales să îmbrace această preocupare a provocat mulți fiori politici.

În acest moment nu există o viziune clară, asumată sau un consens cu privire la declanșarea unui astfel de proces. În schimb, există material de lucru.

În context, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, ce a avut loc la Bruxelles la 20 noiembrie, șefii diplomațiilor de la Paris și Berlin au venit cu propuneri privind viitorul NATO, în timp ce SUA au reafirmat importanța Alianței, dar au cerut ca aliații europeni să aloce mai mulți bani pentru apărarea comună. Viziunea Parisului cuprinde propunerea modificării procesului decizional al NATO, iar cea a Berlinului vizează crearea unui comitet de experţi care să revitalizeze dezbaterea în cadrul Alianţei și care să conducă la ”recâştigarea încrederii” între aliaţi. Potrivit lui Jens Stoltenberg, propunerea înaintată de ministrul de externe german a primit sprijin din partea mai multor miniștri aliați.

Dacă va fi agreată o astfel de propunere, fie ea numai germană, fie franco-germană, fie o alta mai cosmetizată, rolul secretarului general al NATO devine și mai acumulat în responsabilități. Astfel, procesul lansat sub coordonarea acestuia ar trebui să aibă ca obiective 1) întărirea internă a NATO ca principal for transatlantic pentru consultări politice și decizii ale aliaților și 2) consolidarea rolului Alianței Nord-Atlantice ca principal actor politic în abordarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice.

În acest sens, comitetul de experți sau ”grupul de înțelepți” aflat sub coordonarea lui Stoltenberg, ar urma să prezinte un raport spre sfârşitul lui 2021, când este prevăzut următorul summit al alianţei, pregătind terenul pentru reformă.

În egală măsură, ambele obiective vor trebui să conducă la reafirmarea fără echivoc a articolului 5 din Tratatul NATO. De asemenea, o reafirmare a solidității acestui principiu trebuie inclusă și în Declarația finală a reuniunii de la Londra. Situația de acum, generată de afirmațiile lui Macron, se aseamănă cu cea din anul 2017. După ce a afirmat că NATO este o ”alianță învechită”, lui Donald Trump i-au trebuit luni bune pentru a-și afirma angajamentul său și al Statelor Unite pentru articolul 5 din Tratatul NATO, lucru care s-a întâmplat, la 9 iunie 2017, în timpul unei conferințe comune de presă cu președintele României, Klaus Iohannis.

Rusia – provocare strategică, ascensiunea Chinei, complementaritatea cu Uniunea Europeană

Ieșind din sfera internă a Alianței, liderii vor purta o discuție strategică privind dialogul cu Rusia, despre a cărui relansare președintele francez discută intens, și vor aborda problematica ascensiunii Chinei, fiind așteptată o poziție în ce privește securitatea tehnologiei 5G, având în vedere mai multe acțiuni occidentale în acest sens (precum comunicările Comisiei Europene sau memorandumurile semnate de SUA cu aliați precum Polonia și România).

În egală măsură, liderii euro-atlantici sunt așteptați să reafirme nevoia de complementaritate în relațiile cu Uniunea Europeană, mai ales în contextul noii garnituri de lideri ai instituțiilor UE și noii Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen. De altfel, imediat după votul de învestire a Comisiei, von der Leyen a dat asigurări, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, că Uniunea Europeană a Apărării va fi mereu complementară cu NATO, care este cea mai puternică alianță militară din lume.

O veste bună: discuția strategică privind relațiile cu Rusia va fi purtată la pachet cu consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO

Discuția strategică privind Rusia va face parte din pachetul privind consolidarea posturii de apărare și descurajare, mai ales că relația asumată de NATO, inclusiv prin deciziile summit-urilor anterioare, vizează menținerea celor două coordonate: dialog politic cu Rusia dublat de întărirea posturii de apărare și descurajare. O astfel de abordare a discuției este importantă de subliniat, mai ales în contextul nuanțelor regăsite în pozițiile președintelui francez, care pledează pentru o restabilire a relațiilor cu Rusia.

Procesul de adaptare și consolidare a posturii NATO de apărare, demarat în 2014 în Țara Galilor și transformat în ”prezența înaintată” a Alianței pe flancul estic, este întruchipat prin ”NATO Readiness Initiative” sau ”Planul celor 30”, decizie asumată la summitul de la Bruxelles din 2018 ca parte a celui mai mare plan de reîntărire aliată după Războiul Rece și care mai includea adaptarea structurii de comandă aliată prin înființarea a două noi comandamente aliate, în SUA și în Germania.

Planul, cunoscut sub numele de 30-30-30-30, presupune ca NATO să dispună de 30 de batalioane, 30 de escadrile de aviație și 30 de nave gata să fie desfășurate în termen de 30 de zile de la punerea în alertă. Potrivit lui Jens Stoltenberg, 90% din componența acestei forțe este definitivată, iar aliații ar urma să anunțe noi decizii în acest sens.

În ce privește adaptarea structurii de comandă aliată (supranumită coloana vertebrală a NATO, prin comandamentele pentru comunicații transatlantice de la Norfolk și pentru mobilitate militară de la Ulm, această dimensiune intră în pachetul privind procesul de modernizare a NATO. La acest capitol și România are un obiectiv, acela de a găzdui un comandament la nivel de corp de armată, ca parte a deciziilor summit-ului de la Bruxelles

Cum va naviga România între cele două teme pivot și care sunt mizele țării noastre?

Pentru țara noastră, și nu este de prisos să o punctăm, NATO este garanția securității și reprezintă cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, cel mai recent exemplu fiind discursul președintelui Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Naționale a României. Astfel, pentru România, mai ales în contextul actual, este esențială reconfirmarea unității și coeziunii Alianței și o relație transatlantică puternică. 

La reuniunea de la Londra, asemenea celorlalte summit-uri aliate, România vine înzestrată cu recunoașterea contribuției sale substanțiale în cadrul NATO.

În ce privește cele două teme pivot – împărțirea poverii financiare și viitorul Alianței – România se situează astfel:

1) Într-o poziție favorabilă în raport cu distribuția echitabilă a responsabilităților. România îşi menţine angajamentele pe toate cele 3 componente ale angajamentului pe linie de apărare (Defence Investment Pledge). România alocă pentru al treilea an consecutiv 2% din PIB pentru bugetul militar, cu menţinerea alocărilor pentru înzestrare la peste 20% din bugetul destinat apărării, fiind așteptate continuarea achizițiilor pentru sistemele Patriot sau pentru avioanele F-16 care să efectueze misiunile de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră. Pe palierul operațional, România va rămâne angajată în misiunile NATO din Afganistan, Kosovo și este o gazdă recurentă a exercițiilor militare aliate, îndeosebi Sea Guardian și Saber Guardian, cele mai mari exerciții aliate în Europa.

2) Poziția României privind procesul de reflecție care vizează viitorul NATO a fost prezentată de ministrul de externe Bogdan Aurescu. la ministeriala din 20 noiembrie și care a culminat cu propunerea ca scopul final al acestui proces să fie revizuirea Conceptului Strategic al NATO. România a dat semnale la nivel politic – declarațiile președintelui, prim-ministrului și ministrului de externe – că nu împărtășește viziunea eronată a faptului că NATO ar fi o alianță în criză și că un astfel de proces de reflecție trebuie să consolideze Alianța Nord-Atlantică.

Obiectivele României pentru această reuniune au fost aprobate săptămâna trecută, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar acestea vizează reconfirmarea importanței Mării Negre în cadrul aliat, angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și promvoarea unei abordări care duce o Alianță Nord-Atlantică puternică.

În termeni practici, aceste enunțuri politice semnifică faptul că România va pleda pentru întărirea prezenței NATO pe Flancul Estic, după ce la summit-ul din 2018 a fost înlocuită abordarea sectorială între nordul flancului estic (prezență înaintată consolidată) și sudul acestuia (prezență înaintată adaptată) și unificarea înspre o ”prezență înaintată a NATO” pe flancul estic pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare. În ce privește regiunea Mării Negre, ca parte a prezenței înaintate, România va viza pe implementarea pachetului de măsuri pentru Marea Neagră, aprobat de miniștrii afacerilor externe, în aprilie 2019, la Washington.

În termeni operaționali și militari, este de așteptat ca România să urmărească creșterea contribuțiilor din partea statelor NATO la Brigada Multinațională Sud-Est de la Craiova, ca parte a implementării prezenței înaintate adaptate din România și regiunea Mării Negre decisă la Varșovia, în 2016. 

De asemenea, ca parte a procesului de modernizare a NATO cu accent pe îmbunătățirea structurii de comandă, România are ca obiectiv și punerea în practică a deciziei de constituire a Comandamentului Multinațional de Corp de Armată Sud-Est în România, agreat la summit-ul NATO de la Bruxelles, din 2018, și atragerea de contribuții din partea aliaților. 

Propunerea acestui comandament pe teritoriul României a fost acceptată de aliați la summit-ului de la Bruxelles, ea având obiectivul consolidării lanțului de comandă între structurile aliate din România și Bulgaria (Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București, Brigada Multinațională de la Craiova, Unitățile de Integrare a Forțelor) și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

În loc de concluzii, o simbolistică aparte: NATO se întoarce la prima sa casă

Deși umbrit de discuții politice intense și aprinse, summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta de la Londra, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, are o simbolistică aparte.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America de Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din 12 state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.


Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Joe Biden a semnat instrumentele de ratificare prin care SUA aprobă aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© White House - Twitter

Președintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, urându-le bun-venit celor două țări în „cea mai puternică și defensivă alianță din istoria lumii.”

„Două țări mândre și independente, fiecare cu o tradiție îndelungată – o tradiție îndelungată de nealiniere, care își exercită dreptul suveran de a lua propriile decizii cu privire la securitatea lor au răspuns voinței cetățenilor lor, în urma proceselor lor democratice,  și au ales să adere la NATO. Cred că a fost și este un moment de cotitură pentru Alianță și pentru o mai mare securitate și stabilitate nu numai a Europei și a Statelor Unite, ci și a lumii”, a precizat președintele Joe Biden înaintea semnării acordului. 

De asemenea, acesta a precizat jurnaliștilor că a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Suediei: „Împreună, ne-am angajat că Statele Unite, Finlanda și Suedia vor continua să rămână vigilente împotriva oricăror amenințări la adresa securității noastre comune și să descurajeze orice confruntare și să înfrunte orice agresiune sau amenințare de agresiune care ar putea apărea”, a mai adăugat acesta. 

Șeful de la Casa Albă îi îndeamnă pe ceilalți aliați să își finalizeze cât mai repede posibil propriile progrese în materie de ratificare.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a salutat semnarea instrumentele de ratificare de către Statele Unite ale Americii a protocoalelor de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia: „Sărbătorim acest moment istoric, care subliniază angajamentul SUA față de securitatea noastră transatlantică comună.”

„Suntem mulțumiți de progresele rapide înregistrate de Finlanda și Suedia pentru a deveni aliați NATO. Există un puternic sprijin aliat și bipartizan pentru cererile de aderare ale Finlandei și Suediei și așteptăm cu nerăbdare să le aducem rapid în cea mai puternică alianță defensivă din istorie. Apreciem acțiunea rapidă a tuturor aliaților care au ratificat deja protocoalele de aderare și îi încurajăm pe toți să finalizeze procesul în curând, astfel încât Finlanda și Suedia să poată adera la Tratatul Atlanticului de Nord și să se alăture Alianței NATO”, a mai transmis Antony Blinken. 

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

Votul din SUA a avut loc după cele mai recente ratificări ale celor două protocoale de aderare de către Franţa şi Italia.

Cu SUA, 23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care și CanadaGermania, Lituania, și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.11 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.13 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE16 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA16 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending