Connect with us

GENERAL

Din Moscova, ministrul german de Externe, Heiko Maas propune organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Published

on

Ministrul german de Externe, Heiko Maas a propun vineri, în timpul vizitei sale la Moscova, organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acordul semnat cu URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, informează Deutsche Welle.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

????18 января с.г. Москву посетил по приглашению Министра иностранных дел Российской Федерации С.В.Лаврова Федеральный министр иностранных дел Федеративной Республики Германия Х.Маас. ????Констатировав в ходе переговоров позитивный баланс по итогам 2018 г. российско-германского диалога и продвижения двусторонних связей в различных областях, министры обсудили практические вопросы насыщенной повестки дня отношений двух стран. ????Предметно рассмотрены различные аспекты реализации совместных проектов, призванных стимулировать продолжение сотрудничества двух стран на международной арене, связей между ними в торгово-экономической, научно-образовательной и культурно-гуманитарной сферах, а также на межрегиональном и общественном уровнях. ????Внимание было уделено в данном контексте взаимодействию в сфере энергетики, включая строительство газопровода «Северный поток – 2» в качестве коммерческой инициативы, укрепляющей энергобезопасность Европы, проектной бизнес-программе «Партнерство для эффективности», межведомственной «Дорожной карте в области образования, науки, исследований и инноваций», проводимому под патронатом министров «перекрестному» Году научно-образовательных партнерств 2018-2020 гг., концертной программе «Русские сезоны» в Германии в 2019 г., деятельности форумов гражданских обществ «Петербургский диалог» и «Потсдамские встречи».

O postare distribuită de МИД России / Russia’s MFA (@mid.rus) pe

În cadrul conferinței comune de presă cu ministrul german de Externe, Heiko Maas, care a urmat după o discuție de aproape o oră purtată în spatele ușilor închise, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a semnalat că încercările Rusiei de a salva Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) au fost respinse de Statele Unite. ”Când președintele Donald Trump a anunțat că se va retrage din acord în octombrie, colegii noștri americani din domeniul controlului armelor au spus că această decizie este una finală și ireversibilă și că nu reprezintă <<o invitație la dialog>>”, a detaliat Lavrov, potrivit Deutsche Welle. 

Foto: mid.ru

După întrevedere, Maas scria într-o postare pe Twitter că ”INF nu mai este sufiecint. Trebuie să repunem problema controlului armelor pe agenda internațională”.

Prin propunerea de a organiza o conferință internațională dedicată controlului înarmării, Berlinul transmite un semnal clar, mai ales în contextul în care în câteva săptămâni Germania va prelua președinția Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru o perioadă de doi ani.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear.

În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare.

Europa, nu SUA, este cea care trebuie să decidă asupra politicii energetice europene

Făcând trimitere la amenințările Washingtonului la adresa companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2, Meiko Maas, a afirmat că ” problemele politicii energetice europene trebuie să fie decise în Europa, nu în SUA”.

“Impunerea sancțiunilor unilaterale împotriva Nord Stream 2 nu este cu siguranță calea de urmat”, a spus Maas.

Amintim faptul că Statele Unite au trimis scrisori de avertisment companiilor implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2 în care este menționat că sunt pasibile de sancțiuni.

Alegerile din Ucraina

În ceea ce privește dosarul ucrainean, Lavrov a spus că ”nu există urmă de îndoială” că incidentul din Strâmtoarea Kerci – în urma căruia Rusia a capturat trei nave ucrainene și a arestat 24 de marinari în largul coastei Peninsulei Crimeea pe data de 25 noiembrie, anul trecut – a fost pus la cale de Kiev pentru a accelera tensiunile înainte de alegerile prezidențiale din Ucraina, programate la finalul lunii martie, și că Berlinul și Parisul, membre ale Formatului Normandia, au fost conștiente de acest lucru.

Oficialul german a solicitat Rusiei să-i elibereze pe marinarii ucraineni reținuți în urma incidentului din Marea Azov. Ministrul rus de Externe nu a respins în totalitate propunerea germană vizând documentarea accesului în Strâmtoarea Kerci cu ajutorul unor observatori, dar a precizat că nu dorește apariția unui ”proces politic” suplimentar pe marginea acestei chestiuni.

Maas și-a exprimat speranța că toți cetățenii cu drept de vot din Ucraina vor putea să participe la scrutin. Până în prezent, Ucraina a precizat că nu dorește înființarea de secții de vot pentru cetățenii ucraineni din Rusia.

”Toate taberele trebuie să contribuie la dezescalararea conflictelor”

După vizita sa la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, ministrul german de Externe, Heiko Maas a avut o oprire la Kiev pentru discuții cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Maas a precizat că ”toate taberele trebuie să contribuie la dezescaladarea conflictelor”, recunoscând, în același timp, dezamăgirea Germaniei privind lipsa de progres în relațiile ruso-ucrainene.

Ministrul german de Externe a a precizat că Rusia “trebuie să asigure permanent libera de trecere” prin Strâmtoarea Kerci, confirmând angajamentului lui Lavrov că Rusia va continua să livreze gaz prin Ucraina, în pofida lucrărilor aflate în plină desfășurare la proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

Proiectul de gazoduct Nord Stream 2 permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Polonia, țările baltice și SUA sunt doar câteva din vocile împotriva construcției acestui gazoduct.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

GENERAL

Rata șomajului în UE, în scădere la finele lui 2018. România, în topul statelor membre cu cea mai scăzută rată a șomajului

Published

on

Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) publică cifrele privind rata șomajului la nivelul UE28 și zonei euro, accentuând creșterile și scăderile din statele membre și în rândul tinerilor de până la 25 ani, în conformitate cu nivelurile șomajului măsurate la finele anului 2018. 

Șomajul în UE28 și zona euro

Rata șomajului ajustată sezonier în zona euro (EA19) a fost de 7,9% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu Noiembrie 2018 și în scădere de la 8,6% în decembrie 2017. Aceasta rămâne cea mai mică rată înregistrată în zona euro din octombrie 2008, potrivit cifrelor publicate de Eurostat. 

La nivelul UE, rata șomajului a fost de 6,6% în decembrie 2018, stabilă în comparație cu noiembrie 2018 și în scădere de la 7,2% în decembrie 2017. Aceasta rămâne rata cea mai scăzută înregistrată în UE28 de la începutul estimărilor lunarre privind șomajul în UE în ianuarie 2000. 

Eurostat estimează că aproximativ 16 milioane de bărbați și femei din UE28, dintre care aproximativ 13 milioane în zona euro, au fost șomeri în decembrie 2018. În comparație cu noiembrie 2018, numărul șomerilor a scăzut cu 75 000 de persoane atât în ​​UE28, cât și în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul a scăzut cu aproximativ 1 milion și jumătate de persoane în UE28 și cu puțin peste 1 milion de persoane în zona euro.

Cum arată rata șomajului la nivelul statelor membre

Dintre statele membre, cele mai scăzute rate de șomaj din decembrie 2018 au fost înregistrate în Cehia (2,1%), Germania (3,3%), Polonia (3,5%) și Țările de Jos (3,6%).

Cea mai mare rată a șomajului a fost observată la Grecia (18,6% în octombrie 2018), Spania (14,3%) și Italia (10,3%).

În comparație cu un an în urmă, rata șomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepția Franței, unde a rămas
stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (de la 21,0% până la 18,6% între octombrie 2017 și Octombrie 2018), Spania (de la 16,5% la 14,3%) și Croația (de la 9,7% la 7,7%).

Comparativ cu UE, în decembrie 2018, rata șomajului în Statele Unite a fost de 3,9%, în creștere față de 3,7% în noiembrie 2018 și în scădere de la 4,1% în decembrie 2017. 

În România rata șomajului, la finele anului trecut, era de 3.8%, pe locul 7 în topul țărilor din UE. 

Șomajul în rândul tinerilor
În decembrie 2018, în UE28 au fost șomeri puțin peste 3 milioane de tineri (sub 25 de ani), dintre care peste 2 milioane au fost în zona euro. Comparativ cu decembrie 2017, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 249 000 în UE28 și cu 141 000 în zona euro. În decembrie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,9% în UE28 și de 16,6% în zona euro, în comparație cu 16,1% și, respectiv, 17,8% în decembrie 2017.

În decembrie 2018, cele mai scăzute rate au fost observate în Cehia (5,8%), Germania (6,0%) și Țările de Jos (6,6%), în timp ce cele mai ridicate s-au înregistrat în Grecia (38,5% în octombrie 2018), Spania (32,7%) și Italia (31,9%).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), singurul deputat PNL care este membru al Delegației PE pentru monitorizarea controversatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, din luna februarie

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță, într-o postare pe Facebook, constituirea unei Delegații a Parlamentului European pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc în luna februarie, acesta fiind singurul deputat european din partea Partidului Național Liberal care este membru al delegației, alături de alți cinci colegi din principalele grupuri politice din PE (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii). 

,,Mă bucur să revin în Republica #Moldova pentru a monitoriza alegerile parlamentare din luna februarie. Aseară s-a constituit Delegația Parlamentului European de observare a alegerilor parlamentare. Sunt singurul eurodeputat #PNL din acestă delegație, din care mai fac parte încă cinci colegi reprezentând cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European (PPE, S&D, ECR, ADE și Verzii).”

Politicianul atrage atenția asupra importanței alegerilor din Republica Moldova, care vor avea loc în baza unui sistem mixt contestat de către Comisia de la Veneția și instituțiile UE și pe fondul unui scandal legat de gestionarea frauduloasă a banilor europeni și anularea rezultatului alegerilor pentru Primăria Chișinăului din 2018, pentru coagularea unui viitor legislativ competent, ales democratic de către cetățenii moldoveni. 

,,Ca și în 2009, când am condus delegația PE, și anul acesta este vorba de alegeri decisive pentru viitorul moldovenilor: se votează pentru prima dată în baza unui sistem mixt, care ar putea confuza cetățenii, și care a fost adoptat ignorându-se recomandările Comisiei de la Veneția. Anularea alegerilor primăriei din #Chișinău în 2018, neinvestigarea fraudei bancare ca și nerespectarea recomandărilor Comisiei #Veneția au determinat #UE să sisteze asistența macrofinanciară. Pe acest fond, cetățenii sunt chemați la vot. Vom avea grijă ca aceste alegeri să fie organizate transparent și corect, pentru ca cetățenii să aibă la final, în parlament, oamenii pe care i-au dorit și care consideră că le reprezintă cel mai bine interesele.”

Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

,,Pentru noi este foarte important ca alegerile să fie corecte, transparente și democratice.”, încheie Marian-Jean Marinescu

Context

Alegerile parlamentare ordinare din 24 februarie 2019 reprezintă cel de-al IX-lea scrutin parlamentar organizat de la declararea independenței Republicii Moldova în 1991, în urma căruia va fi ales Parlamentul de legislatura a XXI-a. În aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și un referendum republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt (paralel), în care concomitent sunt aleși 50 de deputați în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați în circumscripții uninominale.

Controverse

Alegerile pentru parlamentul moldovean din februarie se vor desfășura pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și mediaPartidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean / pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

Continue Reading

GENERAL

UE mai face o ajustare tehnică în contextul Brexit: cifrele privind consumul de energie actualizate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică

Published

on

UE actualizează cifrele privind consumul de energie în cadrul directivei recent revizuite privind eficiența energetică pentru a ține seama de retragerea Regatului Unit din UE. Această ajustare tehnică, care vizează consumul de energie preconizat al UE în 2030, a fost aprobată astăzi de ambasadorii la UE, deschizând calea pentru o adoptare rapidă. Actualizarea va permite UE să-și evalueze progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică și de mediu, precum și să ofere securitate juridică atât statelor membre, cât și întreprinderilor în cadrul unei Uniuni​ în formula cu 27 de membri, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Directiva revizuită privind eficiența energetică stabilește un obiectiv principal al UE de cel puțin 32,5% pentru 2030, ceea ce înseamnă, în valori absolute, maximum 1 273 milioane de tone echivalent petrol (Mtep) de energie primară și un consum final de energie de maximum 956 Mtep pentru o UE în formula cu 28 de state membre. Previziunile echivalente pentru UE27, excluzând Regatul Unit, au drept rezultat niveluri ale consumului de energie de maximum 1 128 Mtep consum de energie primară și maximum 846 Mtep consum final de energie în 2030.

O actualizare similară este realizată pentru cifrele preconizate privind consumul de energie în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice.

În conformitate cu Directiva privind eficiența energetică și cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice, statele membre trebuie să țină cont de consumul total de energie preconizat atunci când stabilesc contribuțiile orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivelor principale ale UE. Cifrele privind consumul de energie sunt, de asemenea, relevante pentru evaluarea de către Comisie a progreselor înregistrate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică.

Etapele următoare

Parlamentul European și-a adoptat poziția la 14 ianuarie. Astăzi, Comitetul Reprezentanților Permanenți al Consiliului a aprobat raportul PE, ceea ce înseamnă că nu vor fi necesare negocieri între colegiuitori dacă PE își va confirma poziția în plen. Se preconizează adoptarea deciziei de către Parlamentul European și de către Consiliu înaintea sfârșitului lunii martie.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending