Connect with us

GENERAL

Din Moscova, ministrul german de Externe, Heiko Maas propune organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Published

on

Ministrul german de Externe, Heiko Maas a propun vineri, în timpul vizitei sale la Moscova, organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acordul semnat cu URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, informează Deutsche Welle.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

????18 января с.г. Москву посетил по приглашению Министра иностранных дел Российской Федерации С.В.Лаврова Федеральный министр иностранных дел Федеративной Республики Германия Х.Маас. ????Констатировав в ходе переговоров позитивный баланс по итогам 2018 г. российско-германского диалога и продвижения двусторонних связей в различных областях, министры обсудили практические вопросы насыщенной повестки дня отношений двух стран. ????Предметно рассмотрены различные аспекты реализации совместных проектов, призванных стимулировать продолжение сотрудничества двух стран на международной арене, связей между ними в торгово-экономической, научно-образовательной и культурно-гуманитарной сферах, а также на межрегиональном и общественном уровнях. ????Внимание было уделено в данном контексте взаимодействию в сфере энергетики, включая строительство газопровода «Северный поток – 2» в качестве коммерческой инициативы, укрепляющей энергобезопасность Европы, проектной бизнес-программе «Партнерство для эффективности», межведомственной «Дорожной карте в области образования, науки, исследований и инноваций», проводимому под патронатом министров «перекрестному» Году научно-образовательных партнерств 2018-2020 гг., концертной программе «Русские сезоны» в Германии в 2019 г., деятельности форумов гражданских обществ «Петербургский диалог» и «Потсдамские встречи».

O postare distribuită de МИД России / Russia’s MFA (@mid.rus) pe

În cadrul conferinței comune de presă cu ministrul german de Externe, Heiko Maas, care a urmat după o discuție de aproape o oră purtată în spatele ușilor închise, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a semnalat că încercările Rusiei de a salva Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) au fost respinse de Statele Unite. ”Când președintele Donald Trump a anunțat că se va retrage din acord în octombrie, colegii noștri americani din domeniul controlului armelor au spus că această decizie este una finală și ireversibilă și că nu reprezintă <<o invitație la dialog>>”, a detaliat Lavrov, potrivit Deutsche Welle. 

Foto: mid.ru

După întrevedere, Maas scria într-o postare pe Twitter că ”INF nu mai este sufiecint. Trebuie să repunem problema controlului armelor pe agenda internațională”.

Prin propunerea de a organiza o conferință internațională dedicată controlului înarmării, Berlinul transmite un semnal clar, mai ales în contextul în care în câteva săptămâni Germania va prelua președinția Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru o perioadă de doi ani.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear.

În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare.

Europa, nu SUA, este cea care trebuie să decidă asupra politicii energetice europene

Făcând trimitere la amenințările Washingtonului la adresa companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2, Meiko Maas, a afirmat că ” problemele politicii energetice europene trebuie să fie decise în Europa, nu în SUA”.

“Impunerea sancțiunilor unilaterale împotriva Nord Stream 2 nu este cu siguranță calea de urmat”, a spus Maas.

Amintim faptul că Statele Unite au trimis scrisori de avertisment companiilor implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2 în care este menționat că sunt pasibile de sancțiuni.

Alegerile din Ucraina

În ceea ce privește dosarul ucrainean, Lavrov a spus că ”nu există urmă de îndoială” că incidentul din Strâmtoarea Kerci – în urma căruia Rusia a capturat trei nave ucrainene și a arestat 24 de marinari în largul coastei Peninsulei Crimeea pe data de 25 noiembrie, anul trecut – a fost pus la cale de Kiev pentru a accelera tensiunile înainte de alegerile prezidențiale din Ucraina, programate la finalul lunii martie, și că Berlinul și Parisul, membre ale Formatului Normandia, au fost conștiente de acest lucru.

Oficialul german a solicitat Rusiei să-i elibereze pe marinarii ucraineni reținuți în urma incidentului din Marea Azov. Ministrul rus de Externe nu a respins în totalitate propunerea germană vizând documentarea accesului în Strâmtoarea Kerci cu ajutorul unor observatori, dar a precizat că nu dorește apariția unui ”proces politic” suplimentar pe marginea acestei chestiuni.

Maas și-a exprimat speranța că toți cetățenii cu drept de vot din Ucraina vor putea să participe la scrutin. Până în prezent, Ucraina a precizat că nu dorește înființarea de secții de vot pentru cetățenii ucraineni din Rusia.

”Toate taberele trebuie să contribuie la dezescalararea conflictelor”

După vizita sa la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, ministrul german de Externe, Heiko Maas a avut o oprire la Kiev pentru discuții cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Maas a precizat că ”toate taberele trebuie să contribuie la dezescaladarea conflictelor”, recunoscând, în același timp, dezamăgirea Germaniei privind lipsa de progres în relațiile ruso-ucrainene.

Ministrul german de Externe a a precizat că Rusia “trebuie să asigure permanent libera de trecere” prin Strâmtoarea Kerci, confirmând angajamentului lui Lavrov că Rusia va continua să livreze gaz prin Ucraina, în pofida lucrărilor aflate în plină desfășurare la proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

Proiectul de gazoduct Nord Stream 2 permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Polonia, țările baltice și SUA sunt doar câteva din vocile împotriva construcției acestui gazoduct.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

#EUCO 31 octombrie 2019, noul termen pentru Brexit. Juncker: Decât un Brexit fără Acord, mai bine un Acord fără Brexit.

Published

on

 

News Alert. Acord în miez de noapte. Un nou termen acordat de UE pentru producerea Brexit. Încă jumătate de an pentru clarificarea intențiilor Marii Britanii. 31 Octombrie 2019, noua țintă care evita un Brexit fără acord. Marea Britanie rămâne pana atunci membru cu drepturi și obligații depline, inclusiv în privința dreptului de vot.
@Juncker: “îmi închei mandatul la 1 noiembrie, asa ca sper sa ajungem la o soluție pana la finalul nopții dinainte. Decât un Brexit fără Acord, prefer un Acord fără Brexit.”
Alegerea Președintelui Consiliului European și alte aspecte esențiale ce țin de deciziile luate de cele 28 de state membre nu risca sa se blocheze mecanismele UE, pentru ca au loc prin majoritate calificata, sunt asigurările transmise de liderii instituțiilor europene, în fata temerilor ca Marea Britanie ar fi tentata sa se opună prin vot evoluțiilor din următoarea perioada.
Tusk și Juncker dau asigurări ca Acordul de retragere nu va fi renegociat.

Stire în curs de actualizare.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

GENERAL

Florin Luca, economistul-șef al CEC Bank: ”Revolta vestelor galbene din Franța anunță o transformare a modelului democratic occidental”

Published

on

© Florin Luca/ Facebook

Revolta vestelor galbene din Franța anunță o transformare a modelului democratic occidental, avertizează Florin Luca, economistul-șef al CEC Bank, într-o intervenție susținută la conferința ”Vestele galbene – revolta celor abandonați”, organizată de Fundația Europeană Titulescu.

Redăm integral intervenția susținută de Florin Luca:

”Acum cateva saptamani am fost in Franta si am avut ocazia sa observ ca trecator reprezentanti ai Vestelor galbene. Am vazut oameni in mare parte simpli, presati de grija zilei de maine, dornici sa munceasca si sa-si castige mai bine existenta la ei acasa, asa cum sunt foarte multi romani…I-am vazut la intersectiile drumurilor, la barierele de la autostrazi, in pietele publice… Am vazut oameni care nu mai au nimic de pierdut, determinati sa lupte pentru o viata mai buna si sa faca Revolutie…

Dar ce oameni imbraca Vestele galbene? Ce-si doresc ei? Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceza? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupa Vestele galbene? Cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) noilor provocari? La aceste intrebari voi incerca sa raspund in cele ce urmeaza.

Vestele galbene, sustinute de peste 50% din Francezi, conform sondajelor, sunt oameni care in general au un patrimoniu si venituri mici. Dar, in mod neobisnuit, nu vizeaza prin revendicarile lor patronii, marile companii, ci in special Statul, Presedintele, Guvernul, partidele politice. Practic, in loc sa conteste inegalitatile create de piata, Vestele galbene cer Statului sa ia masuri pentru ca acestea sa nu se agraveze.

Dar de ce am ajuns in fata unui astfel de fenomen ? In primul rand pentru ca Vestele galbene sunt formate in majoritate din lucratori independenti, profesii liberale sau pensionari. Pe de alta parte, exista in istoria Frantei o traditie republicana potrivit careia Statul trebuie sa joace un rol important in reducerea inegalitatilor.

Mobilizata initial impotriva cresterii preturilor si impozitelor la carburanti, Miscarea Vestelor galbene si-a orientat dupa aceea revendicarile catre un spectru mai larg:

– Puterea de cumparare, majorarea pensiilor, crearea de locuri de munca, imigratia…

– Reducerea taxelor si impozitelor pentru produsele de prima necesitate (alimente, utilitati, carburanti,…) ;

– Introducerea Referendumului Initiativelor Cetatenesti (RIC);

– Transparenta din partea autoritatilor pentru utilizarea fondurilor publice.

Referendumul Initiativelor Cetatenesti, in acceptiunea Vestelor galbene ar permite poporului sa:

– revoce alesii;

– modifice Constitutia ;

– instaureze sau sa abroge legile.

Chiar daca protestele continua in fiecare weekend, intensitatea lor este eterogena… Exista concesiuni din partea Statului Francez de aproximativ 11 miliarde de euro. Aceste concesiuni vor incita consumul intern si implicit cresterea economica. Ne socheaza violentele, ce nu se opresc si creeaza piederi economice si suferinte fizice. Violentele au avut un efect limitat asupra PIB in trimestrul IV al anului 2018 (0,1%), dar in 2019 efectul va fi de aproximativ 0,3% din PIB al Frantei. Cel mai afectat sector pe termen mediu va fi turismul.

Ce patologii sociale se afla in spatele acestor simptome?

In primul rand sentimentul ca lipsurile celor multi se datoreaza lacomiei celor bogati.

Dupa aceea, Francezii sunt cetateni foarte vigilenti. Ei participa la alegeri si-i privesc cu neincredere pe cei pe care i-au ales. Atunci cand nimeni nu reuseste sa capteze aceasta neincredere si s-o transforme intr-un discurs, intr-un program politic, nemultumirea ia forma violentei. Violenta verbala si fizica arata pe de alta parte explozia unei societati ce se bazeaza de mult pe un sistem de renta si privilegii. Ea se concretizeaza si prin dorinta de a fabrica un inamic si de a arata ca modelul democratic actual nu mai este viabil.

Imbracarea vestei galbene are un efect imens. Ea aduce anonimatul intr-un spectacol de anvergura. Le aminteste francezilor ca ordinea sociala in care traiesc de zeci de ani trebuie zdruncinata. Exista o fragmentare imensa in Franta. In primul rand pe plan social. In ciuda aparentei de prosperitate, in Franta exista aproape 9 milioane de persoane sarace si multe alte milioane care traiesc modest si care sunt tinute la distanta de catre cei bogati si de catre elite. Toate institutiile publice si marile corporatii din Franta sunt conduse de oameni nascuti in aceleasi cartiere, care frecventeaza aceleasi scoli si care provin din aceleasi medii sociale. Francezii sunt insa din ce in ce mai dezamagiti de aceste elite. Clasa medie a pierdut mult din puterea de cumparare si s-a degradat. Cu titlu de exemplu, Bordeaux, unul dintre cele mai prospere orase ale Frantei, a devenit un important bastion al Vestelor galbene. Conform unor studii recente, aici preturile caselor si apartamentelor s-au triplat in ultimii 15 ani. Practic, ca in multe alte mari orase (inclusiv in Paris), la Bordeaux o parte importanta din clasa medie a fost scoasa la periferie. De aici au aparut si revendicarile initiale legate de impozitele pe carburanti, pentru ca oamenii sunt mult mai dependenti de masini decat cei care locuiesc in centrul orasului.

Pe de alta parte, s-a evocat posibilitatea ca si acesti oameni sa fie reprezentati pe scena politica. Una din ideile pe care le-am auzit in ultima perioada si care mi s-a parut foarte interesanta a fost aceea ca, in Franta, o parte din parlamentari sa provina din randul maselor populare, prin tragere la sorti.

Dar cum au raspuns autoritatile (in special Presedintele Emmanuel Macron) la aceste provocari?

Criza Vestelor galbene l-a obligat pe Macron sa nu mai considere partenerii sociali nocivi, asa cum ii trata pe vremea cand era Ministrul Economiei. Emmanuel Macron a renuntat la atitudinea « jupiteriana » pe care o afisa la inceputul mandatului sau si pare sa nu mai ia decizii singur. El si-a suflecat manecile, s-a aruncat in multime si a incercat, cu metoda, sa raspunda la aceste intrebari dificile, prin intermediul Marii Dezbateri (« Le Grand Débat »). Marea Dezbatere este o aducere in actualitate a Starilor Generale dinaintea Revolutiei Franceze si este apreciata de presa si analisti.

Este interesant ca Macron utilizeaza toate aceste evenimente pentru a readuce in atentia publica propria politica, nu pentru a veni neaparat cu noutati in planul sau de guvernare. Si apare atunci in mod legitim intrebarea : Emmanuel Macron este pe cale sa inventeze un nou model de democratie participativa sau doreste sa-si intareasca puterea solitara, dandu-i o noua forma?

Spun acest lucru pentru ca politica are de multe ori ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste. De exemplu, la sfarsitul lunii decembrie, Emmanuel Macron parea dezarmat de Vestele galbene. Popularitatea sa era in cadere libera intr-o tara ce risca sa cada in haos. In martie insa, sondajele il arata drept castigator, impreuna cu partidul sau, la viitoarele alegeri europene. Vestele galbene, ce initial opreau actiunile Presedintelui, par acum sa devina cel mai bun agent pentru campania sa electorala. Cum a fost posibil acest lucru ? Practic, prin saturarea spatiului politic din Franta timp de cateva luni, « Vestele galbene » au redus la tacere toate partidele care, prin ambiguitatea si lipsa lor de orientare, nu au reusit sa profite de scaderea popularitatii lui Macron. In aceasta perioada nu a existat decat o singura opozitie in Franta: Vestele galbene. Fara sa-si dea seama, Vestele galbene au contribuit de fapt la redesenarea scenei politice, asa cum si-a dorit-o Macron. Dar vestele galbene nu au reusit deocamdata sa-si defineasca o linie idelologica precisa. Violentele si ambiguitatea Vestelor galbene i-au permis lui Macron sa se pozitioneze ca un aparator al ordinii si sa culeaga fructele mediatice ale unui astfel de demers. Marea Dezbatere i-a dat posibilitatea Presedintelui Francez sa-si remobilizeze electoratul. Iar aceasta mobilizare a dat nastere unor teme de stanga fara ca stanga politica sa profite. Putere de cumparare, justitie fiscala, servicii publice sunt subiecte ce au aparut pe masa. Ecologia isi face si ea simtita prezenta… Vantul bate de la stanga, dar stanga politica este in aer, nu-si gaseste pentru moment o incarnare, in timp ce electoratul sau se dilueaza. Plecand de aici, in afara de Macron si partidul sau, cei care trag foloasele electorale sunt populistii, care au dibacia sa construiasca adevarate « valuri ale furiei » in jurul unui « popor unic ». In acest fel, netransformarea deocamdata a Vestelor galbene intr-un partid de stanga a permis reconstituirea dialogului electoral Macron – Le Pen. In consecinta, o mare parte din electoratul francez de stanga si antilepenist se apropie, impotriva vointei sale, de partidul lui Macron, fenomen pe care l-am mai vazut si la Alegerile Prezidentiale din 2017.

In timpul Marii Dezbateri, au fost identificate patru cuvinte cheie de catre analisti : ruptura (ruptura sociala, democratica, economica, teritoriala), sanatate (cu toate ca Franta are unele dintre cele mai bune servicii de sanatate din lume, dorinta Statului de a taia anumite subventii creeaza mari nemultumiri), privilegii (alesii si bogatii sunt considerati o patura de privilegiati) si puterea de cumparare (ce nu a incetat sa scada pentru o mare parte a populatiei). S-a mai cerut: sa dispara statutul de functionar public, sa se descentralizeze serviciile de sanatate, fuzionarea taxelor si impozitelor intr-un singur impozit, sa se inchida ENA (celebra scoala de formare a elitelor din sistemul public).

Ati vazut violentele din ultimele zile. Partea dura va incepe de acum incolo pentru Macron. Presedintele Francez trebuie sa demonstreze ca poate controla violentele si ca Marea Dezbatere este procesul ce permite remedierea crizei sociale si politice actuale. La multiplele intalniri si manifestatii publice au participat aproximativ cinci sute de mii de persoane, pe retelele sociale au fost numarate aproximativ 2 milioane de contributii, fara a uita de caietele de doleante completate la nivelul Primariilor. Din aceasta mare de propuneri, Guvernul va face o triere. Dupa fiscalitate si cheltuielile publice, dezvoltarea durabila a reprezentat o tema foarte importanta in cadrul dezbaterilor. Se solicita si o reorganizare a modului de functionare a institutiilor Statului. Presedintele a solicitat fiecarui minister sa-i propuna un plan de transformare. Deputatii trebuie sa se alature acestui dispozitiv . Propunerile alese vor trebui sa raspunda la problemele cele mai profunde ale Frantei, o tara mai divizata ca niciodata.

Ce spunea Emmanuel Macron de curand ? « Nu vom mai putea decide ca inainte (nici eu si nici Guvernul), fara a cauta… consensul… Dar consens nu inseamna compromis si unanimitate. Suntem pe cale sa inventam o noua forma de democratie. » Si din punctul meu de vedere, cine spune « o noua democratie » spune « noi instrumente democratice », precum Referendumul de Initiativa Cetateneasca. Guvernul stie ca este asteptat cu un raspuns pe aceasta tema si incearca sa gaseasca o solutie. Reforma constitutionala este absolut necesara pentru a avansa.

In ceea ce priveste Marea Dezbatere, la sfarsitul primei etape francezii raman pesimisti : mai mult de doua treimi dintre ei considera ca aceasta initiativa nu va rezolva criza politica actuala si ca punctele lor de vedere nu vor fi luate in calcul.

… Emmanuel Macron ma face sa ma gandesc la ce spunea Machiavelli spre finalul cartii sale de capatai, « Principele » : « Dumnezeu nu voieste sa faca totul, pentru ca sa nu ne ia libertatea actiunii si partea de glorie ce ne revine. »

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending