Connect with us

GENERAL

Din Moscova, ministrul german de Externe, Heiko Maas propune organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce SUA au anunțat că se retrag din INF

Published

on

Ministrul german de Externe, Heiko Maas a propun vineri, în timpul vizitei sale la Moscova, organizarea unei conferințe internaționale la Berlin privind controlul armelor, după ce Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acordul semnat cu URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa, informează Deutsche Welle.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

????18 января с.г. Москву посетил по приглашению Министра иностранных дел Российской Федерации С.В.Лаврова Федеральный министр иностранных дел Федеративной Республики Германия Х.Маас. ????Констатировав в ходе переговоров позитивный баланс по итогам 2018 г. российско-германского диалога и продвижения двусторонних связей в различных областях, министры обсудили практические вопросы насыщенной повестки дня отношений двух стран. ????Предметно рассмотрены различные аспекты реализации совместных проектов, призванных стимулировать продолжение сотрудничества двух стран на международной арене, связей между ними в торгово-экономической, научно-образовательной и культурно-гуманитарной сферах, а также на межрегиональном и общественном уровнях. ????Внимание было уделено в данном контексте взаимодействию в сфере энергетики, включая строительство газопровода «Северный поток – 2» в качестве коммерческой инициативы, укрепляющей энергобезопасность Европы, проектной бизнес-программе «Партнерство для эффективности», межведомственной «Дорожной карте в области образования, науки, исследований и инноваций», проводимому под патронатом министров «перекрестному» Году научно-образовательных партнерств 2018-2020 гг., концертной программе «Русские сезоны» в Германии в 2019 г., деятельности форумов гражданских обществ «Петербургский диалог» и «Потсдамские встречи».

O postare distribuită de МИД России / Russia’s MFA (@mid.rus) pe

În cadrul conferinței comune de presă cu ministrul german de Externe, Heiko Maas, care a urmat după o discuție de aproape o oră purtată în spatele ușilor închise, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a semnalat că încercările Rusiei de a salva Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) au fost respinse de Statele Unite. ”Când președintele Donald Trump a anunțat că se va retrage din acord în octombrie, colegii noștri americani din domeniul controlului armelor au spus că această decizie este una finală și ireversibilă și că nu reprezintă <<o invitație la dialog>>”, a detaliat Lavrov, potrivit Deutsche Welle. 

Foto: mid.ru

După întrevedere, Maas scria într-o postare pe Twitter că ”INF nu mai este sufiecint. Trebuie să repunem problema controlului armelor pe agenda internațională”.

Prin propunerea de a organiza o conferință internațională dedicată controlului înarmării, Berlinul transmite un semnal clar, mai ales în contextul în care în câteva săptămâni Germania va prelua președinția Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru o perioadă de doi ani.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de Moscova şi Washington în 1987, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare şi se consideră că a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear.

În martie, Rusia a făcut cunoscută racheta sa de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă. SUA au apreciat că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi au ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare.

Europa, nu SUA, este cea care trebuie să decidă asupra politicii energetice europene

Făcând trimitere la amenințările Washingtonului la adresa companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2, Meiko Maas, a afirmat că ” problemele politicii energetice europene trebuie să fie decise în Europa, nu în SUA”.

“Impunerea sancțiunilor unilaterale împotriva Nord Stream 2 nu este cu siguranță calea de urmat”, a spus Maas.

Amintim faptul că Statele Unite au trimis scrisori de avertisment companiilor implicate în construcția gazoductului Nord Stream 2 în care este menționat că sunt pasibile de sancțiuni.

Alegerile din Ucraina

În ceea ce privește dosarul ucrainean, Lavrov a spus că ”nu există urmă de îndoială” că incidentul din Strâmtoarea Kerci – în urma căruia Rusia a capturat trei nave ucrainene și a arestat 24 de marinari în largul coastei Peninsulei Crimeea pe data de 25 noiembrie, anul trecut – a fost pus la cale de Kiev pentru a accelera tensiunile înainte de alegerile prezidențiale din Ucraina, programate la finalul lunii martie, și că Berlinul și Parisul, membre ale Formatului Normandia, au fost conștiente de acest lucru.

Oficialul german a solicitat Rusiei să-i elibereze pe marinarii ucraineni reținuți în urma incidentului din Marea Azov. Ministrul rus de Externe nu a respins în totalitate propunerea germană vizând documentarea accesului în Strâmtoarea Kerci cu ajutorul unor observatori, dar a precizat că nu dorește apariția unui ”proces politic” suplimentar pe marginea acestei chestiuni.

Maas și-a exprimat speranța că toți cetățenii cu drept de vot din Ucraina vor putea să participe la scrutin. Până în prezent, Ucraina a precizat că nu dorește înființarea de secții de vot pentru cetățenii ucraineni din Rusia.

”Toate taberele trebuie să contribuie la dezescalararea conflictelor”

După vizita sa la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, ministrul german de Externe, Heiko Maas a avut o oprire la Kiev pentru discuții cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Maas a precizat că ”toate taberele trebuie să contribuie la dezescaladarea conflictelor”, recunoscând, în același timp, dezamăgirea Germaniei privind lipsa de progres în relațiile ruso-ucrainene.

Ministrul german de Externe a a precizat că Rusia “trebuie să asigure permanent libera de trecere” prin Strâmtoarea Kerci, confirmând angajamentului lui Lavrov că Rusia va continua să livreze gaz prin Ucraina, în pofida lucrărilor aflate în plină desfășurare la proiectul de gazoduct Nord Stream 2.

Proiectul de gazoduct Nord Stream 2 permite livrarea de gaz rusesc către Germania şi alte ţări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică şi prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma acelaşi parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci ţări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca şi Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor. În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%. Polonia, țările baltice și SUA sunt doar câteva din vocile împotriva construcției acestui gazoduct.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

GENERAL

Șase luni de comandă NATO. Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu”, aflat în premieră la comanda SNMCMG-2, va pleca luni în misiune în Marea Neagră și Marea Mediterană

Published

on

© navy.ro

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), din dotarea Forţelor Navale Române, aflat în premieră la comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor SNMCMG – 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group 2), va pleca pe 20 ianuarie în misiune pentru şase luni în Marea Neagră şi Marea Mediterană, alături de nave militare din Bulgaria, Germania, Italia, Spania şi Turcia, informează Forțele Navale Române printr-un comunicat, citat de Agerpres.

Statul Major al Forţelor Navale Române a informat, vineri, că misiunea se va desfăşura conform graficului de generare al forţelor realizat de Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM).

Nava va fi prezentă în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Adriatică şi Marea Mediterană şi va face escale pentru refacerea capacităţii de luptă în porturile: Varna (Bulgaria), Eregli (Turcia), Souda (Grecia), Aksaz (Turcia), Mersin (Turcia), Antalia (Turcia), Patras (Grecia), Split (Croaţia), Vlore (Albania), Palermo (Italia), Marsilia (Franţa), Mahon (Spania), Palma (Spania), Catania (Italia), Civitavecchia (Italia), Salamis (Grecia).

Puitorul de mine și plase ”Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274) are la bord un echipaj format din 68 de marinari și militari de stat major, iar la comanda navei se află căpitan-comandorul Daniel Gheorma.

SNMCMG – 2 este una dintre cele patru forțe maritime multinaționale integrate, care contribuie la asigurarea măsurilor de securitate colectivă a Alianței Nord Atlantice și demonstrează solidaritatea partenerilor NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending