Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen anunță trei piloni pentru redresarea UE care conțin “bani suplimentari pentru politica de coeziune” și un “program specific pentru sănătate”

Published

on

© European Parliament

Relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European.

Șefa executivului european a dat asigurări, într-o dezbatere cu eurodeputații, că Parlamentul European “va trebui să își spună cuvântul despre cum vor fi cheltuiți banii pentru redresare” și a precizat că acest vast plan se va baza “pe trei piloni”.

“Primul pilon se va concentra asupra sprijinirii statelor membre pentru ca acestea să se redreseze, să își repare economia și să iasă din criză mai puternice. Cea mai mare parte a banilor vor fi cheltuiți în cadrul acestui prim pilon pentru un nou instrument de redresare și reziliență creat pentru finanțarea investițiilor publice și a reformelor esențiale aliniate la prioritățile noastre europene: tranziția dublă către neutralitatea climatică și către digitalizarea și reziliența Europei”, a spus von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a subliniat că obiectivele din primul pilon vor fi realizate în cadrul semestrului european, o idee deja cuprinsă de mai mulți ani în viziunea Bruxelles-ului de finanțare a cadrului bugetar european, prin care prioritățile stabilite pentru statele membre la nivelul semestrului european să fie regăsite și în prioritățile de finanțare.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că acest nou instrument va fi accesibil tuturor statele membre – indiferent dacă fac parte din zona euro sau nu – și se va axa pe acele părți ale Uniunii care au fost cele mai afectate și în care nevoile în materie de reziliență sunt cele mai presante.

În cadrul primului pilon, Comisia va propune o sumă suplimentară pentru coeziune, care se va adăuga sumei alocate în mod obișnuit pentru coeziune în cadrul CFM. Această sumă va fi alocată în funcție de gravitatea impactului economic și social al crizei“, a spus ea.

Cel de-al doilea pilon se referă la relansarea economiei și la sprijinirea mobilizării investițiilor private, iar președinta Comisiei Europene a spus că programul InvestEU va fi consolidat. De asemenea, acest pilon este considerat unul cheie pentru autonomia strategică a Uniunii

“Știam deja înainte de criză că avem nevoie și de investiții private majore în sectoarele și în tehnologiile esențiale: de la rețelele 5G la inteligența artificială, de la hidrogenul curat la energia din surse regenerabile offshore. Criza actuală nu a făcut decât să intensifice și mai mult această necesitate. (…) Vom crea, pentru prima dată, o nouă facilitate pentru investiții strategice. Acest lucru va contribui la realizarea de investiții în lanțurile valorice esențiale, care sunt cruciale pentru reziliența noastră și pentru autonomia noastră strategică viitoare, cum ar fi sectorul farmaceutic. Europa trebuie să fie capabilă să producă ea însăși medicamente esențiale. Însă pentru a transpune acest deziderat în realitate, avem nevoie de întreprinderi solide în care să investim. Acesta este motivul pentru care vom propune, de asemenea, un nou instrument de solvabilitate, care va contribui la satisfacerea nevoilor de recapitalizare ale întreprinderilor sănătoase. a căror viabilitate a fost periclitată de măsurile de limitare a mișcării persoanelor – oriunde s-ar afla în Europa”, a detaliat von der Leyen.

Potrivit acesteia, miza celui de al treilea pilon este de a trage învățămintele care se impun de urgență din această criză, iar acestea presupun consolidarea programelor precum RescEU sau Orizont Europa și un program specific în domeniul sănătății.

“Pe scurt, așa va arăta instrumentul de redresare. Acesta se va axa pe domeniile în care nevoia este cea mai presantă și potențialul – cel mai mare. Instrumentul de redresare va funcționa pe termen scurt și se va concentra pe primii ani ai perioadei de redresare. Va include granturi și va prevedea posibilitatea de a efectua deja o parte din investiții anul acesta, utilizând modele de finanțare care și-au dovedit eficiența, pe baza unor garanții naționale”, a completat ea.

Președinta Comisiei Europene a mai spus că instrumentul de redresare va completa cele trei mecanisme de siguranță de 540 de miliarde de euro aprobate de statele membre deja – programul SURE, finanțarea pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiți și Mecanismul european de stabilitate.

“Uniunea Europeană nu poate să vindece singură toate rănile lăsate în urmă de această criză, dar ne asumăm partea noastră de responsabilitate, împărțind în mod echitabil poverile pe care le au de suportat statele membre și în același timp asigurându-ne că acest efort extraordinar va produce beneficii și pentru tinerele generații. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm astăzi și sunt convinsă că o Europă unită se poate ridica la înălțimea acestei provocări”, a conchis ea.

Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până joi, într-o nouă sesiune plenară, la Bruxelles, în condiții similare de distanțare socială, intervenții online ale eurodeputaților și vot la distanță prin intermediul serviciilor de e-mail în contextul pandemiei de COVID-19.

La precedenta sesiune plenară, din 16-17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat. În cadrul aceleiași plenare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economice.

Ulterior, la 23 aprilie, liderii UE i-au dat mandat Comisiei Europene să formuleze urgent o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă și un fond european de relansare economică post-criză provocată de coronavirus. Șefa executivului european urmează să vină cu un astfel de document în următoarea perioadă, valoarea financiară a acestei propuneri bugetare fiind preconizată a se ridica la 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde).

În cadrul actualei sesiuni plenare, Parlamentul European este așteptat să solicite Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

Proiectul de rezoluție, consultat de CaleaEuropeană.ro, prevede ca propunerea revizuită a Comisiei privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 să calculeze noul fond de redresare și de transformare, separat de bugetul multianual. Eurodeputații urmează să solicite, conform documentului menționat, ca fondul de redresare și de transformare să fie finanțat în plus față de politicile existente sau viitoare ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending