Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Din plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen anunță trei piloni pentru redresarea UE care conțin “bani suplimentari pentru politica de coeziune” și un “program specific pentru sănătate”

Published

on

© European Parliament

Relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European.

Șefa executivului european a dat asigurări, într-o dezbatere cu eurodeputații, că Parlamentul European “va trebui să își spună cuvântul despre cum vor fi cheltuiți banii pentru redresare” și a precizat că acest vast plan se va baza “pe trei piloni”.

“Primul pilon se va concentra asupra sprijinirii statelor membre pentru ca acestea să se redreseze, să își repare economia și să iasă din criză mai puternice. Cea mai mare parte a banilor vor fi cheltuiți în cadrul acestui prim pilon pentru un nou instrument de redresare și reziliență creat pentru finanțarea investițiilor publice și a reformelor esențiale aliniate la prioritățile noastre europene: tranziția dublă către neutralitatea climatică și către digitalizarea și reziliența Europei”, a spus von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene a subliniat că obiectivele din primul pilon vor fi realizate în cadrul semestrului european, o idee deja cuprinsă de mai mulți ani în viziunea Bruxelles-ului de finanțare a cadrului bugetar european, prin care prioritățile stabilite pentru statele membre la nivelul semestrului european să fie regăsite și în prioritățile de finanțare.

Ursula von der Leyen a dat asigurări că acest nou instrument va fi accesibil tuturor statele membre – indiferent dacă fac parte din zona euro sau nu – și se va axa pe acele părți ale Uniunii care au fost cele mai afectate și în care nevoile în materie de reziliență sunt cele mai presante.

În cadrul primului pilon, Comisia va propune o sumă suplimentară pentru coeziune, care se va adăuga sumei alocate în mod obișnuit pentru coeziune în cadrul CFM. Această sumă va fi alocată în funcție de gravitatea impactului economic și social al crizei“, a spus ea.

Cel de-al doilea pilon se referă la relansarea economiei și la sprijinirea mobilizării investițiilor private, iar președinta Comisiei Europene a spus că programul InvestEU va fi consolidat. De asemenea, acest pilon este considerat unul cheie pentru autonomia strategică a Uniunii

“Știam deja înainte de criză că avem nevoie și de investiții private majore în sectoarele și în tehnologiile esențiale: de la rețelele 5G la inteligența artificială, de la hidrogenul curat la energia din surse regenerabile offshore. Criza actuală nu a făcut decât să intensifice și mai mult această necesitate. (…) Vom crea, pentru prima dată, o nouă facilitate pentru investiții strategice. Acest lucru va contribui la realizarea de investiții în lanțurile valorice esențiale, care sunt cruciale pentru reziliența noastră și pentru autonomia noastră strategică viitoare, cum ar fi sectorul farmaceutic. Europa trebuie să fie capabilă să producă ea însăși medicamente esențiale. Însă pentru a transpune acest deziderat în realitate, avem nevoie de întreprinderi solide în care să investim. Acesta este motivul pentru care vom propune, de asemenea, un nou instrument de solvabilitate, care va contribui la satisfacerea nevoilor de recapitalizare ale întreprinderilor sănătoase. a căror viabilitate a fost periclitată de măsurile de limitare a mișcării persoanelor – oriunde s-ar afla în Europa”, a detaliat von der Leyen.

Potrivit acesteia, miza celui de al treilea pilon este de a trage învățămintele care se impun de urgență din această criză, iar acestea presupun consolidarea programelor precum RescEU sau Orizont Europa și un program specific în domeniul sănătății.

“Pe scurt, așa va arăta instrumentul de redresare. Acesta se va axa pe domeniile în care nevoia este cea mai presantă și potențialul – cel mai mare. Instrumentul de redresare va funcționa pe termen scurt și se va concentra pe primii ani ai perioadei de redresare. Va include granturi și va prevedea posibilitatea de a efectua deja o parte din investiții anul acesta, utilizând modele de finanțare care și-au dovedit eficiența, pe baza unor garanții naționale”, a completat ea.

Președinta Comisiei Europene a mai spus că instrumentul de redresare va completa cele trei mecanisme de siguranță de 540 de miliarde de euro aprobate de statele membre deja – programul SURE, finanțarea pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiți și Mecanismul european de stabilitate.

“Uniunea Europeană nu poate să vindece singură toate rănile lăsate în urmă de această criză, dar ne asumăm partea noastră de responsabilitate, împărțind în mod echitabil poverile pe care le au de suportat statele membre și în același timp asigurându-ne că acest efort extraordinar va produce beneficii și pentru tinerele generații. Aceasta este provocarea cu care ne confruntăm astăzi și sunt convinsă că o Europă unită se poate ridica la înălțimea acestei provocări”, a conchis ea.

Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până joi, într-o nouă sesiune plenară, la Bruxelles, în condiții similare de distanțare socială, intervenții online ale eurodeputaților și vot la distanță prin intermediul serviciilor de e-mail în contextul pandemiei de COVID-19.

La precedenta sesiune plenară, din 16-17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat. În cadrul aceleiași plenare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economice.

Ulterior, la 23 aprilie, liderii UE i-au dat mandat Comisiei Europene să formuleze urgent o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă și un fond european de relansare economică post-criză provocată de coronavirus. Șefa executivului european urmează să vină cu un astfel de document în următoarea perioadă, valoarea financiară a acestei propuneri bugetare fiind preconizată a se ridica la 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde).

În cadrul actualei sesiuni plenare, Parlamentul European este așteptat să solicite Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

Proiectul de rezoluție, consultat de CaleaEuropeană.ro, prevede ca propunerea revizuită a Comisiei privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 să calculeze noul fond de redresare și de transformare, separat de bugetul multianual. Eurodeputații urmează să solicite, conform documentului menționat, ca fondul de redresare și de transformare să fie finanțat în plus față de politicile existente sau viitoare ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Published

on

© European Parliament

Comisia Europeană a publicat joi un nou plan de acțiune ambițios, menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea piețelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene, care se axează pe trei obiective cheie – asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri; transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice; integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În prezent, prioritatea absolută a UE este asigurarea faptului că Europa se redresează în urma crizei economice fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, va fi esențial să se dezvolte piețele de capital ale UE și să se asigure accesul la finanțarea de pe piață“, informează executivul european remis CaleaEuropeană.ro.

Piețele de capital de mari dimensiuni și integrate vor facilita redresarea UE, asigurând faptul că întreprinderile – în special întreprinderile mici și mijlocii – au acces la surse de finanțare și că deponenții europeni au încredere să facă investiții pentru viitorul lor. Piețele de capital dinamice vor sprijini, de asemenea, tranziția verde și cea digitală a Europei, contribuind totodată la crearea unei economii mai favorabile incluziunii și mai reziliente. Uniunea piețelor de capital este, de asemenea, esențială pentru consolidarea rolului internațional al monedei euro.

“Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, activitatea noastră privind crearea unei uniuni a piețelor de capital a devenit urgentă. Forța redresării noastre economice va depinde în mod decisiv de buna funcționare a piețelor noastre de capital și de măsura în care cetățenii și întreprinderile pot avea acces la oportunități de investiții și la finanțarea de pe piață de care au nevoie. Trebuie să generăm investiții masive pentru ca economia UE să devină mai durabilă, mai digitală, mai favorabilă incluziunii și mai rezilientă. Planul de acțiune prezentat astăzi urmărește să abordeze în mod decisiv unele dintre obstacolele rămase în calea unei piețe unice de capital”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, citat în comunicat.

De asemenea, vicepreședintele executiv al Comisiei a prezentat joi un nou pachet privind finanțele digitale, care include strategia privind finanțele digitale și strategia privind plățile de mică valoare, precum și propuneri legislative privind criptoactivele și reziliența digitală.

Planul de acțiune prezentat de Comisia Europeană are trei obiective-cheie:

  • asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă, prin îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri;
  • transformarea UE într-un loc și mai sigur pentru economiile și investițiile pe termen lung ale persoanelor fizice;
  • integrarea piețelor de capital naționale într-o autentică piață unică de capital la nivelul UE.

În acest scop, Comisia a prezentat joi șaisprezece măsuri specifice, menite să asigure realizarea de progrese reale în vederea finalizării UPC. Printre măsurile anunțate astăzi se numără și cele prin care UE:

  • va crea un punct unic de acces la datele întreprinderilor, destinat investitorilor.
  • va sprijini asigurătorii și băncile să investească mai mult în întreprinderile din UE;
  • va consolida protecția investițiilor pentru a sprijini în mai mare măsură investițiile transfrontaliere pe teritoriul său;
  • va facilita monitorizarea adecvării pensiilor în întreaga Europă;
  • va spori armonizarea sau convergența normelor în materie de insolvență;
  • va încuraja realizarea de progrese în ceea ce privește convergența în materie de supraveghere și aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare pentru piețele financiare în UE.

Aceste măsuri se bazează pe progresele înregistrate în cadrul Planului de acțiune din 2015 privind uniunea piețelor de capital și pe evaluarea la jumătatea perioadei din 2017 și dau curs solicitărilor Parlamentului European [proiect de raport din proprie inițiativă (INI), iunie 2020] și ale Consiliului (Concluziile Consiliului, 5 decembrie 2019). Aceste măsuri se bazează, de asemenea, pe discuții detaliate cu părțile interesate și pe recomandările Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital.

UPC nu este un scop în sine, ci este esențială pentru îndeplinirea principalelor obiective de politică economică: redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, o economie favorabilă incluziunii și rezilientă în serviciul tuturor cetățenilor, dubla tranziție către o economie digitală și durabilă, precum și autonomia strategică deschisă într-o lume post-Brexit și din ce în ce mai complexă. Îndeplinirea acestor obiective necesită investiții masive, care nu pot fi realizate doar cu bani publici și finanțări tradiționale prin credite bancare. Numai piețele de capital mari, care funcționează bine și sunt integrate pot oferi nivelul de sprijin necesar pentru redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Numai o UPC care funcționează în mod corespunzător poate să mobilizeze și să canalizeze investițiile enorme necesare pentru a face față provocărilor climatice și de mediu cu care ne confruntăm și pentru a sprijini digitalizarea întreprinderilor noastre, astfel încât acestea să rămână competitive la nivel mondial.

UPC ar trebui să genereze beneficii pentru toți europenii, indiferent unde locuiesc și muncesc aceștia. Consumatorii ar trebui să aibă mai multe opțiuni în ceea ce privește economiile și investițiile lor și ar trebui să fie bine informați și protejați în mod corespunzător, oriunde s-ar afla. Întreprinderile, inclusiv cele mici și mijlocii, ar trebui să poată avea acces la finanțare în întreaga UE, iar investitorii ar trebui să poată investi în proiecte în întreaga UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Ursula von der Leyen, i-a primit astăzi, 24 septembrie, la sediul Comisiei Europene din Bruxelles pe premierul Ungariei Viktor Orban, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki și premierul Cehiei Andrej Babiš.

Aceștia au purtat discuții cu privire la noul buget al Uniunii Europene, inclusiv Planul de relansare economică, dar și clima, migrația, statul de drept și situația din Belarus s-au aflat pe agenda discuțiilor.

Potrivit președintei Executivului Europena, liderii europeni vor lucra îndeaproape la aceste chestiuni importante.

Această întâlnire de lucru a avut loc chiar la o zi distanță după ce Comisia Europeană a prezentat noua politică de migrație și azil a Uniunii Europene. 

Citiți și: Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

Reamintim că în urmă cu două săptămânie, Grupul de la Vişegrad format din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia și-a exprimat dorință să propună liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii din Belarus şi un pachet de sprijin pentru acest stat la summitul UE din 24-25 septembrie, care din motive sanitare a fost amânat pentru 1-2 octombrie.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending