Connect with us

INTERNAȚIONAL

Din Sankt Petersburg, Emmanuel Macron și-a exprimat dorința de a implementa ”inițiative comune” cu Vladimir Putin în dosarele iranian, sirian și ucrainean

Published

on

La doar o săptămână după ce cancelarul german, Angela Merkel, s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, Emmanuel Macron, partenerul politic al acesteia, se află la Sankt Petersburg, efectuând prima sa vizită în Rusia, în calitate de președinte al Franței.

Foto: Kremlin.ru

La un an de la prima întrevedere la Palatul Versailles, când Emmanuel Macron a inaugurat alături de Vladimir Putin o expoziție care a marcat 300 de ani de relații franco-ruse, instaurate prin vizita lui Petru cel Mare în Hexagon, în 1717, liderul de la Kremlin l-a primit pe omologul său francez și pe soția acestuia, Brigitte Macron, pe terasele fastuosului Palat Constantin, aflat la sud-vest de fosta capitală imperială Sankt Petersburg, înființat acum 308 ani de fostul țar amintit mai sus.

Prima vizită de două zile a lui Macron are loc în contextul în care astăzi are loc Forumul de la Sankt Petersburg, principala întâlnire a mediilor de afaceri, unde este așteptat și premierul japonez Shinzo Abe, anunță Deutsche Welle.

Evenimentul de astăzi îi va oferi ocazia președintelui francez, care însoțit de o suită de oameni de afaceri, să-și arate dorința de a continua relațiile comerciale cu Rusia, în pofida tensiunilor existente între Occident și Moscova.

”Indiferent că este vorba despre Ucraina, Orientul Mijlociu, criza iraniană și situația din Siria, că este vorba despre modul în care vedem multilateralismul contemporan, cred că este necesar să acționăm în vederea unor inițiative comune”, a precizat Emmanuel Macron, potrivit Unian.

Foto: Kremlin.ru

La rândul său, Vladimir Putin și-a aratătat deschiderea de a aborda în cadrul întâlnirii ”subiecte internaționale-cheie, a căror soluție este în interesul Franței și al Rusiei”.

Macron a făcut, de asemenea, referire și la legăturile istorice între Franța și Rusia,exprimându-și speranța pentru continuarea procesului de reconciliere. ”Sper că putem avansa” respectând în același timp suveranitatea altor state. ”Trebuie să continuăm să construim o încredere comună”, a mai spus Macron, în contextul în care Rusia este acuzată că a încălcat în repetate rânduri Acordul de la Minsk din 2015, menit să deschidă calea spre soluționarea conflictului din Donbas, dar și în contextul în care ieri anchetatorii internaționali au dat publicității un raport prin care anunțau că avionul MH17, prăbușit în 2014 deasupra Ucrainei, soldat cu 298 de morți, marea majoritate olandezi, a fost doborât de o rachetă sol-aer care provenea de la o unitate militară rusă.

Relațiile tensionate dintre Moscova și Occident din ultimii ani ca urmare a anexării ilegale a peninsulei Crimeea, dar și a conflictului din Siria, în care Rusia are un rol activ, au avut de suferit și mai mult după ce fostul spion dublu, rusul Serghei Skripal, a fost otrăvit cu un agent neurotoxic pe data de 4 martie într-un orăș din sud-vestul Marii Britanii, Salisbury.

Regatul Unit, care s-a bucurat de solidaritate din partea comunității internaționale, a acuzat Mosoca de acest incident, care s-a soldat cu un val de expulzări diplomatice.

Foto: Kremlin.ru

Cu toate acestea, un punct de convergență a apărut odată cu decizia președintelui american Donald Trump de a retrage SUA din acordul nuclear cu Iranul, Rusia și Europa având aceeași viziune privind JCPOA, și anume menținerea acordului încheiat în 2015.

Președintele francez dorește să arate că Franța rămâne una dintre principalele surse de investiții străine în Rusia în ultimii ani, în pofida sancțiunilor europene existene. În cadrul Forumului Internațional de la Sankt Petersburg vor fi semnate aproximativ 50 de contracte în domenii precum cercetare, cultură, limbă și literatură.

La Forumul Internațional de la Sankt Petersburg va participa și prim-ministrul Shinzo Abe, care efectuează o vizită de trei zile în Rusia.

Vizita lui Emmanuel Macron vine la doar o săptămână după ce Angela Merkel s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BRAZILIA

Liderul unui trib indigen din Amazonia, propus la Premiul Nobel pentru Pace pentru viața dedicată în scopul protejării pădurii amazoniene

Published

on

© Wikipedia

Un grup de antropologi şi ecologişti din Brazilia l-a propus pe şeful tribului Kayapo, Raoni Metukire, pentru Premiul Nobel pentru Pace pe 2020, pentru eforturile depuse de acesta toată viaţa în scopul protejării pădurii amazoniene, informează Reuters, potrivit Adevărul.ro.

Raoni, un simbol inconfundabil al Amazonului, a devenit cunoscut în plan internaţional ca un apărător al mediului, în anii ’80, avându-l pe Sting alături.  

La 89 de ani, Raoni a pornit la drum din nou în acest an, căutând ajutor pentru stoparea incendiilor care au distrus pădurea amazoniană. El consideră că de vină pentru incendii sunt planurile preşedintelui Jair Bolsonaro de dezvoltare a Amazoniei şi asimilare a populaţiei indigene.  

Fundaţia Darcy Ribeiro, care poartă numele unuia dintre primii antropologi ai Braziliei, a anunţat că l-a propus oficial pe Raoni Comitetului Nobel, care decide cine obţine premiul annual.  

Reprezentanţii fundaţiei i-au scris şi preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a-i cere susţinerea în privinţa nominalizării lui Raoni.

Şeful indigen s-a întâlnit în acest an de două ori cu Macron, care a criticat dur practicile Braziliei cu privire la mediu la summit-ul G7 de la Biarritz, unde liderii celor mai industrializate țări au convenit acordarea unui ajutor financiar de 20 de milioane de dolari pentru conservarea Pădurii Amazoniene, mistuită de incendii.

Continue Reading

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia: Prima centrală nucleară plutitoare a țării a ajuns la destinație, în Extremul Orient, pentru a alimenta cu electricitate platformele petroliere din regiune

Published

on

© Wikipedia

Prima centrală nucleară plutitoare a Rusiei a ajuns la punctul final al destinaţiei sale din Extremul Orient, după o călătorie de trei săptămâni şi de 5.000 de kilometri, a anunţat sâmbătă Corporaţia pentru Energie Nucleară a Federaţiei Ruse, Rosatom, potrivit dpa şi agenţiilor de presă ruse, potrivit Agerpres.

Menită să alimenteze dezvoltarea producţiei de hidrocarburi în zonele extrem de izolate ale Rusiei, centrala este de fapt o barjă uriaşă denumita “Akademik Lomonosov”, după cercetătorul rus din secolul al 18-lea, Mihail Lomonosov. Ea a plecat în 23 august din portul Murmansk din nordul Rusiei, unde a fost alimentată cu combustibil nuclear, în direcţia Pevek, mic oraş din Siberia, în districtul autonom Ciukotka.

“Akademik Lomonosov”, o barjă de 21.000 de tone fără motoare proprii, a fost tractată de mai multe nave de-a lungul călătoriei sale. Centrala nucleara plutitoare este compusă din doua reactoare cu o capacitate de 35 MW fiecare, apropiată de cea a spărgătoarelor de gheaţă cu propulsie nucleară, faţă de o capacitate de 1.000 de MW pentru un reactor obişnuit al unei centrale nucleare de ultimă generaţie.

Confrom AFP, ”Akademik Lomonosov” are o lungime de 144 de metri şi o lăţime de 30 de metri şi are la bord un echipaj de 69 de persoane. Odată ajunsă la Pevek, nava Akademik Lomonosov va fi racordată la reţeaua energetică locală şi ar urma să devină operaţională până la sfârşitul acestui an. Chiar dacă populaţia acestui mic oraş din Siberia orientală nu depăşeşte 5.000 de locuitori, viitoarea centrală nucleară va putea acoperi consumul a 100.000 de persoane şi este destinată în special să alimenteze cu electricitate platformele petroliere din regiune, în contextul în care Rusia vrea să extindă exploatarea hidrocarburilor din zona Arctică.

Asociaţiile pentru protecţia mediului critică însă de mai mulţi ani pericolul reprezentat de un ”Cernobâl pe gheaţă” sau al unui ”Titanic nuclear”, mai ales după creşterea radioactivităţii în regiunea Arhanghelsk, nord-vestul Rusiei, ca urmare a unui accident despre care autorităţile ruse au spus ca a implicat un test cu rachetă pe o platformă în mare.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending