Emmanuel Macron i-a dat asigurări vineri premierului libanez, Najib Mikati, primit la Paris, în legătură cu „angajamentul Franţei de a face tot ce îi stă în putere pentru a preveni creşterea violenţelor între Liban şi Israel”, a raportat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele francez, care s-a întâlnit şi cu şeful armatei libaneze, Joseph Aoun, „şi-a exprimat hotărârea de a continua să ofere forţelor armate libaneze sprijinul de care au nevoie”, au adăugat serviciile sale într-un comunicat.

Potrivit Palatului Elysée, Emmanuel Macron „continuă să acţioneze pentru stabilitatea Libanului în aşa fel încât să fie protejat de riscurile legate de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu”.

„În acest context, el a reamintit angajamentul Franţei în cadrul Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL) şi a subliniat responsabilitatea tuturor faţă de aceasta, astfel încât să îşi poată exercita pe deplin responsabilităţile”, a adăugat textul.

Potrivit comunicatului, Franţa va acţiona în acest sens cu toţi cei care sunt gata să îşi asume un angajament mai mare, în special partenerii săi europeni, în urma concluziilor Consiliului European extraordinar, care a avut loc miercuri şi joi la Bruxelles.

Şeful statului francez, care a discutat la telefon cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Nabih Berri, a cerut din nou „liderilor politici să găsească în sfârşit o cale de ieşire din criza instituţională care slăbeşte Libanul”.

Najib Mikati, în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul.

Preşedintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se mişte lucrurile deplasându-se el însuşi la Beirut, a încredinţat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri preocuparea privind situaţia din Orientul Mijlociu după lovitura aeriană atribuită Israelului asupra Iranului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Este vital ca conflictul să nu scape de sub control şi de aceea facem apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a afirmat Stoltenberg vineri, la Bruxelles.

„Nimeni nu are de câştigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat „explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell au condamnat „în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și au anunțat că sunt pregătiți „să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

President @RTErdogan spoke by phone with President Klaus Iohannis of Romania.

The call addressed global and regional issues as well as the Türkiye-Romania bilateral relations.

Stressing the need to enhance the high-level dialogue between the two countries, President Erdoğan…

— Presidency of the Republic of Türkiye (@trpresidency) April 19, 2024

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale. 

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.