Connect with us

U.E.

Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

Published

on

Dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, a afirmat miercuri Pia Ahrenkilde Hansen, directorul general al DG pentru comunicare al Comisiei Europene, aceasta argumentând că o modalitate de combatere a știrilor false și a dezinformării este reprezentată de educarea și informarea publicului.

În cadrul conferinței ”Comunicarea Europei la răspunsul împotriva pandemiei”, directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, i-a adresat o întrebare directorului general al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene, referitoare la instrumentele Uniunii Europene folosite în războiul hibrid, dar și cum intenționează actualul executiv european să acționeaze prin expertiza sa împotriva dezinformării și să protejeze cetățenii.

Pia Ahrenkilde Hansen, Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene,  a explicat pentru CaleaEuropeană.ro pașii pe care executivul european i-a urmat, astfel încât să ia măsuri eficiente împotriva dezinformării și să atenueze amenințarea reală la adresa sănătății publice.

Mai jos regăsiți răspunsul integral al expertului în comunicare, Directorul General al DG Communication din Comisia Europeană: 

”Desigur, există mai mulți actori la nivel instituțional în Uniunea Europeană implicați în combaterea dezinformării. Aveți dreptate. Dezinformarea s-a intensificat foarte rapid de la începutul crizei și a continuat să se răspândească. Într-adevăr, s-a jucat foarte mult cu temerile oamenilor și, în contextul crizei coronavirusului, dezinformarea a prezentat chiar o amenințare reală la adresa sănătății publice. Nu este o noutate că cei care au propagat aceste informații au profitat de situație pentru a ”avansa” uneori agendele politice.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am luat, cu siguranță am demontat în această criză  multe mituri, multe dezinformări, deoarece există și informații greșite și dezinformare, ambele reprezintă o încercare malignă deliberată de a manipula opinia și informațiile. Noi am menționat totul cu privire la aspectele de sănătate ale bolii, boala în sine, tratamentele sau vaccinurile. Când vine vorba de lipsa de răspuns a UE sau de lipsa de solidaritate percepută, am luat atitudine.

Președintele nostru, Ursula von der Leyen, a fost foarte conștient de acest lucru dintr-un moment timpuriu și ne-a rugat să avem inserat în acest site web ceea ce face Europa pentru a combate criza coronavirusului. De asemenea, ea ne-a rugat să avem o secție dedicată dezinformării. Aceasta este o parte a strategiei noastre. O modalitate să prezentăm poveștile și faptele foarte accesibil.

De asemenea, atunci când vine vorba de criză, dar într-un cadru mai larg, noi încercăm să informăm și să educăm publicul despre această dezinformare în sine, despre modul în care funcționează ca fenomen și, într-adevăr, despre pericolul pe care îl prezintă în acest caz atât pentru sănătatea publică, cât și pentru democrație. Acest lucru reprezintă o adevărată preocupare pentru Comisie.

De asemenea vicepreședintele Executivului Vera Jurova, alături de președintele Comisiei și alți membri ai colegiului și-au exprimat îngrijorarea privind dezinformarea. Deci, comunicarea foarte activă și constantă, despre modul în care identificăm efectiv dezinformarea este, de asemenea, parte din răspuns.

Este necesară o abordare complexă. De asemenea, colaborăm cu platforme, precum Facebook, Twitter, YouTube și, începând cu această lună, Tick Tock care au dezvoltat standarde pentru a menține mediul informațional online curat de dezinformarea dăunătoare. De asemenea, trebuie să finanțăm cercetătorii și organizațiile societății civile care studiază fenomenul dezinformării și caută să găsească soluții.

V-ați referit la EEAS și este adevărat că a jucat un rol esențial în combaterea dezinformării ca amenințare pentru politica externă. În prezent s-a extins, incluzând mai multe echipe care se concentrează pe diferite regiuni din afara UE , de unde ar putea să apară aceste dezinformări. Pe 10 iunie am publicat un document despre cum intenționăm să intensificăm acțiunile noastre în lupta de combatere a dezinfomării și să învățăm lecțiile din criza coronavirusului când vine vorba de dezinformare.

Dar, în cele din urmă, este vorba și de construirea încrederii în instituțiile europene care comunică puternic. Totul pornește de la noi și cum explicăm de fapt lucrurile pe care le știm prietenilor și familiilor noastre și cum ne gândim să împărtășim postările pe rețelele de socializare.

Acestor lucruri trebuie să le acordăm foarte multă atenție. Așadar, să verificăm sursele și să cugetăm înainte de posta ceva pe paginile de socializare, ar trebuie să devină un reflex îmbrățișat de către fiecare dintre noi.”


Institutul de Studii Europene de la ”Université libre” din Bruxelles și Rețeaua Jean Monnet OpenEUDebate a organizat ieri, 8 iulie, dezbaterea cu Pia Ahrenkilde Hansen, directorul Direcției Generale de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. 

Pia Ahrenkilde Hansen se află la intersecția dintre comunicare și politicile UE. Ea este directorul general al Direcției Generale Comunicare (COMM) din martie 2019 și supraveghează comunicarea privind răspunsul Comisiei Europene la criza coronavirusului.

La dezbatere a participat și directorul redacției Calea Europeană, Dan Cărbunaru, membru în board-ul editorial al platformei OpenEUDebate Network.

OpenEUDebate este o rețea de instituții academice Jean Monnet: Universitatea Autonomă din Madrid, Spania; Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, România; Institutul de studii europene ‘Université libre din Bruxelles, Belgia; Universitatea Vrije, Belgia și Agenda Pública, Spania.

OpenEUDebate este o comunitate accesibilă și incluzivă, unde problemele sunt dezbătute critic, cu o gamă largă de opinii. Aceasta  „traduce” cunoștințele experților (despre conținut și proceduri) în informații relevante pentru dezbaterea publică.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

Published

on

© Ministerul Culturii/ Facebook

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a propus ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a atenua efectele pandemiei asupra sectoarelor culturale şi creative şi pentru a identifica noi măsuri de sprijinire a acestora.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, oficialul român a formulat această propunere cu prilejul participării sale la Consiliul Educaţie, Tineret, Cultură, Sport al Uniunii Europene – secţiunea Cultură şi Audiovizual, desfăşurat marţi, la Bruxelles şi a lansat un apel către omologii săi pentru susţinerea acestei iniţiative.

”Fiecare ţară are propriile exemple cu privire la depăşirea unor situaţii critice prin artă şi prin cultură. Deşi omenirea este, în acest moment, supusă unor grele încercări, aceşti doi ani de restricţii, izolare şi înstrăinare ne-au arătat că, prin cultură, putem redobândi umanitatea, dând dovadă de rezilienţă. Aşadar, vă propun să reflectăm astăzi la posibila desemnare a anului 2023 drept Anul European al Rezilienţei prin Cultură, pentru a identifica împreună noi măsuri de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative şi pentru a valorifica potenţialul acestora în asigurarea tranziţiei verzi şi digitale”, a declarat Lucian Romaşcanu.

Propunerea României a fost salutată de mai multe ţări, care au susţinut acest demers de reconstruire a Uniunii Europene prin cultură. În lunile următoare vor avea loc noi discuţii între partea română, instituţiile europene şi statele membre UE, pentru concretizarea acestei iniţiative.

De asemenea, Consiliul a dezbătut tematica propusă de Președinția slovenă, referitoare la ”drepturile pentru patrimoniu, în contextul dezvoltării durabile și al viitorului Europei”.

În acest context, domnul ministru Romașcanu a subliniat faptul că promovarea și protejarea drepturilor de patrimoniu este fundamentată, în primul rând, de politicile și programele educaționale, prin intermediul cărora toți cetățenii își pot cunoaște mai bine trecutul și îl pot aprecia ca atare.

În egală măsură, a prezentat obiectivul asumat de Guvernul României de a crea conexiuni între politicile digitale, de cercetare, inovare, mediu și dezvoltare regională, printr-o abordare integrată, susținută de reforme ce vizează eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare istorică și arhitecturală, în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European.

Acestea vor fi implementate de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și vor fi susținute de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Consiliul a adoptat, de asemenea, Proiectul de Concluzii intitulat ,,cultura, arhitectura de calitate și mediul construit ca elemente cheie ale inițiativei Noul Bauhaus European”, ce conturează noi pași de acțiune la nivelul Uniunii Europene, pentru accentuarea rolului deținut de politicile culturale în îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.

În domeniul audiovizual și media, miniștrii au agreat o serie de direcții de lucru pentru promovarea diversității culturale și lingvistice a Uniunii Europene și pentru creșterea ofertei  de conținut audiovizual și media european, cu precădere în mediul online.

Concluziile Consiliului referitoare la ,”disponibilitatea și competitivitatea conținutului european audiovizual și media” propun, astfel, noi măsuri de sprijin pentru acest sector de acțiune, reafirmând importanța strategiilor de creștere a audienței și a promovării conținutului de calitate european, inclusiv prin coproducții europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat o abordare comună și coordonată la nivelul UE în vederea abordării în mod eficient a provocărilor generate de recrudescența COVID-19 în mai multe state membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, decizia vine pe fondul creșterii numărului de cazuri, care pun presiune pe spitale. Astfel, Comisia Europeană consideră că este nevoie de o acțiune urgentă și hotărâtă. Noua amenințare potențială reprezentată de varianta Omicron se adaugă la aceste preocupări și subliniază importanța abordării pandemiei pentru a avansa către o securitate sanitară pe termen lung, atât în UE, cât și la nivel mondial.

 ”În ultimele două săptămâni, mulți dintre noi au fost martorii unei recrudescențe a COVID-19 care a infectat unii dintre prietenii noștri apropiați, colegi de muncă, membri ai familiei sau persoane dragi. Creșterea rapidă a numărului de cazuri pune presiune din ce în ce mai mare pe spitalele noastre și pe cei din domeniul sănătății. În plus, apariția variantei Omicron, necesită cea mai mare atenție din partea noastră. Dar sunt convinsă că UE se va ridica la înălțimea responsabilității de a face față acestor provocări. Astăzi prezentăm o gamă largă de acțiuni, de la intensificarea eforturilor noastre de vaccinare și a investițiilor în tratamente, la îmbunătățirea monitorizării și a prevenirii și la consolidarea solidarității noastre globale. Între timp, reiterez apelul meu urgent către voi toți: vaccinați-vă, faceți boosterul și respectați regulile de protecție”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a atras atenția că ”nivelul ridicat de răspândire a variantei Delta, diferența nivelul de vaccinare între statele membre și reducerea intervențiilor non-farmaceutice vor determina o iarnă cu provocări. Apariția variantei Omicron nu face decât să accentueze nevoia urgentă de a ne vaccina și de a ne crește imunitatea pentru a rupe lanțurile de transmitere. Acolo unde este necesar, trebuie introduse măsuri eficiente de sănătate publică, inclusiv distanțarea fizică și măști.  Trebuie să acționăm rapid și decisiv pentru a limita răspândirea virusului și a atenua impactul acestuia”, a completat Kyriakides.

Creșterea numărului cazurilor grave, cu precădere în rândul persoanelor vaccinate, a generat o presiune enormă asupra spitalelor și personalului medical deja foarte solicitate. Acest lucru are, de asemenea, un impact direct asupra sănătății pacienților care nu sunt infectați cu COVID, deoarece, încă o dată, accesul la asistență medicală pentru alte afecțiuni este pus la grea încercare de necesitatea de a trata pacienții cu COVID-19.

Acțiune coordonată pentru combaterea COVID-19

UE trebuie să dea dovadă că are capacitatea de a reacționa rapid pentru a face față creșterii numărului de infectări cu acest virus și pentru a continua să livreze un răspuns puternic pe termen lung la această amenințare. Comisia Europeană consideră că acest lucru necesită răspunsuri ferme și urgente, inclusiv:

  • UE și statele membre trebuie să continue să implementeze o strategie comună pentru a limita intrarea variantei Omicron pe teritoriul Uniunii, cu revizuiri periodice și zilnice ale restricțiilor de călătorie esențiale. UE și statele membre ar trebui să fie pregătite să impună toate controalele necesare;
  • Statele membre ar trebui să desfășoare noi campanii de vaccinare ce vizează persoanele din toate grupurile eligibile care nu au făcut încă acest lucru, adoptând strategii naționale specifice care să se adreseze ezitărilor de a se vaccina;
  • Statele membre ar trebui să administreze rapid dozele booster pentru a menține un nivel ridicat de protecție împotriva COVID-19, inclusiv împotriva variantei Omicron, începând cu grupurile vulnerabile;
  • Agențiile UE ar trebui să pună la dispoziție rapid orientările științifice necesare;
  • Comisia Europeană își va intensifica eforturile pentru a produce, autoriza și achiziționa în comun medicamentele împotriva COVID-19;
  • Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ar trebui să adopte propunerile Uniunii Europene a Sănătății și regulamentul privind  HERA până la sfârșitul anului 2021;
  • Statele membre ar trebui să pună în aplicare măsuri de precauție și restricții specifice și proporționale pentru a limita răspândirea virusului, salvând vieți și reducând presiunea asupra sistemelor de sănătate. Ar trebui să se asigure o coordonare deplină la nivelul UE. Apariția variantei Omicron înseamnă că ar trebui să se acorde o atenție deosebită aplicării și comunicării măsurilor specifice privind contactele în contextul sfârșitului de an;
  • Statele membre trebuie să pună în aplicare abordarea revizuită privind libera circulație care include o valabilitate de 9 luni a certificatului digital COVID-19;
  • UE și statele membre ar trebui să accelereze eforturile ”Echipei Europa” privind donarea vaccinurilor pentru a atinge obiectivul global de vaccinare de 70 % în 2022, convenit la summitul G20 din octombrie 2021, și să sprijine consolidarea capacităților pentru secvențiere, testare și vaccinare. Ar trebui, de asemenea, să existe o poziție clară a UE cu privire la calea de urmat pentru a asigura o arhitectură globală de sănătate mai puternică, mai echitabilă și mai accelerată.

 

 

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi mai multe inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție din UE, cu scopul de a le face mai accesibile și mai eficace. Obiectivul general al măsurilor este de a face din canalele de comunicare digitală canalul implicit în cauzele judiciare transfrontaliere, punând astfel în practică una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea privind digitalizarea justiției, publicată anul trecut. 

În decembrie 2020, Comisia a adoptat o serie de inițiative de modernizare a sistemelor de justiție ale UE, propunând un set de măsuri în vederea continuării digitalizării, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Cei doi piloni principali ai respectivului pachet erau Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și Strategia privind formarea judiciară europeană. Prin aceste instrumente de justiție digitală se urmărea oferirea unui sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și îmbunătățirea cooperării judiciare transfrontaliere între autoritățile competente la nivelul UE. 

Inițiativele de astăzi reprezintă o urmare a comunicării de anul trecut. Măsurile vizează digitalizarea interacțiunilor dintre autoritățile din domeniul justiției, valorificând eficiența instrumentelor de comunicare moderne în situațiile în care procedurile civile și penale, acțiunile de combatere a terorismului și anchetele în general impun acest lucru.

Comisia a adoptat astăzi următoarele inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție ale UE:

Digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere

Propunerile privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere în UE și a accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală vor aborda două probleme principale: ineficiențele care afectează cooperarea judiciară transfrontalieră și obstacolele în calea accesului la justiție în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere.

Regulamentul:

  • va permite părților să comunice pe cale electronică cu autoritățile competente sau să inițieze proceduri judiciare împotriva unei părți dintr-un alt stat membru;
  • va permite utilizarea videoconferințelor în cadrul audierilor în materie civilă, comercială și penală transfrontalieră, ceea ce va duce la accelerarea procedurilor și la reducerea deplasărilor;
  • va asigura posibilitatea transferului digital de cereri, documente și date între autoritățile naționale și instanțe.

Tranziția comunicațiilor – care încă și acum se realizează exclusiv pe suport de hârtie – către canalul electronic nu numai că ar avea un impact pozitiv asupra mediului, ci ar economisi și timp, precum și aproximativ 25 de milioane EUR pe an în întreaga UE, sub formă de costuri legate de expediere și de hârtie.

Schimbul digital de informații în cazurile de terorism

Vor exista două propuneri vizând combaterea eficace a terorismului și a altor forme grave de criminalitate transfrontalieră. În prezent, statele membre transmit Eurojust informații privind cazurile judiciare legate de terorism prin diverse canale, adesea nesecurizate, de exemplu prin e-mail sau CD-ROM. În plus, sistemul informatic al Eurojust este unul depășit, nefiind în măsură să realizeze în mod corespunzător verificări încrucișate ale informațiilor. Obiectivul inițiativei este modernizarea acestor practici.

Regulamentul:

  • va digitaliza comunicarea dintre Eurojust și autoritățile statelor membre și va asigura canale de comunicare securizată;
  • va permite Eurojust să identifice în mod eficace legăturile dintre cazurile de terorism transfrontaliere anterioare și cele în curs, precum și alte forme de infracțiuni transfrontaliere grave;
  • pe baza identificării unor astfel de legături, statele membre vor fi în măsură să își coordoneze măsurile de investigare și răspunsurile judiciare.

Dezvoltarea platformei de colaborare a echipelor comune de anchetă

Aceasta este o propunere de instituire a unei platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă (JIT). Aceste echipe sunt constituite pentru anchete penale specifice efectuate de două sau mai multe state. Echipele s-au dovedit a fi o reușită, însă în practică, ele se confruntă cu mai multe dificultăți tehnice. În prezent, schimburile sunt prea lente și greoaie. O platformă informatică dedicată ar permite JIT să facă schimb mai ușor de informații și de probe și să comunice în condiții mai sigure, astfel încât să își poată gestiona în comun operațiunile.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE urmează să negocieze propunerile Comisiei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE38 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO3 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending