Connect with us

U.E.

Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

Published

on

Dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, a afirmat miercuri Pia Ahrenkilde Hansen, directorul general al DG pentru comunicare al Comisiei Europene, aceasta argumentând că o modalitate de combatere a știrilor false și a dezinformării este reprezentată de educarea și informarea publicului.

În cadrul conferinței ”Comunicarea Europei la răspunsul împotriva pandemiei”, directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, i-a adresat o întrebare directorului general al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene, referitoare la instrumentele Uniunii Europene folosite în războiul hibrid, dar și cum intenționează actualul executiv european să acționeaze prin expertiza sa împotriva dezinformării și să protejeze cetățenii.

Pia Ahrenkilde Hansen, Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene,  a explicat pentru CaleaEuropeană.ro pașii pe care executivul european i-a urmat, astfel încât să ia măsuri eficiente împotriva dezinformării și să atenueze amenințarea reală la adresa sănătății publice.

Mai jos regăsiți răspunsul integral al expertului în comunicare, Directorul General al DG Communication din Comisia Europeană: 

”Desigur, există mai mulți actori la nivel instituțional în Uniunea Europeană implicați în combaterea dezinformării. Aveți dreptate. Dezinformarea s-a intensificat foarte rapid de la începutul crizei și a continuat să se răspândească. Într-adevăr, s-a jucat foarte mult cu temerile oamenilor și, în contextul crizei coronavirusului, dezinformarea a prezentat chiar o amenințare reală la adresa sănătății publice. Nu este o noutate că cei care au propagat aceste informații au profitat de situație pentru a ”avansa” uneori agendele politice.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am luat, cu siguranță am demontat în această criză  multe mituri, multe dezinformări, deoarece există și informații greșite și dezinformare, ambele reprezintă o încercare malignă deliberată de a manipula opinia și informațiile. Noi am menționat totul cu privire la aspectele de sănătate ale bolii, boala în sine, tratamentele sau vaccinurile. Când vine vorba de lipsa de răspuns a UE sau de lipsa de solidaritate percepută, am luat atitudine.

Președintele nostru, Ursula von der Leyen, a fost foarte conștient de acest lucru dintr-un moment timpuriu și ne-a rugat să avem inserat în acest site web ceea ce face Europa pentru a combate criza coronavirusului. De asemenea, ea ne-a rugat să avem o secție dedicată dezinformării. Aceasta este o parte a strategiei noastre. O modalitate să prezentăm poveștile și faptele foarte accesibil.

De asemenea, atunci când vine vorba de criză, dar într-un cadru mai larg, noi încercăm să informăm și să educăm publicul despre această dezinformare în sine, despre modul în care funcționează ca fenomen și, într-adevăr, despre pericolul pe care îl prezintă în acest caz atât pentru sănătatea publică, cât și pentru democrație. Acest lucru reprezintă o adevărată preocupare pentru Comisie.

De asemenea vicepreședintele Executivului Vera Jurova, alături de președintele Comisiei și alți membri ai colegiului și-au exprimat îngrijorarea privind dezinformarea. Deci, comunicarea foarte activă și constantă, despre modul în care identificăm efectiv dezinformarea este, de asemenea, parte din răspuns.

Este necesară o abordare complexă. De asemenea, colaborăm cu platforme, precum Facebook, Twitter, YouTube și, începând cu această lună, Tick Tock care au dezvoltat standarde pentru a menține mediul informațional online curat de dezinformarea dăunătoare. De asemenea, trebuie să finanțăm cercetătorii și organizațiile societății civile care studiază fenomenul dezinformării și caută să găsească soluții.

V-ați referit la EEAS și este adevărat că a jucat un rol esențial în combaterea dezinformării ca amenințare pentru politica externă. În prezent s-a extins, incluzând mai multe echipe care se concentrează pe diferite regiuni din afara UE , de unde ar putea să apară aceste dezinformări. Pe 10 iunie am publicat un document despre cum intenționăm să intensificăm acțiunile noastre în lupta de combatere a dezinfomării și să învățăm lecțiile din criza coronavirusului când vine vorba de dezinformare.

Dar, în cele din urmă, este vorba și de construirea încrederii în instituțiile europene care comunică puternic. Totul pornește de la noi și cum explicăm de fapt lucrurile pe care le știm prietenilor și familiilor noastre și cum ne gândim să împărtășim postările pe rețelele de socializare.

Acestor lucruri trebuie să le acordăm foarte multă atenție. Așadar, să verificăm sursele și să cugetăm înainte de posta ceva pe paginile de socializare, ar trebuie să devină un reflex îmbrățișat de către fiecare dintre noi.”


Institutul de Studii Europene de la ”Université libre” din Bruxelles și Rețeaua Jean Monnet OpenEUDebate a organizat ieri, 8 iulie, dezbaterea cu Pia Ahrenkilde Hansen, directorul Direcției Generale de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. 

Pia Ahrenkilde Hansen se află la intersecția dintre comunicare și politicile UE. Ea este directorul general al Direcției Generale Comunicare (COMM) din martie 2019 și supraveghează comunicarea privind răspunsul Comisiei Europene la criza coronavirusului.

La dezbatere a participat și directorul redacției Calea Europeană, Dan Cărbunaru, membru în board-ul editorial al platformei OpenEUDebate Network.

OpenEUDebate este o rețea de instituții academice Jean Monnet: Universitatea Autonomă din Madrid, Spania; Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, România; Institutul de studii europene ‘Université libre din Bruxelles, Belgia; Universitatea Vrije, Belgia și Agenda Pública, Spania.

OpenEUDebate este o comunitate accesibilă și incluzivă, unde problemele sunt dezbătute critic, cu o gamă largă de opinii. Aceasta  „traduce” cunoștințele experților (despre conținut și proceduri) în informații relevante pentru dezbaterea publică.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

UE este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru rezolvarea crizei politice

Published

on

© European Union, 2020

Uniunea Europeană este pregătită să medieze între puterea de la Minsk, opoziție și societatea civilă pentru detensionarea crizei politice care a degenerat în tulburări violente, transmite Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, în urma reuniunii prin videoconferință, de vineri, a miniștrilor afacerilor externe din statele membre. 

Alegerile prezidențiale de duminică, finalizate cu peste 80% din voturi în favoarea lui Aleksandr Lukashenko, i-au adus acestuia un al șaselea mandat de președinte, funcție pe care o ocupă din 1994. Considerate netransparente și frauduloase, alegerile au fost contestate de opoziție și au generat ample proteste de stradă care au degenerat în violențe după ce forțe de ordin în număr mare au fost desfășurate să-i disperseze pe demonstranți.

De asemenea, opozanta Svetlana Tihanovskaia, care a contestat victoria proclamată a preşedintelui în exerciţiu, a fost obligată să se refugieze în Lituania după ce a primit amenințări la adresa copiilor săi. 

În acest sens, miniștrii afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, reuniți vineri prin videoconferință, au reiterat apelul către autoritățile din Belarus pentru a opri violența disproporționată și inacceptabilă împotriva protestatarilor pașnici și pentru eliberarea celor reținuți.

Citiți și Președinta Comisiei Europene, despre situația din Belarus: Hărţuirea şi reprimarea violentă a manifestanţilor paşnici nu-şi au locul în Europa

În prezent, protestele s-au soldat cu moartea a două persoane și arestarea altor 6000, potrivit relatărilor făcute de Euronews. Una dintre persoane a fost ucisă în timpul ciocnirilor violente dintre poliție și demonstranți, iar cea de-a doua în arest.

De asemenea, în timpul discuțiilor, miniștrii au transmis un semnal puternic al sprijinului european către populația din Belarus care își dorește o schimbare democratică. Ei au reiterat și faptul că nu consideră scrutinul prezidențial „nici liber, nici corect”, iar rezultatele au fost falsificate, ceea ce atrage nerecunoașterea lor de către Uniune. 

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu: România îndeamnă Belarusul să respecte drepturile omului și să pună capăt violențelor

Astfel, s-a decis ca UE să transmită autorităților din Belarus o propunere de sprijin privind stabilirea și facilitarea unui dialog între autoritățile politice, opoziția și societatea mai largă în vederea soluționării actualei crize.

Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra necesității de a-i sancționa pe cei responsabili de violență, represiune și falsificarea rezultatelor alegerilor. Prin urmare, „listarea persoanelor vizate de sancțiuni în Belarus va începe imediat”, precizează Josep Borrell.

„Astăzi, UE a reacționat în mod unitar și decisiv în apărarea intereselor și valorilor UE, în cadrul Uniunii și dincolo de granițele noastre. Vom apăra întotdeauna dreptul internațional, democrația, drepturile omului și libertățile”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. 

În cele din urmă, miniștrii au convenit să revină la revizuirea relațiilor UE-Belarus în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din perioada 27-28 august.

Citiți și Statele UE amenință Belarusul cu sancțiuni și cu revizuirea relațiilor: Alegerile prezidențiale nu au fost nici libere, nici echitabile

Potrivit șefului diplomației din UE, pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația tensionată între Grecia, Cipru și Turcia din Mediterana de Est, precum și situația politică și umanitară din Liban și Venezuela. 

 

Continue Reading

U.E.

Covid-19: Comisia Europeană, Twitter și UNESCO își unesc forțele pentru a combate teoriile conspirației din mediul online

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, UNESCO, Twitter și Congresul Evreiesc Mondial își unesc forțele pentru a sensibiliza utilizatorii de internet, prezenți în special pe rețelele de socializare, în legătură cu combaterea teoriilor conspirației privind noul coronavirus în mediul online, potrivit unui comunicat.

În cadrul acestei inițiative, a fost publicată o nouă serie de infografice în sprijinul cetățenilor. Infograficele oferă explicații scurte despre motivul pentru care teoriile conspirației sunt periculoase – în special în perioadele de criză -, despre modul în care pot să le identifice și modul în care le pot contracara cu argumente bazate pe fapte.

Așa cum s-a subliniat și în Comunicarea Comisiei din luna iunie privind dezinformarea, actualul climat a oferit un teren deosebit de fertil pentru teoriile conspirației care subminează știința și faptele cu explicații pernicioase și îndepărtate de realitate despre locul de origine al noului coronavirus și despre vinovații pentru răspândirea sa. De asemenea, criza coronavirusului a dat naștere și unui nivel crescut de discursuri de instigare la ură, atacuri rasiste și antisemite în mediul online.

Citiți și Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

„Dezinformarea și teoriile conspirației dăunează sănătății democrațiilor noastre – acest lucru a fost foarte clar în contextul unei pandemii globale. Cetățenii trebuie să fie echipați cu instrumente utile pentru a le recunoaște și a le combate. Pentru a sprijini cetățenii, instituțiile publice trebuie să colaboreze cu platformele digitale, cu profesioniști în domeniul mass-media, verificatori de fapte și cercetători, așa cum fac Comisia Europeană și UNESCO”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte pentru valori și transparență.

Noile infografice sunt disponibile pe site-ul Comisiei Europene și pe social media prin intermediul hashtag-ului #ThinkBeforeSharing.

Continue Reading

U.E.

Programul Erasmus+ 2020 primește încă 200 milioane de euro de la UE pentru digitalizarea educației

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a adoptat astăzi o revizuire a programului de lucru anual Erasmus + 2020, oferind 200 de milioane EUR suplimentar pentru a stimula educația și formarea digitală și pentru a promova dezvoltarea și includerea competențelor prin creativitate și arte, potrivit unui comunicat de presă. 

Pandemia COVID-19 a avut un impact perturbator asupra educației și formării, noile moduri de predare și învățare necesitând soluții inovatoare, creative și incluzive.

Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului de viață european, a declarat:

Spațiul de educație european trebuie să încurajeze educația și abilitățile digitale pentru a atenua perturbările cauzate de pandemie și să sprijine rolul Europei în tranziția digitală. Comisia va publica apeluri extraordinare Erasmus + în valoare de 200 de milioane EUR care vor oferi mai multe oportunități de a învăța, de a preda și de a împărtăși cunoștințe în era digitală. Există soluții eficiente, inovatoare și incluzive pentru îmbunătățirea educației digitale și a competențelor și vor beneficia de sprijin european.”

Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

„Sunt încântată că programul Erasmus + este mobilizat pentru a sprijini actorii cheie din educație, formare și tineret în această perioadă provocatoare. 200 milioane de euro vor fi disponibile pentru a sprijini educația și formarea digitală, munca digitală pentru tineri, dar și abilitățile creative și incluziunea socială. Este un pas important, deschizând calea către Planul de acțiune pentru educația digitală, pe care Comisia îl va lansa în această toamnă.”

Programul Erasmus + va sprijini proiecte pentru îmbunătățirea predării digitale, învățării și evaluării în școli, învățământului superior și formării profesionale. De asemenea, va oferi oportunități școlilor, organizațiilor de tineret și instituțiilor de învățare pentru adulți pentru a sprijini dezvoltarea competențelor, pentru a stimula creativitatea și pentru a spori incluziunea socială prin intermediul artelor, împreună cu sectoarele culturale și creative.

Apelurile pentru propuneri de proiecte în aceste domenii vor fi publicate în săptămânile următoare. Organizațiile interesate sunt sfătuite să ia legătura cu Agențiile Naționale Erasmus+.

Continue Reading

Trending