Connect with us

U.E.

Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene: Dezinformarea, o amenințare reală la adresa sănătății publice

Published

on

Dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus, a afirmat miercuri Pia Ahrenkilde Hansen, directorul general al DG pentru comunicare al Comisiei Europene, aceasta argumentând că o modalitate de combatere a știrilor false și a dezinformării este reprezentată de educarea și informarea publicului.

În cadrul conferinței ”Comunicarea Europei la răspunsul împotriva pandemiei”, directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru, i-a adresat o întrebare directorului general al Direcției Generale pentru Comunicare din cadrul Comisiei Europene, referitoare la instrumentele Uniunii Europene folosite în războiul hibrid, dar și cum intenționează actualul executiv european să acționeaze prin expertiza sa împotriva dezinformării și să protejeze cetățenii.

Pia Ahrenkilde Hansen, Director General pentru comunicare în cadrul Comisiei Europene,  a explicat pentru CaleaEuropeană.ro pașii pe care executivul european i-a urmat, astfel încât să ia măsuri eficiente împotriva dezinformării și să atenueze amenințarea reală la adresa sănătății publice.

Mai jos regăsiți răspunsul integral al expertului în comunicare, Directorul General al DG Communication din Comisia Europeană: 

”Desigur, există mai mulți actori la nivel instituțional în Uniunea Europeană implicați în combaterea dezinformării. Aveți dreptate. Dezinformarea s-a intensificat foarte rapid de la începutul crizei și a continuat să se răspândească. Într-adevăr, s-a jucat foarte mult cu temerile oamenilor și, în contextul crizei coronavirusului, dezinformarea a prezentat chiar o amenințare reală la adresa sănătății publice. Nu este o noutate că cei care au propagat aceste informații au profitat de situație pentru a ”avansa” uneori agendele politice.

În ceea ce privește acțiunile pe care le-am luat, cu siguranță am demontat în această criză  multe mituri, multe dezinformări, deoarece există și informații greșite și dezinformare, ambele reprezintă o încercare malignă deliberată de a manipula opinia și informațiile. Noi am menționat totul cu privire la aspectele de sănătate ale bolii, boala în sine, tratamentele sau vaccinurile. Când vine vorba de lipsa de răspuns a UE sau de lipsa de solidaritate percepută, am luat atitudine.

Președintele nostru, Ursula von der Leyen, a fost foarte conștient de acest lucru dintr-un moment timpuriu și ne-a rugat să avem inserat în acest site web ceea ce face Europa pentru a combate criza coronavirusului. De asemenea, ea ne-a rugat să avem o secție dedicată dezinformării. Aceasta este o parte a strategiei noastre. O modalitate să prezentăm poveștile și faptele foarte accesibil.

De asemenea, atunci când vine vorba de criză, dar într-un cadru mai larg, noi încercăm să informăm și să educăm publicul despre această dezinformare în sine, despre modul în care funcționează ca fenomen și, într-adevăr, despre pericolul pe care îl prezintă în acest caz atât pentru sănătatea publică, cât și pentru democrație. Acest lucru reprezintă o adevărată preocupare pentru Comisie.

De asemenea vicepreședintele Executivului Vera Jurova, alături de președintele Comisiei și alți membri ai colegiului și-au exprimat îngrijorarea privind dezinformarea. Deci, comunicarea foarte activă și constantă, despre modul în care identificăm efectiv dezinformarea este, de asemenea, parte din răspuns.

Este necesară o abordare complexă. De asemenea, colaborăm cu platforme, precum Facebook, Twitter, YouTube și, începând cu această lună, Tick Tock care au dezvoltat standarde pentru a menține mediul informațional online curat de dezinformarea dăunătoare. De asemenea, trebuie să finanțăm cercetătorii și organizațiile societății civile care studiază fenomenul dezinformării și caută să găsească soluții.

V-ați referit la EEAS și este adevărat că a jucat un rol esențial în combaterea dezinformării ca amenințare pentru politica externă. În prezent s-a extins, incluzând mai multe echipe care se concentrează pe diferite regiuni din afara UE , de unde ar putea să apară aceste dezinformări. Pe 10 iunie am publicat un document despre cum intenționăm să intensificăm acțiunile noastre în lupta de combatere a dezinfomării și să învățăm lecțiile din criza coronavirusului când vine vorba de dezinformare.

Dar, în cele din urmă, este vorba și de construirea încrederii în instituțiile europene care comunică puternic. Totul pornește de la noi și cum explicăm de fapt lucrurile pe care le știm prietenilor și familiilor noastre și cum ne gândim să împărtășim postările pe rețelele de socializare.

Acestor lucruri trebuie să le acordăm foarte multă atenție. Așadar, să verificăm sursele și să cugetăm înainte de posta ceva pe paginile de socializare, ar trebuie să devină un reflex îmbrățișat de către fiecare dintre noi.”


Institutul de Studii Europene de la ”Université libre” din Bruxelles și Rețeaua Jean Monnet OpenEUDebate a organizat ieri, 8 iulie, dezbaterea cu Pia Ahrenkilde Hansen, directorul Direcției Generale de Comunicare din cadrul Comisiei Europene. 

Pia Ahrenkilde Hansen se află la intersecția dintre comunicare și politicile UE. Ea este directorul general al Direcției Generale Comunicare (COMM) din martie 2019 și supraveghează comunicarea privind răspunsul Comisiei Europene la criza coronavirusului.

La dezbatere a participat și directorul redacției Calea Europeană, Dan Cărbunaru, membru în board-ul editorial al platformei OpenEUDebate Network.

OpenEUDebate este o rețea de instituții academice Jean Monnet: Universitatea Autonomă din Madrid, Spania; Universitatea Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, România; Institutul de studii europene ‘Université libre din Bruxelles, Belgia; Universitatea Vrije, Belgia și Agenda Pública, Spania.

OpenEUDebate este o comunitate accesibilă și incluzivă, unde problemele sunt dezbătute critic, cu o gamă largă de opinii. Aceasta  „traduce” cunoștințele experților (despre conținut și proceduri) în informații relevante pentru dezbaterea publică.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale, a declarat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor.

“Așa cum știți, atât în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, cât și acum, ca europarlamentar și Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European (REGI) am fost și sunt o susținătoare a ideii de consolidare a rolului administrațiilor locale în dezvoltarea comunităților în care trăim cu toții. În gestionarea crizei COVID-19, administrațiile locale joacă un rol foarte important pentru menținerea în siguranță a cetățenilor, precum și pentru protejarea afacerilor locale”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a amintit că în 2016, în calitate de Comisar European, a lansat Agenda Urbană, prin care României i s-au alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii.

“Am gândit Agenda Urbană ca un instrument prin care orașele să poată deveni mai inovatoare, mai primitoare și să poată oferi condiții de trai cât mai bune cetățenilor, aducând împreună toți actorii locali interesați de soarta urbei lor: administrație locală, mediul de business, societate civilă, ONG-uri”, a explicat ea.

“Dar adevărul este că, oricât de mult ne-am dori, orașele din România nu se pot dezvolta la potențial maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale”, a adăugat eurodeputatul.

În context, ea a arătat să susține ca pentru perioada 2021-2027, să se aloce mai mulți bani europeni direct unităților administrativ-teritoriale, iar Primăriile și Consiliile Județene să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor.

“Dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să recunoaștem valoarea administrațiilor locale, care au un rol fundamental în aspecte precum crearea de locuri de muncă, furnizarea de servicii esențiale, asigurarea de locuințe adecvate și regândirea spațiului public în contextul acestei provocări majore cu care ne confruntăm. E nevoie, pe viitor, ca orașele din România să dezvolte noi forme de incluziune socială, prin acces cât mai larg la diferite servicii publice și prin oferirea de noi oportunități care să asigure reziliența comunităților locale în fața unor provocări viitoare similare acestei pandemii. Să nu uităm că, înainte de orice, rolul administrației publice locale este acela de a îmbunătăți viața cetățenilor”, a mai precizat Corina Crețu.

Data de 31 octombrie este Ziua Mondială a Orașelor – așa cum a fost aceasta decretată de către Organizația Națiunilor Unite în 2013.

Anul acesta, tematica Zilei Mondiale a Orașelor ne îndeamnă să apreciem la adevărata lor valoare comunitățile locale și orașele noastre.

Continue Reading

U.E.

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

Published

on

© Vatican News

Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat vineri cu Papa Francisc, căruia i-a comunicat că “va continua să lupte fără încetare împotriva extremismului astfel încât toţi francezii să îşi poată trăi credinţa în pace şi fără teamă”, conform unei informări a preşedinţiei franceze, transmite AFP, potrivit Agerpres.

La o zi după atacul cu cuţit din biserica Notre-Dame de l’Assomption din Nisa, preşedintele Emmanuel Macron “a dorit să-i vorbească (n.r. – Papei) într-un moment în care catolicii din Franţa au fost răniţi într-un mod atât de violent, iar toţi francezii au fost şocaţi de acest atac”.

“Drept răspuns, Papa şi-a exprimat sprijinul său fratern pentru francezi”, conform sursei citate.

Cei doi lideri împărtăşesc o “convergenţă de viziune totală” asupra “respingerii absolute a terorismului” şi a ideologiei urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”, precum şi în privinţa importanţei dialogului între religii, se arată în comunicatul preşedinţiei franceze.

Guvernul francez a decis să consolideze măsurile de securitate în jurul lăcaşurilor de cult creştine în acest sfârşit de săptămână când se celebrează Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, după atacul de joi soldat cu trei morţi.

Amintim că cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au condamnat puternic atacurile teroriste care au avut loc în Franța, manifestându-și solidaritatea cu Franța în lupta împotriva terorismului și a extremismului violent, într-o declarație comună adoptată joi.

“Noi, liderii europeni, suntem șocați și întristați de atacurile teroriste din Franța. Condamnăm în cel mai puternic mod posibil aceste atacuri care reprezintă atacuri asupra valorilor noastre comune. Suntem uniți și fermi în solidaritatea noastră cu Franța, cu poporul francez și cu Guvernul Franței – în lupta noastră comună și continuă împotriva terorismului și extremismului violent”, se arată în declarația Consiliului European.

În declarația lor, liderii europeni fac apel la omologii lor din întreaga lume “să lucreze mai degrabă spre dialog și înțelegere între comunități și religii” și nu “spre divizare”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

Published

on

© European Union, 2020

Deșeurile, natura, apa și calitatea aerului sunt domenii în care România are o legislație neconformă cu directivele Uniunii Europene, iar Comisia Europeană a inițiat, vineri, mai multe proceduri de infringement (încălcare a Tratatului UE) a căror ultimă etapă este sesizarea Curții de Justiție a UE și impunerea unor sancțiuni. 

Prin urmare, Comisia a trimis vineri României o scrisoare de punere în întârziere cu privire, care reprezintă declanșarea formală a procedurii de infringement în domeniul mediului privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului, informează executivul european într-o serie de comunicate.

Este o primă etapă a procedurii de infringement. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, care este a doua etapă a procedurii.

În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special, arată Comisia Europeană.

În România, 101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Conform informațiilor primite din partea României, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.

Comisia solicită României să transpună integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Această directivă contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare, subliniază Comisia Europeană.

Printre alte probleme, legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri. Acest lucru are un impact direct asupra calității planurilor de gestionare, având în vedere că s-ar putea ca acestea să nu conțină măsurile necesare protejării respectivelor tipuri de habitate și specii, arată executivul european.

De asemenea, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.

Ținând cont de faptul că guvernanța în materie de mediu joacă un rol esențial în facilitarea funcționării corespunzătoare a diferitelor norme sectoriale, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție două luni pentru a remedia situația; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Comisia a decis vineri să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru nerespectarea normelor UE privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE a Consiliului) în zone urbane mari.

În temeiul directivei, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale. Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere.

Conform celor mai recente date furnizate de autoritățile române, în timp ce anumite aglomerări mari nu au asigurat colectarea adecvată a apelor urbane reziduale, altele au fost considerate neconforme.

Un număr de 188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros.

Prin urmare, Comisia adresează astăzi României o scrisoare de punere în întârziere. Acest caz face parte dintr-o acțiune orizontală care implică 12 state membre care au beneficiat de derogări temporare în conformitate cu tratatele lor de aderare. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare; în caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Comisia Europeană îndeamnă insistent Grecia și România să adopte programele naționale de control al poluării atmosferice, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284.

Directiva prevede obligația statelor membre de a elabora, a adopta și a pune în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice, în vederea atingerii unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Directiva stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe – dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.

De aceea, Comisia Europeană a trimis vineri în această cauză un aviz motivat. Grecia și România au acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Este penultima etapă înainte ca executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE5 hours ago

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Corina Crețu5 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Orașelor: Stoparea pandemiei depinde şi de modul de răspuns al oraşelor şi al marilor comunităţi la necesitatea respectării măsurilor de protecţie

U.E.11 hours ago

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană solicită României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție: Cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE11 hours ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA12 hours ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.12 hours ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending