Connect with us

NEWS

Directorul Calea Europeană, apel către instituțiile UE pentru coerența comunicării: Dacă instituțiile europene acționează împreună în comunicarea lor publică, națiunile noastre se vor conecta la Europa

Published

on

Directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru, a subliniat astăzi, cu prilejul deschiderii Săptămânii europene a regiunilor și orașelor ce are loc la Bruxelles, importanța comunicării cu cetățenii europeni din întreaga Europă ca parte a rezolvării problemelor.

„Dacă instituțiile europene acționează împreună în comunicarea lor publică, dacă autoritățile locale și guvernele naționale se conectează la acest efort, națiunile noastre se vor conecta la Europa, o parte activă a soluțiilor de care avem nevoie”, a transmis acesta în intervenția sa. 

La sesiunea de deschidere a evenimentului au participat peședintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, împreună cu comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, președintele Comitetului regiunilor Karl-Heinz Lambertz și cu vicepreședintele Parlamentului European Pavel Telička. 

VIDEO: 

Discursul integral transmis de Dan Cărbunaru: 

„Dragi prieteni ai căii europene comune, sunt onorat să fiu aici.

Mi-am dedicat mai mult de jumătate din cei 20 de ani de experiență media către dezvoltarea, sprijinirea și crearea unor rețele de cetățeni care cred în Uniunea Europeană și valorile transatlantice.

Am înființat, în 2006, cea mai mare comunitate media în domeniul afacerilor europene și relațiilor transatlantice din România – Calea Europeană .

Eforturile nostre ca principal partener media pentru comunicarea europeană sunt concentrate pe furnizarea de concepte, moderare și asigurarea acoperirii media. În ultimii doi ani, am moderat dialogurile cu cetățenii organizate în România cu președinții Comisiei Europene, ai Comitetului European al Regiunilor, dar și cu diverși comisari europeni.

Am văzut oameni stând în ploaie la Târgoviște sau în soarele arzător din Piatra Neamț, dezbătând propunerile din Cartea Albă a domnului Juncker privind viitorul european comun.

Am organizat dezbateri locale și regionale, numite Agora- viitorul Europei, în cetăți istorice reconstruite cu bani europeni, în trei regiuni diferite ale României. Sute de oameni au venit să dezbată cele cinci scenarii pentru viitorul Europei propuse în Cartea Albă a domnului Juncker. Ne-am angajat în dialog cu cetățenii locali și a fost votat scenariul care a fost preferat de localnici. Și am aflat că cetățenii din Târgoviște, Neamț, Făgăraș sprijină și își doresc mai multă Europă, mai multă coeziune, mai multă solidaritate.

În București, Palatul Regal a fost plin cu peste 500 de oameni care și-au dorit ca vocea lor să fie auzită în cadrul Dialogului cuu Cetășenii organizat cu președintele Comisiei Europene și cu comisarul european Corina Crețu, anul trecut.

Am întâlnit mii de oameni din întreaga țară și vă pot spune ce vor oamenii: oamenii din orașele și regiunile noastre vor mai multă regiune, mai multe acțiuni comune, doresc să se simtă mai multă solidaritate europeană.

Am fost la Cluj-Napoca, cu comisarul Navracsics, la Zalău, cu comisarul Crețu și cu ministrul român pentru fonduri europene, am promovat dialoguri cu comisarul Oettinger sau Andriukaitis. Vă pot spune că oamenii sunt atât de interesați de viitorul nostru comun, punând întrebări concrete și diverse privind economia, securitatea, educația sau fondurile europene. Sunt sigur că președintele Lambertz își amintește mesajele pe care le-a primit la București, unde a avut dialogul Reflecting on Europe, împreună cu comisarul Cretu. Am fost acolo, am moderat. A fost o mare oportunitate de a vorbi despre Coeziune și Solidaritate cu domnul Markku Markkula, la acel moment președintele CoR și unul dintre primii primari români, Emil Boc, care și-au prezentat anul trecut, în Transilvania, viziunea într-un alt dialog local sub egida Reflecting on Europe.

Suntem în mijlocul unei serii de evenimente locale organizate pentru CoR – Bacău, Ilfov, Sibiu, Cluj-Napoca și Arad. Poate că vor avea loc mai multe evenimente locale și regionale, pentru că am început această campanie înaintea Summit-ului autorităților locale și regionale din UE, organizat la București în martie anul viitor, în timpul Președinției României a Consiliului UE.

Am dezbătut despre viitorul Europei și despre viziunea tinerei generații la Bacau, despre soluțiile integrate pentru dezvoltarea regională în zone metropolitane precum București-Ilfov și vom vorbi despre noile tehnologii la Cluj-Napoca, forța de muncă și dezvoltarea durabilă la Arad sau angajamentul local pentru viitorul Europei la Sibiu.

Cel mai bun lucru pentru mine și echipa mea de la Calea Europeană este că avem șansa unică de a promova valorile europene într-o echipă instituțională și națională atât de diversă – Parlamentul European, Comisia Europeană, Comitetul European al Regiunilor. Avem parteneri germani, italieni, spanioli, francezi, greci, britanici, austrieci și mulți alții. Muncim împreună.

Dragi prieteni europeni,

Cetățenii noștri doresc o mai multă și o mai bună Europă. Este atât de fals să spunem că este greu să ne conectăm cetățenii la valorile noastre comune. Am văzut, am ascultat și am trăit mari momente în dialogurile locale pe care le-am moderat pe teme europene, încât sunt sigur că trebuie să înțelegem importanța comunicării cu cetățenii noștri din fiecare oraș, din fiecare regiune, din fiecare sat.

Dacă instituțiile europene acționează împreună în comunicarea lor publică, dacă autoritățile locale și guvernele naționale se conectează la acest efort, națiunile noastre se vor conecta la Europa, o parte activă a soluțiilor de care avem nevoie.

În calitate de președinte al Comitetului European al Regiunilor, aș susține ferm o comunicare comună a UE din partea instituțiilor europene, la care să se conecteze regiunile și orașele. Întrucât regiunile și orașele sunt legătura directă cu cetățenii, națiunile noastre se vor la Europa. Este o parte activă a soluțiilor de care avem nevoie. Reconectarea cetățenilor prin regiuni și orașe este crucială. Domnule președinte Lambertz, ce credeți despre această idee?”

 

 

.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending