Connect with us

ROMÂNIA

Directorul SIE, Teodor Meleşcanu: Nu se mai poate vorbi de pericole la adresa României. Toate sunt la adresa siguranţei euroatlantice

Published

on

teodor-melescanuŞeful Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Teodor Meleşcanu, a vorbit, marţi, la Adevărul Live, despre pericolul declanşării unui război la graniţele României, despre profilul strategic al ţării noastre în materie de securitate, precum şi despre o posibilă candidatură la alegerile prezidenţiale din toamnă.

Există pericolul să înceapă un război? Un conflict armat?

Atunci când vorbim de pericole la adresa securităţii trebuie să avem în vedere profilul strategic al României şi evoluţiile de pe plan internaţional. Evident că am putea face o clasificare între pericole care pot influenţa comunitatea internaţională şi pericole specifice la adresa României. Această clasificare este scolastică, mai degrabă.

Este important să înţelegem că pot exista conflicte internaţionale în locuri îndepărtate de România, care pot avea efecte asupra securităţii României. Un exemplu, este războiul din Afganistan. Deşi se întâmplă într-un loc foarte îndepărtat, are efecte în vecinătatea noastră. Pericolul este a unor acte teroriste. Pare greu de crezut. În cazul Bulgariei, la Burgas, a avut un atentat terorist.

Problema care se pune este de a găsi modalităţile cele mai bune de a asigura securitatea pentru ca pericolele să nu ne afecteze. În primul rând, România trebuie să elimine vulnerabilităţile proprii, care înseamnă o planificare de securitate pe termen mediu şi lung. Trebuie să fim conştienţi că România are un profil strategic. Noţiunea de securitate s-a schimbat fundamental. Astăzi, conceptul cuprinde securitatea cetăţeanului şi a statului în care trăieşte.

Din partea cui? Vă referiţi la clasa politică?

Mă refer şi la politicieni. Există un paradox, din păcate. Avem focare de criză în apropierea ţării. Există tendinţa de banalizare şi de acceptare ca un lucru obiectiv. Banalizarea a dus la noţiunea de conflict îngheţat. Nu se realizează că, dintr-o simplă scânteie, un conflict îngheţat, poate deveni un conflict între state. Pe de altă parte, sunt reacţii care sunt de tip emoţional, stimulate de mijloacele media, care fac ca elemente ale crizei să creeze stări de anxietate.

Avea România resurse să joace un rol mai activ în criza din Ucraina?

Din punct de vedere filozofic, se poate face mai mult. Dar la o analiză obiectivă, România a fost una din puţinele ţări care a avut o poziţie principială destul de corectă pe care şi-a asumat-o. Această poziţie a fost exprimată de preşedinte, prim-ministru, guvernul României. Pentru a media, trebuie, în primul rând, să existe o dorinţă din partea celorlalţi. Nu ştiu dacă s-a dorit. Există un interes fundamental pentru noi faţă de ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Ceea ce se întâmplă acolo este o chestiune legată de o anumită evoluţie în materie de război, care a fost numit război hibrid. Un conflict în care sunt active forţele speciale, în care media joacă un rol important şi se exploatează posibilităţile economice, se folosesc toate valenţele serviciilor speciale din toate ţările. Fără însă a se trece de linia roşie, aplicarea alineatului 5 din tratatul de la Washington. Dar nu a mai avut loc un atac, ci diverse acţiuni.

Federaţia Rusă, din informaţiile dumneavoastră, are vreo ţintă în România?

Profilul strategic al României este foarte clar. Suntem o ţară membră a comunităţii euroatlantice din lume. Ne aflăm la frontiera de est, dar suntem în interior, nu în afară. Nu există o problemă reală la adresa securităţii noastre. Există o diferenţă între posibilitate şi probabilitate. Posibilităţi există foarte multe, iar conflictul din Ucraina poate fi o asemenea posibilitate, dar pentru a se transforma în probabilitate trebuie să existe şi statul asupra căruia te concentrezi. Iar România nu este un stat singur. La ora actuală nu se mai poate vorbi de pericole la adresa României singură. Odată ce ai devenit membru NATO, nu mai eşti singur. Toate pericolele sunt la adresa singuranţei euroatlantice.

Mai multe declaraţii ale şefului SIE, disponibile AICI

.

ROMÂNIA

România, pe ultimul loc în UE în privința investițiilor în infrastructură rutieră. INS: Doar 4,6% din totalul drumurilor naționale din România sunt autostrăzi

Published

on

România avea, anul trecut, numai 823 de kilometri de autostrăzi, reprezentând 4,6% din totalul drumurilor naţionale, şi de aproape 34 de ori mai mulţi kilometri de drumuri pietruite şi de pământ, respectiv 28.247 kilometri, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate joi.

Pe de altă parte, peste o treime (38,4%) din lungimea drumurilor modernizate aveau durata de serviciu depăşită.

“Din totalul drumurilor naţionale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 10,6% (1.873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile judeţene erau în proporţie de 40,4% drumuri modernizate şi 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit sursei citate, scrie Agerpres.

De altfel, potrivit Raportului de Competivitate Globală al World Economic Forum pentru anul 2018, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 dintr-o evaluare maximală pozitivă de 7.

În comparație, datele Eurostat pentru anul 2017 arată că România dispunea acum doi ani de 763 de km de autostradă, ceea ce înseamnă că numărul kilometrilor inaugurați anul trecut sunt doar 70.

Potrivit aceleiași surse, țările din UE care au mai puțini km de autostradă decât România sunt Bulgaria, Luxemburg, Lituania sau Cipru, însă cele din urmă trei țări au o și suprafață net inferioară României.

Pe de altă parte, în 2006, cu un an înainte de aderarea la UE, România avea doar 228 de km de autostradă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasada României în Republica Moldova și Delegația UE la Chișinău, conferință aniversară comună pentru sărbătorirea a 10 ani de Parteneriat Estic. Republica Moldova, interes strategic pentru menținerea parcursului european

Published

on

Ambasada României în Republica Moldova, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Delegația Uniunii Europene la Chișinău au organizat, joi, Conferința aniversară ,,10 years of EasternPartnership – Stronger Toghether”, care a fost deschisă de secretarul de stat Dan Neculăescu, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, remis CaleaEuropeană.ro

Potrivit sursei citate, în cuvântul de deschidere a evenimentului, Dan Neculăescu s-a referit la importanța strategică a Parteneriatului Estic (PaE) pentru relațiile UE cu statele din Vecinătatea Estică și a evocat beneficiile incontestabile pe care PaE le-a adus Republicii Moldova, în special în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize. Totodată, a subliniat necesitatea continuării, mai cu seamă în această perioadă, a eforturilor din partea Chișinăului pentru menținerea parcursului european. 

În acest sens,  Peter Michalko, ambasadorul  UE la Chișinău, a subliniat că Uniunea va coopera cu orice guvern moldovean care va respecta ,,criteriile” pe care se bazează relaţiile bilaterale, potrivit postului de radio Europa Liberă. Oficialul european a declarat că Bruxellesul a urmărit cu mare atenţie evoluţiile de până la alegerile parlamentare din februarie, a urmărit ziua scrutinului şi urmăreşte şi evoluţiile din Republica Moldova de după scrutinul legislativ din 24 februarie.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Şeful Delegaţiei UE consideră important ca acum politicienii aleşi, care au primit încrederea poporului, să ia deciziile prin care vor implementa aşteptările cetăţenilor. ,,Ţin să subliniez în această privinţă că relaţiile între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care se bazează pe Acordul de asociere – iar în acest an este marcată a cincea aniversare de la semnarea lui – sunt cu fiecare an din ce în ce mai strânse şi mai puternice. Şi este important acum ca, din partea tuturor forţelor politice din (Republica) Moldova, această bază a relaţiilor şi acest cadru să fie privite ca unul potrivit şi care să rămână şi pentru viitor”, a subliniat diplomatul european, relatează Agerpres.

@Institutul pentru Politici și Reforme Europene /Facebook


Amintim faptul că parlamentare au avut loc la 24 februarie în Republica Moldova, însă partidele care au intrat în noul parlament nu au reuşit nici până acum să formeze o majoritate şi un nou guvern. În noul legislativ au intrat Partidul Socialist (35 de mandate), PD (30 mandate), blocul ACUM (26 de mandate), Partidul ‘ŞOR’ (7 mandate) şi trei deputaţi independenţi. Astfel, președintele Igor Dodon a avertizat că, dacă până la 21 iunie parlamentul nu va forma noul guvern şi nu va aproba nicio lege, conform legislaţiei în vigoare, ar putea să dizolve legislativul şi să convoace alegeri anticipate.

Tot în contextul participării la evenimentul de marcare a aniversării Parteneriatului Estic, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut o serie de întrevederi cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, respectiv secretarul de stat Tatiana Molcean, secretarul de stat Daniela Morari și secretarul general de stat Mihai Căpățână, potrivit comunicatului transmis.

În cadrul discuțiilor, Dan Neculăescu a transmis un mesaj ferm în direcția continuării obiectivelor europene. Astfel, secretatul de stat a evidențiat importanța decisivă a implementării reformelor asumate de Republica Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuie să continue și să meargă în profunzime, fiind unica modalitate pentru asigurarea prosperității, stabilității și democrației în Republica Moldova.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending