Connect with us

ROMÂNIA

Discurs al președintelui României la AmCham EU. Klaus Iohannis face apel la UE ”să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice”, invocând o relație de interdependență între securitatea și prosperitatea Europei și SUA

Published

on

@Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles 

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune, o Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămânând o necesitate pentru Statele Unite, a declarat președintele României Klaus Iohannis în cadrul discursului său susținut la conferința ”Relația transatlantică în derivă? Uniunea Europeană, Statele Unite și Organizația Mondială a Comerțului într-o nouă lume”, organizată la Bruxelles de AmCham EU. 

Șeful statului a completat că ”securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii”.

Semnalând schimbările profunde care au loc la nivel global, Klaus Iohannis a invocat nevoia de Uniunea Europeană să își adapteze politica comercială pentru ”a apăra interesele naostre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale”.

Redăm mai jos discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:

”Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu oaspete al Camerei de Comerț Americane din Europa și să mă adresez acestui distins auditoriu.

Vreau să încep prin a evidenția rolul important al AmCham în sprijinirea cooperării transatlantice.

O cooperare transatlantică puternică a fost dintotdeauna și va rămâne o condiție esențială a prosperității pentru economiile noastre și pentru cetățenii noștri. Parteneriatul transatlantic rămâne relația strategică esențială pe arena globală. Împreună, țările noastre reprezintă de departe grupul de țări cu cea mai mare influență din lume. Ceea ce nu ar trebui să reprezintă, însă, un motiv de delăsare.

România este pe deplin dedicată unei relații transatlantice puternice, cooperării strânse între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și între Uniunea Europeană și NATO. Ca Partener Strategic al Statelor Unite, România consideră că mandatul său la conducerea Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de cooperare între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Distinși invitați,

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune. O Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămâne o necesitate pentru Statele Unite. Securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii.

Relația economică dintre Statele Unite și Europa este cea mai cuprinzătoare și cea mai importantă din lume.

Anual, au loc schimburi comerciale de aproximativ un trilion de dolari în bunuri și servicii pe relația transatlantică, ceea ce înseamnă aproape o treime din întregul comerț global. Aceste schimburi comerciale creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Oceanului Atlanticul – în jur de 7 milioane de locuri de muncă în Statele Unite și 5 milioane în Uniunea Europeană.

Mai simplu spus, Europa este bună pentru afacerile americane și ne bucură să constatăm acest lucru. Peste 70% din investițiile străine directe din Statele Unite provin din Europa. Avem un parteneriat de comerț corect echilibrat, care funcționează pentru ambele părți.

Este adevărat că UE exportă mai multe bunuri în SUA decât importă, dar situația se compensează când vine vorba de servicii. Fiecare parte beneficiază de avantaje competitive, dar împreună suntem, cu siguranță, mai puternici decât suma părților.

Doamnelor și domnilor,

România consideră că multilateralismul și respectarea normelor de drept internațional reprezintă pietre de temelie importante pentru securitatea și prosperitatea noastră colectivă. Avem acum nevoie de acestea ele mai mult decât oricând, mai ales pentru că suntem nevoiți să gestionăm o lume in schimbare. Acolo unde sunt necesare ajustări, trebuie să căutăm, pe cât posibil, să operăm în cadrul instituțional deja existent.

Sistemul comercial multilateral reglementat, guvernat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), stă la baza prosperității în Europa, în SUA și peste tot în lume. Cu toate acestea, este, într-adevăr, nevoie de schimbare.

Din punctul său de vedere, UE va trebui să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale.

România sprijină modernizarea OMC. Este nevoie de mai multă transparență și de stabilirea unor mecanisme care să abordeze, în faze incipiente, tensiunile comerciale dintre parteneri. Această muncă nu este deloc ușoară, dar rămâne esențială și poate da rezultate mult mai bune în contextul unui efort conjugat cu Statele Unite și cu alți parteneri cu viziuni asemănătoare.

Dialogul transatlantic strategic referitor la comerț, inclusiv în contextul unui viitor parteneriat pentru comerț și investiții, trebuie să continue într-o manieră constructivă și pozitivă.

Dragi prieteni,

Nu trebuie să uităm niciodată care ne sunt interesele. Cred că este nevoie de o reînnoire a angajamentului SUA în Europa în domenii strategice precum energia, noile tehnologii și infrastructura critică. De asemenea, este nevoie să întărim cooperarea în domeniul securității cibernetice și în ceea ce privește viitorul infrastructurii noastre digitale.

Trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a sprijini antreprenoriatul și competitivitatea întreprinderilor noastre mici și mijlocii, ca strategie de creștere pe termen lung. Antreprenorii au un rol crucial în dezvoltarea competitivității economice de mâine.

Este nevoie, de asemenea, de o intensificare a cooperării strategice în domeniul energiei. SUA poate juca un rol esențial în ceea ce privește securitatea energetică a continentului nostru. Companiile americane au pornit o veritabilă revoluție energetică în America, iar aceasta evoluție se poate dovedi esențială pentru securitatea energetică a Europei din perspectiva opțiunilor energetice ale regiunii.

Încurajez companiile americane să își îndrepte atenția serios și pe termen lung înspre omoloagele lor din Europa și către oportunitățile de afaceri de pe această coastă a Oceanului Atlantic.

În acest context, vreau să amintesc Summitul Inițiativei Celor Trei Mări, pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa a pus bazele unui angajament al Europei Centrale și de Est cu UE și SUA cu scopul promovării interconectivității regionale în energie, transport și sectorul digital.

Salutăm inițiativele de afaceri și de investiții din regiune, care pot promova în continuare creșterea economică și vor crea parteneriate pe termen lung între țările noastre.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem nega faptul că au loc schimbări profunde la nivel global. Peste tot in lume, noi actori își fac apariția, modalitățile de a face comerț se schimbă, se conturează noi dinamici demografice. Ne confruntăm cu provocări serioase precum schimbările climatice, fenomenul migrației, terorismul și populismul. În plus, noi tehnologii ne afectează viața de zi cu zi, iar geopolitica pare să joace un rol mult mai important acum decât în trecutul recent, de la Războiul Rece încoace.

În confruntarea cu aceste dificultăți, nu trebuie să uităm însă ceea ce ne leagă, dar și faptul că unele provocări cu care ne confruntam ar putea fi transformate în oportunități.

Un astfel de exemplu este domeniul securității și apărării. Acest domeniu devine tot mai important într-o lume marcată de instabilitate crescută și de provocări de securitate, care pot afecta negativ economiile noastre.

Dificultăți economice reale sunt resimțite de prea mulți cetățeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului. Trebuie să acționăm împreună și să arătăm că există un viitor pentru toți și că nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Schimbările accentuate aduse de economia globală afectează anumite categorii vulnerabile ale societăților noastre și în special lucrătorii din clasa mijlocie. Trebuie să fim conștienți de dificultățile lor și să fim pregătiți să luăm decizii îndrăznețe pentru a asigura viitorul nostru comun. Ar trebui avute în vedere politici și măsuri mai apropiate de cetățenii noștri și de nevoile lor. Aș vrea să punctez importanța crucială a investiției în tinerii noștri, pentru a-i ajuta să deprindă abilitățile necesare pentru adaptarea la această lume aflată în continuă schimbare.

Doamnelor și domnilor,

Dragi prieteni,

Ne vom confrunta în continuare cu provocări și dificultăți, dar eu cred cu tărie că împreună vom putea depăși orice obstacol, cu puțină înțelepciune și moderație colectivă.

Strânsa noastră alianță politică, economică și strategică este rezultatul intereselor noastre comune din istoria noastră recentă, dar ceea ce ne leagă cu adevărat este împărtășirea acelorași valori.

Doresc să felicit AmCham UE pentru efortul său continuu de a investi în viitorul relației transatlantice. Fiți siguri că nu veți fi dezamăgiți!

Vă mulțumesc foarte mult!”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Eurostat: România, Slovacia şi Ungaria, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei la nivelul UE, în septembrie 2019

Published

on

©Twitter/ Comisia Europeană

 România, Slovacia şi Ungaria au înregistrat  în septembrie 2019 cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE, arată datele publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE.

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 0,8% în septembrie 2019, în scădere față de 1,0% în august. Cu un an înainte, rata inflației era de 2,1%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 1,2% în septembrie 2019, în scădere față de 1,4% în august. În 2018, rata inflației era de 2,2%.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Cipru (-0,5%), Portugalia (-0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate 0,2%). În schimb, cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în România (3,5%), Slovacia (3,0%) și Ungaria (2,9%).

Față de luna august, inflația anuală a scăzut în douăzeci de state membre, a rămas stabilă în cinci și a crescut în două.

În septembrie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+0,66 puncte procentuale, pp), categorie urmată de alimentele, alcool și tutun (+0,29 pp) și bunuri industriale neenergetice (+0,06 pp) și energie (-0,18 pp).

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ROMÂNIA

ACEA: România înregistrează, în septembrie, cel mai mare avans (118,2%) la numărul de înmatriculări de autoturisme noi din UE

Published

on

© European Parliament

România a raportat în septembrie 2019 cel mai mare avans la numărul de înmatriculări de autoturisme noi la nivel european, înregistrând o creștere de 118,2%, de trei ori mai mare decât cifra raportată pentru aceeași perioadă din 2018, arată datele publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), potrivit Agerpres.

Piaţa auto din România a înregistrat o creştere de 118,2% în septembrie, fiind înmatriculate 6.046 de autoturisme, faţă de 2.771 vehicule în perioada similară din 2018. La nivelul Uniunii Europene (excluzând Malta), numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut cu 14,5% în septembrie, la 1,24 milioane, deși în primele nouă luni din 2019, vânzările auto în Uniunea Europeană au scăzut cu 1,6%, la 11,76 milioane de autoturisme, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 11,95 milioane de vehicule.

Lituania a înregistrat și ea un număr semnificativ în creștere la înmatriculările de automobile noi (75,8%). Totodată, Lituania (42,8%) şi România (16,4%) au înregistrat cel mai semnificativ avans în perioada ianuarie-septembrie 2019.  În România au fost înmatriculate 124.049 de autoturisme în septembrie, faţă de perioada similară din 2018, când s-au livrat 106.595 de vehicule.

Livrările pe primele cinci piețe europene au înregistrat creșteri de două cifre în luna septembrie, după cum urmează: în Germania (22,2%), Spania (18,3%), Franţa (16,6%), Italia (13,4%), Marea Britanie rămânând mult în urmă, cu un avans de doar 1,3%, din cauza incertitudinilor legate de Brexit, care afectează încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, aproape toate marile pieţe au înregistrat scăderi per total în perioada ianuarie-septembrie 2019, în special Spania (7,4%), Marea Britanie (2,5%), Italia (1,6%), Franţa (1,3%), exceptând Germania, unde s-a raportat un avans de 2,5%. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending