Connect with us

ROMÂNIA

Discurs al președintelui României la AmCham EU. Klaus Iohannis face apel la UE ”să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice”, invocând o relație de interdependență între securitatea și prosperitatea Europei și SUA

Published

on

@Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles 

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune, o Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămânând o necesitate pentru Statele Unite, a declarat președintele României Klaus Iohannis în cadrul discursului său susținut la conferința ”Relația transatlantică în derivă? Uniunea Europeană, Statele Unite și Organizația Mondială a Comerțului într-o nouă lume”, organizată la Bruxelles de AmCham EU. 

Șeful statului a completat că ”securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii”.

Semnalând schimbările profunde care au loc la nivel global, Klaus Iohannis a invocat nevoia de Uniunea Europeană să își adapteze politica comercială pentru ”a apăra interesele naostre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale”.

Redăm mai jos discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:

”Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu oaspete al Camerei de Comerț Americane din Europa și să mă adresez acestui distins auditoriu.

Vreau să încep prin a evidenția rolul important al AmCham în sprijinirea cooperării transatlantice.

O cooperare transatlantică puternică a fost dintotdeauna și va rămâne o condiție esențială a prosperității pentru economiile noastre și pentru cetățenii noștri. Parteneriatul transatlantic rămâne relația strategică esențială pe arena globală. Împreună, țările noastre reprezintă de departe grupul de țări cu cea mai mare influență din lume. Ceea ce nu ar trebui să reprezintă, însă, un motiv de delăsare.

România este pe deplin dedicată unei relații transatlantice puternice, cooperării strânse între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, precum și între Uniunea Europeană și NATO. Ca Partener Strategic al Statelor Unite, România consideră că mandatul său la conducerea Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de cooperare între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Distinși invitați,

Relația transatlantică este un proiect de pace, prosperitate și libertate fără precedent în istoria modernă, o ancoră de stabilitate globală și motorul prosperității noastre comune. O Europă puternică, unită și cu o economie de succes rămâne o necesitate pentru Statele Unite. Securitatea și prosperitatea Europei nu pot fi separate de securitatea și prosperitatea Americii.

Relația economică dintre Statele Unite și Europa este cea mai cuprinzătoare și cea mai importantă din lume.

Anual, au loc schimburi comerciale de aproximativ un trilion de dolari în bunuri și servicii pe relația transatlantică, ceea ce înseamnă aproape o treime din întregul comerț global. Aceste schimburi comerciale creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Oceanului Atlanticul – în jur de 7 milioane de locuri de muncă în Statele Unite și 5 milioane în Uniunea Europeană.

Mai simplu spus, Europa este bună pentru afacerile americane și ne bucură să constatăm acest lucru. Peste 70% din investițiile străine directe din Statele Unite provin din Europa. Avem un parteneriat de comerț corect echilibrat, care funcționează pentru ambele părți.

Este adevărat că UE exportă mai multe bunuri în SUA decât importă, dar situația se compensează când vine vorba de servicii. Fiecare parte beneficiază de avantaje competitive, dar împreună suntem, cu siguranță, mai puternici decât suma părților.

Doamnelor și domnilor,

România consideră că multilateralismul și respectarea normelor de drept internațional reprezintă pietre de temelie importante pentru securitatea și prosperitatea noastră colectivă. Avem acum nevoie de acestea ele mai mult decât oricând, mai ales pentru că suntem nevoiți să gestionăm o lume in schimbare. Acolo unde sunt necesare ajustări, trebuie să căutăm, pe cât posibil, să operăm în cadrul instituțional deja existent.

Sistemul comercial multilateral reglementat, guvernat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), stă la baza prosperității în Europa, în SUA și peste tot în lume. Cu toate acestea, este, într-adevăr, nevoie de schimbare.

Din punctul său de vedere, UE va trebui să își adapteze politica comercială pentru a apăra interesele noastre strategice și pentru a reflecta noile realități din economia globală, inclusiv pe fondul situațiilor care implică practici anticoncurențiale.

România sprijină modernizarea OMC. Este nevoie de mai multă transparență și de stabilirea unor mecanisme care să abordeze, în faze incipiente, tensiunile comerciale dintre parteneri. Această muncă nu este deloc ușoară, dar rămâne esențială și poate da rezultate mult mai bune în contextul unui efort conjugat cu Statele Unite și cu alți parteneri cu viziuni asemănătoare.

Dialogul transatlantic strategic referitor la comerț, inclusiv în contextul unui viitor parteneriat pentru comerț și investiții, trebuie să continue într-o manieră constructivă și pozitivă.

Dragi prieteni,

Nu trebuie să uităm niciodată care ne sunt interesele. Cred că este nevoie de o reînnoire a angajamentului SUA în Europa în domenii strategice precum energia, noile tehnologii și infrastructura critică. De asemenea, este nevoie să întărim cooperarea în domeniul securității cibernetice și în ceea ce privește viitorul infrastructurii noastre digitale.

Trebuie să luăm măsuri suplimentare pentru a sprijini antreprenoriatul și competitivitatea întreprinderilor noastre mici și mijlocii, ca strategie de creștere pe termen lung. Antreprenorii au un rol crucial în dezvoltarea competitivității economice de mâine.

Este nevoie, de asemenea, de o intensificare a cooperării strategice în domeniul energiei. SUA poate juca un rol esențial în ceea ce privește securitatea energetică a continentului nostru. Companiile americane au pornit o veritabilă revoluție energetică în America, iar aceasta evoluție se poate dovedi esențială pentru securitatea energetică a Europei din perspectiva opțiunilor energetice ale regiunii.

Încurajez companiile americane să își îndrepte atenția serios și pe termen lung înspre omoloagele lor din Europa și către oportunitățile de afaceri de pe această coastă a Oceanului Atlantic.

În acest context, vreau să amintesc Summitul Inițiativei Celor Trei Mări, pe care l-am găzduit la București în 2018.

Inițiativa a pus bazele unui angajament al Europei Centrale și de Est cu UE și SUA cu scopul promovării interconectivității regionale în energie, transport și sectorul digital.

Salutăm inițiativele de afaceri și de investiții din regiune, care pot promova în continuare creșterea economică și vor crea parteneriate pe termen lung între țările noastre.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem nega faptul că au loc schimbări profunde la nivel global. Peste tot in lume, noi actori își fac apariția, modalitățile de a face comerț se schimbă, se conturează noi dinamici demografice. Ne confruntăm cu provocări serioase precum schimbările climatice, fenomenul migrației, terorismul și populismul. În plus, noi tehnologii ne afectează viața de zi cu zi, iar geopolitica pare să joace un rol mult mai important acum decât în trecutul recent, de la Războiul Rece încoace.

În confruntarea cu aceste dificultăți, nu trebuie să uităm însă ceea ce ne leagă, dar și faptul că unele provocări cu care ne confruntam ar putea fi transformate în oportunități.

Un astfel de exemplu este domeniul securității și apărării. Acest domeniu devine tot mai important într-o lume marcată de instabilitate crescută și de provocări de securitate, care pot afecta negativ economiile noastre.

Dificultăți economice reale sunt resimțite de prea mulți cetățeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului. Trebuie să acționăm împreună și să arătăm că există un viitor pentru toți și că nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Schimbările accentuate aduse de economia globală afectează anumite categorii vulnerabile ale societăților noastre și în special lucrătorii din clasa mijlocie. Trebuie să fim conștienți de dificultățile lor și să fim pregătiți să luăm decizii îndrăznețe pentru a asigura viitorul nostru comun. Ar trebui avute în vedere politici și măsuri mai apropiate de cetățenii noștri și de nevoile lor. Aș vrea să punctez importanța crucială a investiției în tinerii noștri, pentru a-i ajuta să deprindă abilitățile necesare pentru adaptarea la această lume aflată în continuă schimbare.

Doamnelor și domnilor,

Dragi prieteni,

Ne vom confrunta în continuare cu provocări și dificultăți, dar eu cred cu tărie că împreună vom putea depăși orice obstacol, cu puțină înțelepciune și moderație colectivă.

Strânsa noastră alianță politică, economică și strategică este rezultatul intereselor noastre comune din istoria noastră recentă, dar ceea ce ne leagă cu adevărat este împărtășirea acelorași valori.

Doresc să felicit AmCham UE pentru efortul său continuu de a investi în viitorul relației transatlantice. Fiți siguri că nu veți fi dezamăgiți!

Vă mulțumesc foarte mult!”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Raport OCDE: Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume

Published

on

Trei sferturi (75%) din declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018 (de la 22,4 milioane la 19,5 milioane) se datorează emigrării, diaspora românească fiind a cincea cea mai mare din lume, arată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) într-un nou raport publicat marţi la Paris, citat de Agerpres.

Potrivit documentului de 174 de pagini, intitulat ‘‘Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680.000) şi Spania (573.000).

În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune. Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.

Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.

Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare. Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.

În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României.

Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011. Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.

Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.

Majoritatea emigranţilor români nu sunt cetăţeni ai ţării gazdă, iar naturalizările din ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Germania şi Regatul Unit, au crescut puternic recent, în timp ce au scăzut în Statele Unite şi Ungaria. Numărul celei de-a doua generaţii de emigranţi români în ţări UE se apropie probabil de 630.000 în total, cu o cotă considerabilă sub 15 ani.

Diaspora românească se caracterizează printr-o integrare destul de reuşită în societăţile gazdă, adoptând destul de frecvent limbile şi normele demografice ale ţărilor de destinaţie. Cu toate acestea, emigranţii români încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, ceea ce poate împiedica integrarea lor cu succes în societăţile gazdă, potrivit raportului OCDE.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Premierul Viorica Dăncilă, despre programul de Internship al Guvernului: ”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum”

Published

on

© Viorica Dancila/ Facebook

Prim-ministrul Viorica Dăncilă salută începearea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului, participând astăzi la deschiderea oficială a programului: ”O atmosferă extraordinară la deschiderea celei de-a șaptea ediții a Programului Oficial de Internship al Guvernului”.

Viorica Dăncilă le-a urat succes tinerilor studenți și le-a transmis un mesaj de susținere:”Suntem alături de noua generație aflată la început de drum și știm că în mâinile ei stă viitorul României. Să aveți curaj și succes!”

Potrivit postării de pe Facebook, premierul informează că perioada stagiului este considerată vechime în muncă:”Pentru a sprijini tinerii absolvenți, dar și angajatorii deschiși să găzduiască stagii de practică, în timpul acestei guvernări am completat legea internship-ului, majorând indemnizația lunară acordată tinerilor și considerând perioada stagiului vechime în muncă.”

De asemnea, studenții care au fost selectați în acest program sunt considerați de premierul României a fi ”tineri deosebiți, cu performanțe academice și spirit inovator, absolvenți ai unor facultăți de prestigiu din România și din străinătate”.

A șaptea ediție a Programului de Internship al Guvernului începe luni şi va dura până pe 13 septembrie, acesta fiind destinat tinerilor români, studenţi sau absolvenţi ai unei universităţi din România ori din străinătate.

Potrivit Executivului, tinerii interesaţi au astfel posibilitatea să se familiarizeze cu modul de lucru din administraţia publică centrală şi să aplice cunoştinţele dobândite în cadrul programelor de studii.

Pe perioada programului, internii vor beneficia de o indemnizaţie lunară, în cuantum de 2.080 lei brut, iar la finalul perioadei de internship vor primi un certificat din partea Guvernului şi, la cerere, o scrisoare de recomandare din partea coordonatorilor.

Citiți și: Începe a 7-a ediție a Programului de Internship al Guvernului. În premieră, perioada stagiului de practică va fi considerată vechime în muncă

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE la creșterea numărului de pasageri în transportul aerian

Published

on

© Calea Europeană

În România, numărul pasagerilor transportului aerian a crescut cu 123% din 2008 până în prezent, primul loc în UE. Fluxul a ajuns la 18 milioane de persoane în 2017, potrivit Eurostat.

În 2017, în UE au fost înregistrate peste 1 miliard de pasageri. Aproape jumătate (47%) erau pasageri care au călători în interiorul UE, 36% au avut destinații din afara UE, în timp ce restul de 17% au efectuat zboruri interne în țara de origine.

Numărul total de pasageri aerieni din UE a crescut cu 30% între 2008 și 2017. Cu excepția Slovaciei (-7%), toate statele membre au înregistrat o creștere a numărului de pasageri, cele mai mari creșteri înregistrate au fost în România (+123% ), Luxemburg (+107%), Lituania (+106%) și Polonia (+101%).

Cum arată traficul aerian pe cel mai mare aeroport din România, Henri Coandă:

© Eurostat

Potrivit surselor eurostat, cetățenii români au efectuat cele mai multe zboruri în interiorul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă un procent de 74,7%, 15,2% au fost în afara Uniunii Europene, iar 10,1% au fost zboruri interne.

Mai multe informații despre traficul aerian, aici.

Reamintim că primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian ce poate fi utilizat şi de la distanţă, de pe o tabletă, a fost realizat la Cluj-Napoca, finanţarea pentru acesta depăşind un milion de euro, majoritatea banilor venind din fonduri europene.

Citiți și: Premieră în România: Prin finanțare cu fonduri europene, o firmă din Cluj lansează primul simulator românesc pentru instruirea controlorilor de trafic aerian

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending