Connect with us

POLITICĂ

Discursul lui Klaus Iohannis de Ziua Națională, o trecere simbolică de la primul spre al doilea mandat: Implicarea României în proiectarea destinului UE, un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat duminică, cu prilejul discursului tradițional susținut la recepția organizată la Palatul Cotroceni, că Ziua Naţională a României este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii române şi un simbol al libertăţii. Șeful statului a făcut un recurs la istorie, având în vedere atât importanța Zilei Naționale, cât și apropiata aniversare a celor trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989. Mai mult, Iohannis a făcut un apel intens la responsabilitate și a făcut trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat.

“Astăzi este cea mai emoţionantă sărbătoare a naţiunii noastre. Este ziua în care celebrăm sentimentele profunde care, generaţie după generaţie, ne unesc în jurul unor idealuri şi proiecte majore. Indiferent că trăim în interiorul graniţelor ţării sau în afara lor, ne leagă aceeaşi dragoste pentru România, şi aceasta este forţa de neclintit care ne face să luptăm pentru a păstra libertatea, democraţia şi pentru a avea un viitor prosper”, a spus Iohannis, la recepţia organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale a României.

În discursul său de la Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a evocat că România a sărbătorit Ziua Națională ”ca stat membru al NATO, cea mai importantă alianță politico-militară din istorie, și ca o voce puternică în cadrul marii familii europene”.

”În acești ani, evoluțiile politice interne și internaționale ne-au arătat, o dată în plus, cât de important este să fim parte a spațiului euro-atlantic și a Uniunii Europene”, a spus șeful statului.

El a amintit că anul acesta se aniversează trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989.

“Este un moment simbolic pentru a marca încheierea, după 30 de ani, a unei etape dificile din istoria noastră postdecembristă şi de a începe un nou parcurs, mai bun, în care să ducem România acolo unde merită în rândul ţărilor lumii. Doar împreună, cu speranţă şi încredere, implicaţi, uniţi şi solidari avem puterea să construim România europeană, modernă şi puternică!”, a afirmat şeful statului.

Iohannis a arătat că secolul parcurs de la Marea Unire a adus “bucuria îndeplinirii unor idealuri de veacuri, dar şi tragedii şi suferinţe cumplite”.

“Timp de decenii, naţiunea noastră, victimă a totalitarismelor de stânga şi de dreapta, a fost deturnată de la destinul ei european. În toată această neagră perioadă, ziua în care, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, românii şi-au croit o altă soartă a rămas reperul puternic şi luminos al aspiraţiei noastre pentru o Românie a libertăţii şi democraţiei. Nu întâmplător, data de 1 Decembrie a devenit sărbătoarea naţională a României după Revoluţie. De atunci şi până astăzi ea este, în conştiinţa noastră, un simbol al libertăţii obţinute prin jertfă, în 1918, ca şi în 1989. (…) Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a conferit României o nouă poziție geostrategică în partea noastră de lume. Totodată, momentul Unirii continuă să ne transmită peste timp un mesaj fundamental: suntem responsabili fiecare dintre noi pentru soarta țării! O țară care s-a definit la Alba Iulia ca un actor loial al lumii democratice și care s-a proclamat drept o națiune de cetățeni liberi, cu drepturi și aspirații europene“, a spus el.

Preşedintele a adăugat că România este acum “o ţară care îşi afirmă locul în Europa şi în lume, şi mai ales ştie ce vrea pentru sine, cine-i sunt prietenii şi care trebuie să-i fie destinul“.

“Astăzi, la un secol de la momentul definitoriu pentru devenirea naţiunii române şi la trei decenii de la Revoluţia din Decembrie 1989, trebuie să recunoaştem cu sinceritate că încă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim să fim. Dar nici nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintaşii noştri, în pofida încercărilor unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic (…) România este deopotrivă contribuitor și beneficiar al construcției europene. Participarea românească la proiectarea destinului Uniunii Europene reprezintă un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire, față de noi înșine și față de națiunile care ne sunt alături în efortul de modernizare națională”, a completat Iohannis.

Șeful statului a făcut apoi trecerea simbolică de la primul spre cel de-al doilea său mandat

”Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aș dori ca românii care trăiesc astăzi în diferite zone ale globului să se reîntoarcă acasă. Să găsească aici o Românie funcțională, o țară normală, care să le ofere șansa unui viitor mai bun și care să le asigure un nivel de trai decent. Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate și ține în primul rând de noi să o facem posibilă. (…) Avem cu toții o responsabilitate față de memoria celor care au făcut posibil idealul Marii Uniri, dar avem, în plus, o mare responsabilitate față de generațiile care vor veni, al căror destin va fi influențat în bună măsură și de deciziile noastre. (…) În Decembrie 1989, am crezut cu toții în cel mai frumos și vibrant vis, acela de a trăi într-o țară liberă, modernă, europeană, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, să fie protejat și să-și crească copiii fără grija zilei de mâine. Ca Președinte, voi fi total implicat și voi contribui, avându-i alături pe toți românii, din țară sau din străinătate, pentru ca acest vis să devină, în sfârșit, realitate!”, a a conchis Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților: România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul UE și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane

Published

on

România ar fi trebuit să se folosească de reușitele din timpul președinției la Consiliul Uniunii Europene și să urmărească să-și atingă obiectivele și în timpul președinției germane, a transmis deputatul Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Pe parcursul celor 6 luni de mandat la conducerea Consiliului UE, România și-a întărit profilul la nivel european, devenind o voce mai puternică, credibilă, relevantă, atuuri care speram că vor fi fructificate în politica europeană a actualei conduceri a țării, reprezentând argumente puternice pentru a fi mândri de performanțele obținute, care se doreau a fi îmbunătățite. Sub egida Președinției noastre a fost definitivat programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare 2021-2027, Orizont Europa, precum şi programul Europa Digitală, care contribuie la crearea unei pieţe unice digitale. De asemenea, au fost adoptate măsuri pentru îmbunătăţirea protecţiei graniţelor externe ale Uniunii, interoperabilitatea între sistemele informatice din domeniile justiţie şi afaceri interne, măsuri de securitate mai stricte şi consolidarea cooperării în materie de contraterorism”, a precizat președintele Comisiei pentru afaceri europene.

Acesta a reamintit că ”o parte semnificativă a activității președinției române a Consiliului Uniunii Europene a fost dedicată dimensiunii parlamentare, care a întărit și a sprijinit direcțiile stabilite la nivel executiv. Evenimentele organizate de Camera Deputaților au cuprins un număr semnificativ de întâlniri și dezbateri, în diferite formate, care au avut loc la București și la Bruxelles, având ca scop o poziționare vizibilă a României în procesul decizional comunitar, astfel încât țara noastră să aibă o mai mare influență, relevanță și credibilitate în familia europeană”.

În acest context, deputatul Angel Tîlvăr și-a mainifestat dezamăgirea cu privire la faptul că guvernul Orban ”nu manifestă niciun interes și nu dă semne că ar depune vreun efort pentru a fi activ în următoarele șase luni, cu atât mai mult cu cât printre prioritățile actualei președinții se află educația și inovarea, două teme majore, aflate și pe agenda președinției noastre, iar coeziunea rămâne o prioritate absolută pentru o Românie europeană.”

”Cu un guvern competent și activ în plan european, România ar fi putut valorifica și perioada Președinției Germaniei, importantă pentru viitorul Europei, pentru a-și promova obiectivele (intrarea în Schengen sau un buget european care să reducă decalajele de dezvoltare din UE). Dar guvernul actual nu face acest lucru. Este evident pentru oricine”, a mai spus președintele Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul României.

”La un an de la încheierea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE, constatăm cu tristețe că toate eforturile din 2019 la nivel parlamentar sau guvernamental au fost nefructificate pe măsura așteptărilor cetățenilor români. Ceea ce este mai dureros este faptul că era de așteptat să se întâmple acest lucru, ținând seama de structura guvernului, de maniera în care a fost învestit, de prioritățile sale și de disprețul pe care îl arată românilor”, a conchis deputatul Angel Tîlvăr.

Germania a preluat la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Liderul de la Berlin se va axa în cele șase luni de mandat, preluat într-un moment istoric pentru Uniunea Europeană, pe drepturile fundamentale, coeziune, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial.

Logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending